Steaua S4716 este, potrivit cercetătorilor, cea mai rapidă stea din universul cunoscut și orbitează gaura neagră Sagittarius A cu o viteză de 8.000 de kilometri pe secundă, informează The Independent în ediția online.
Steaua, denumită S4716, se deplasează în jurul găurii negre Sagittarius A din centrul Căii Lactee, de pe o orbită aflată la distanța de 100 de unități astronomice (UA) - 1 UA este distanța dintre Pământ și Soare; aproximativ 150 de milioane de kilometri. Sagittarius A se află la aproximativ 26.000 de ani lumină de Soare.
Steaua face parte dintr-un roi S de peste 100 de stele - cunoscut pentru maniera extrem de rapidă în care se mișcă.
După ce au observat S4716 timp de aproape 20 de ani, oamenii de știință au stabilit că steaua se deplasează în jurul găurii negre supermasive, cu un diametru de 23,5 milioane de kilometri, în doar patru ani, la o viteză de 8.000 de kilometri pe secundă.
''Ca o stea să fie pe o orbită stabilă atât de aproape și de rapidă în vecinătatea unei găuri negre supermasive a fost complet neașteptat și marchează limita până unde pot fi făcute observații cu telescoape tradiționale'', a spus Florian Peissker, autor principal al noului studiu.
Orbita cu rază scurtă a S4716 îi surprinde în continuare pe oamenii de știință. ''Stelele nu se pot forma cu ușurință în apropierea unei găuri negre. S4716 a trebuit să se deplaseze spre interior, apropiindu-se spre exemplu de alte stele și obiecte din clusterul S, ceea ce a determinat o micșorare semnificativă a orbitei sale'', a spus Michael Zajaèek, astrofizician în cadrul Universității Masaryk din Brno, Republica Cehă, care a contribuit la realizarea studiului.
Un număr total de cinci telescoape au fost necesare pentru a observa steaua, patru dintre acestea fiind combinate într-un singur telescop mai mare pentru a permite observații mai precise și mai detaliate.
Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Experți de la Kew Gardens, o faimoasă grădină botanică din vestul Londrei, au dezvăluit recent că au descoperit o nouă specie de nufăr gigant, prima înregistrată de la mijlocul secolului al XIX-lea, relatează AFP.
Specimene au fost prezente la Kew Gardens timp de 177 de ani și la herbarul național din Bolivia timp de 34 de ani, înainte ca botaniștii să-și dea seama că este vorba despre o specie nouă.
Ei au crezut inițial că este vorba despre "Victoria amazonica", unul dintre cele două soiuri cunoscute de nuferi giganți, numite după Regina Victoria.
Însă, după cercetări efectuate împreună cu o echipă din Bolivia, experții de la Kew Gardens au stabilit că este vorba, de fapt, de o a treia varietate de nufăr gigant.
Pe lângă faptul că este cea mai nouă specie de nufăr gigant, "Victoria boliviana", ale cărei frunze pot măsura până la trei metri lățime, este și cea mai mare din lume.
Anii de investigații pentru a ajunge la descoperirea acesteia sunt descriși într-un articol publicat recent în revista "Frontiers in Plant Sciences".
Semințele celei de-a treia specii de nufăr gigant au fost donate de grădina botanică din Santa Cruz de La Sierra și de grădinile La Rinconada din Bolivia.
Ilustratoarea specializată în desene botanice Lucy Smith, care a participat la anchetă, a declarat că semințele au fost cultivate - fără a fi înregistrate - într-o seră din Kew Gardens în ultimii patru ani.
"De fapt, am ascuns acest secret minunat aflat la vedere în tot acest timp", a declarat ea pentru AFP.
Carlos Magdalena, un cercetător horticol specializat în salvarea speciilor de plante pe cale de dispariție, a numit planta "una dintre minunile botanice ale lumii".
Ea a primit numele de "Victoria boliviana" în onoarea partenerilor bolivieni ai echipei și a ecosistemului său natural din țara sud-americană.
Nuferii giganți înfloresc și își schimbă culoarea din alb în roz în timpul nopții. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Cea mai mare bacterie din lume, de 5.000 de ori mai mare decât ''rudele'' sale și cu o structură mult mai complexă, a fost descoperită în Guadelupa, potrivit unui studiu publicat recent în revista "Science", informează AFP. "Thiomargarita magnifica" măsoară până la doi centimetri, seamănă cu o "geană" și răstoarnă codurile microbiologiei, a declarat pentru AFP Olivier Gros, profesor de biologie la Université des Antilles și coautor al studiului. În laboratorul său din campusul Fouilloles din Pointe-a-Pitre, cercetătorul prezintă cu mândrie o eprubetă care conține mici filamente albe. În condițiile în care dimensiunea medie a unei bacterii este de doi până la cinci micrometri, aceasta "se vede cu ochiul liber, o pot lua cu o pensetă!", explică el. Cercetătorul a observat pentru prima dată bacteria în 2009 În mangrovele din Guadelupa cercetătorul a observat pentru prima dată bacteria în 2009. "La început am crezut că este orice altceva în afară de o bacterie, pentru că ceva de doi centimetri lungime nu poate fi o bacterie", a povestit acesta. Destul de curând însă, tehnicile de descriere celulară cu ajutorul microscopiei electronice au arătat că era într-adevăr vorba de un organism bacterian. Dar cu o astfel de dimensiune, explică profesorul Gros, "nu aveam nicio siguranță că era vorba de o singură celulă" - o bacterie fiind un micro-organism unicelular. O bioloagă de la același laborator a dezvăluit că aceasta aparține familiei Thiomargarita, un gen de bacterii despre care se știa deja că utilizează sulfurile pentru a se dezvolta. Iar cercetările efectuate la Paris de o specialistă de la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (CNRS) sugerează că aveam de-a face cu "o singură celulă", a explicat Gros. Echipa a încercat o primă publicare într-o revistă științifică, care a refuzat-o Convinsă de descoperirea sa, echipa a încercat o primă publicare într-o revistă științifică, care a refuzat-o. "Ne-au răspuns: 'Este interesant, însă avem nevoie de mai multe informații pentru a vă crede', deoarece dovada nu era suficient de solidă din punct de vedere al imaginii", își amintește biologul. Și aici intră în scenă Jean-Marie Volland, un tânăr cercetător post-doctoral la Université des Antilles, care va deveni primul autor al studiului publicat în revista "Science". După ce nu a reușit să obțină un post de profesor-cercetător în Guadelupa, acesta a plecat în Statele Unite, unde a fost recrutat de University of California, Berkeley. Când s-a dus acolo, avea în minte să studieze "bacteria incredibilă" cu care era deja familiarizat. "Ar fi ca și cum ai întâlni un om la fel de înalt ca Muntele Everest" "Ar fi ca și cum ai întâlni un om la fel de înalt ca Muntele Everest", și-a spus el. În toamna anului 2018, Volland a primit un prim pachet trimis de profesorul Gros la institutul de secvențiere a genomului din cadrul Lawrence Berkeley National Laboratory, administrat de universitate. Provocarea a fost, în esență, una de natură tehnică: să reușească să redea o imagine a bacteriei ca întreg, grație "analizelor microscopice tridimensionale, la o mărire mai mare". În laboratorul american, cercetătorul a avut acces la tehnici de ultimă generație. La care se adaugă un important sprijin financiar și "accesul la cercetători experți în secvențierea genomului", recunoaște omul de știință, care descrie această colaborare SUA-Guadalupa ca fiind o "poveste de succes". Imaginile sale în 3D dovedesc în sfârșit că întregul filament este într-adevăr o singură celulă. Dincolo de "gigantismul" său, bacteria se dovedește, de asemenea,"mai complexă" decât "rudele" sale: o descoperire "total neașteptată", care "dă peste cap cunoștințele de microbiologie", mărturisește cercetătorul. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Paleontologi spanioli au anunţat recent că au descoperit o fosilă a unui hominid a cărui vârstă este estimată în acest stadiu la 1,4 milioane de ani, ceea ce ar face din aceasta, dacă datarea va fi confirmată, cea mai veche fiinţă umană identificată în Europa, relatează AFP.
Descoperirea a fost făcută pe şantierul 'Sima del Elefante', din Sierra de Atapuerca (nord-estul Spaniei), unde paleontologii lucrează din 1978, potrivit fundaţiei care administrează situl.
Această fosilă cu o lungime de aproximativ zece centimetri corespunde "unui fragment din chipul unei fiinţe umane a cărei vârstă este estimată la aproximativ 1,4 milioane de ani", a precizat fundaţia într-un comunicat.
Pe acest sit din Atapuerca a fost descoperit în 2007 un maxilar care datează de aproximativ 1,2 milioane de ani şi care a fost considerat până acum cea mai veche fosilă de hominid din Europa.
"Bineînţeles, va fi necesar să se facă datări" pentru a "completa"această primă estimare, a subliniat, în cadrul unei conferinţe de presă, José Maria Bermudez de Castro, co-director al proiectului din Atapuerca.
Dar acest fragment de faţă fiind descoperit într-un strat de pământ situat "la doi metri sub stratul în care a apărut mandibula" în 2007, "este logic şi rezonabil să credem că este mai veche", a insistat cercetătorul.
Datarea, care se va face la Centrul naţional de cercetare privind evoluţia umană (Cenieh) din Burgos, la 10 kilometri de Atapuerca, ar urma să dureze între 6 şi 8 luni, a apreciat Bermudez de Castro.
Analiza Cenieh, potrivit fundaţiei, ar putea face posibilă şi identificarea speciei umane la care aparţinea acest hominid precum şi o înţelegere mai bună a modului în care fiinţa umană a evoluat şi s-a dezvoltat pe continentul european.
Până în prezent, paleontologii nu au reuşit să stabilească cu certitudine cărei specii îi aparţine maxilarul descoperit în 2007. Fosila ar putea corespunde speciei numite Homo antecessor, descoperită în anii 1990.
"Este foarte probabil ca noua fosilă din Sima del Elefante să aibă legătură cu acest maxilar şi să aparţină uneia dintre primele populaţii care au colonizat Europa", subliniază Fundaţia Atapuerca.
"Dacă acesta este cazul, vom putea în sfârşit să stabilim identitatea speciei umane din Sima del Elefante", a adăugat sursa citată.
Excepţional de bogate, zăcămintele din Sierra de Atapuerca sunt clasate din anul 2000 în Patrimoniului UNESCO. Acolo au fost dezgropate mii de fosile umane şi unelte, între care un silex vechi de 1,4 milioane de ani, descoperit în 2013. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Un focar de gripă aviară a fost identificat la o fermă de raţe din localitatea Csengerujfalu din nord-estul Ungariei, în apropiere de graniţa cu Romania, unde a început deja sacrificarea a 37.000 de păsări, a anunţat miercuri Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria (NEBIH), transmite MTI.
Autoritatea a precizat că a instituit o zonă de protecţie de trei kilometri în jurul fermei precum şi o zonă de monitorizare pe o rază de 10 kilometri din jurul fermei unde a fost identificat virusul. NEBIH a a adăugat că Autoritatea sanitar veterinară din România a fost informată cu privire la acest caz.
În total, un număr de aproximativ 40 de localităţi din judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg, de la graniţa Ungariei cu României, sunt vizate de diferite măsuri de protecţie din cauza grupei aviare, Autoritatea veterinară din Ungaria cerând fermierilor să respecte reglementările în vigoare.
Gripa aviară este o boală virală foarte contagioasă, care apare în principal la păsările de curte şi la păsările de apă sălbatice. Virusurile gripei aviare sunt virusuri cu patogenitate ridicată sau scăzută (HPAI, respectiv LPAI) în funcţie de caracteristica moleculară a virusului şi de capacitatea acestuia de a provoca boli şi mortalitate la pui.
În mod normal, gripa aviară începe să se manifeste toamna, virusul fiind transportat de păsările sălbatice migratoare care vin din Asia în Europa. Ţările care descoperă boli animale periculoase precum pesta porcină africană sau gripa aviară înalt patogenă trebuie să avertizeze imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) şi să trimită regulat rapoarte de evoluţie. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Un miriapod cu 1.306 picioare a fost descoperit de o echipă din Australia. Aparţine unei noi specii. Recordul anterior, de 750 de picioare, fusese stabilit de o specie din California.
Noua specie descoperită de centipede, care atinge – şi depăşeşte – pentru prima dată recordul unei fiinţe vii cu 1.000 de picioare, a fost descoperită la 60 de metri sub pământ, într-o zonă minieră din regiunea Eastern Goldfields din Australia de Vest, a informat presa pe 16 decembrie.
O echipă de biologi, al cărei studiu este publicat în revista Scientifics Report, a descoperit opt exemplare cu corpuri neobişnuit de lungi, în timp ce efectuau un studiu de impact asupra mediului în zonele profunde ale scoarţei terestre. La aceasta descoperire zoologică, denumita Eumillipes persephone, femela este cea avantajată de cele 1.306 picioruşe, masculul fiind mai "împiedicat", cu numai 818 picioare.
Descriind noua specie drept „fenomenală”, dr. Greg Edgecombe, care este specialist independent în cercetarea evoluţiei artropodelor, spune: „Milipedele super-alungite precum Eumillipes persefona trăiesc adânc în sol. Multe dintre trăsăturile lui Eumillipes sunt trăsături care au evoluat independent în mai multe linii de milipede, care le permit să traverseze sol, folosind antene lungi cu care să simtă deschiderile în care să se înfunde”.

Publicat în Mozaic

Oamenii de ştiinţă au descoperit cel mai mare sistem solar cunoscut, compus dintr-o planetă mare care are nevoie de aproape un milion de ani pentru a orbita în jurul unei stele, potrivit BBC.
Conform unui anunţ făcut de Societatea Astronomică Regală din Marea Britanie, planeta 2MASS J2126-8140, aşa cum a fost denumită de cercetători, formează împreună cu o stea-mamă cel mai mare sistem solar descoperit până acum. Corpul gigant al planetei, compus din gaz, cu o dimensiune de 12 până la 15 ori mai mare decât Jupiter, s-ar afla la aproximativ 1.000 de miliarde de kilometri de stea, orbita ei fiind de 140 de ori mai mare decât cea a planetei Pluto în jurul Soarelui.
Doar câteva astfel de perechi stea-planetă cu o mişcare orbitală atât de vastă au fost descoperite în ultimii ani de oamenii de ştiinţă. "Am fost surprinşi să descoperim o planetă cu o masă atât de mică atât de îndepărtată de steaua ei", a declarat dr. Simon Murphy, de la Universitatea Naţională din Australia (ANU). "Nu există nicio posibilitate ca acest sistem solar să se fi format în mod similar cu sistemul nostru, dintr-un uriaş disc gros de gaze şi praf", a mai spus dr. Simon Murphy.
Acest sistem solar este de aproape trei ori mai mare decât ultima pereche descoperită de stea centrală şi planetă ce o orbitează.
Sistemul gigant a fost detectat după ce savanţii au examinat stelele tinere şi pe cele pitice din apropierea Pământului. După ce s-a descoperit că steaua şi planeta se aflau la o distanţă similară faţă de Pământ - aproximativ 100 de ani lumină - şi s-a comparat mişcarea în spaţiu a amândurora, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că se mişcă împreună.
"Putem să speculăm că s-au format în urmă cu 10 până la 45 de milioane de ani dintr-un filament de gaz care le-a împins în aceeaşi direcţie", a explicat Simon Murphy. "Nu trebuie să fi existat într-o atmosferă foarte densă. Sunt atât de subtil legate, încât orice altă planetă din apropiere le-ar fi perturbat cursul orbital", a adăugat cercetătorul.

Publicat în Mozaic

O navă de război legendară, care a făcut parte din flota regelui Henric al V-lea, a fost găsită din pură întâmplare de un istoric.

În 1985, dr. Ian Friel se documenta pentru o carte pe tema flotei regelui, când a descoperit într-o fotografie ceva ce l-a intrigat. Recent, la 30 de ani distanţă, s-a descoperit că în acel loc se afla, îngropată în mal, în râul Hampshire, nava de război Holigost (Holy Ghost), una dintre cele mai vestite ambarcaţiuni de război ale acelor vremuri. Aceasta era una dintre cele patru nave de vârf ale regelui, relatează Daily Mail.

Veche de 600 de ani, aceasta a fost folosită de rege în războiul contra Franţei. Această navă a participat la cele mai importante bătălii din Războiul de 100 de ani.

Istoricul declară că la momentul respectiv, privind o fotografie făcută de sus, a fost intrigat de o ridicătură a malului în formă de „U”. Deşi istoricul era convins că sub mal e o epavă, la momentul respectiv şi nici mulţi ani după nu au existat fonduri pentru dezgroparea epavei. Abia acum, după 30 de ani, autorităţile s-au lăsat convinse să investigheze locul.

Vasul avea un echipaj format din 200 de marinari şi transporta un număr mare de soldaţi. A fost folosit din 1416 până în 1420. Pentru construcţia sa a fost nevoie de 3.700 de arbori. Vasul transporta în mod curent şapte tunuri, pe lângă alte echipamente militare. Nava oglindeşte, prin ornamentele folosite, atât ideile politice ale regelui, cât şi pe cele religioase. În anii ’30, în râul Hamble a mai fost descoperită o navă din flota aceluiaşi rege.

Publicat în Mozaic

Rămăşiţe ale unei vechi specii umane au fost descoperite într-o peşteră din Africa de Sud din care au fost exhumate osemintele a 15 hominizi, a anunţat joi echipa de cercetători care efectuează săpăturile arheologice, formulând ipoteza că aceste vechi rude îndepărtate ale omului practicau deja rituri funerare. Noua specie a fost numită Homo naledi ("stea" în sesotho, limbă locală sud-africană) şi clasată în genul Homo, căruia îi aparţine omul modern, transmite AFP. Fosilele au fost găsite într-o peşteră adâncă, unde accesul este deosebit de dificil, din Maropeng (aproape de Johannesburg), în bogatul sit arheologic numit "Leagănul umanităţii", introdus în Patrimoniul UNESCO.

"Am descoperit o nouă specie a strămoşului nostru", a spus entuziasmat Lee Berger, şeful lucrărilor. "Este un eveniment care va marca istoria", a adăugat Terry Garcia de la National Geographic Society la o conferinţă de presă organizată la Maropeng.

În 2013 şi 2014 o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a exhumat peste 1.550 de oase aparţinând unui număr de cel puţin 15 indivizi, printre care copii, tineri adulţi şi oameni mai în vârstă. Osemintele nu au putut fi încă datate, însă este vorba despre cel mai mare eşantion de fosile de hominizi scoase vreodată la lumină din Africa. "Homo naledi avea un creier minuscul, de mărimea unei portocale, şi un corp agil", a precizat John Hawks, cercetător la Universitatea americană Wisconsin-Madison, autor al unui articol publicat în revista ştiinţifică eLife. Avea în medie 1,5 metri înălţime şi 45 de kilograme. Mâinile "sugerează faptul că putea mânui unelte, iar picioarele nu se diferenţiază prea mult de cele ale omului modern", se arată într-un comunicat comun emis de Universitatea Witwatersrand, National Geographic Society şi Ministerul sud-african al Ştiinţelor.

Cercetătorii, dornici să înţeleagă motivele pentru care osemintele se aflau în peştera aproape inaccesibilă, au descoperit şi alte lucruri. Camera izolată în care au fost găsite rămăşiţele "nu a fost niciodată în contact cu lumea de la suprafaţă", arată ei. Tunelul de acces este atât de strâmt încât numai cercetătorii mai „subţiri” au reuşit să ajungă în locul în care au descoperit osemintele.

"Ne-am gândit la mai multe scenarii , inclusiv posibilitatea unui atac al unor mari prădători, o catastrofă, o moarte accidentală sau o capcană", eliminând în cele din urmă toate aceste ipoteze, afirmă Lee Berger. De fapt "am descoperit o nouă specie din genul uman, care practica rituri funerare", a adăugat el. "Până acum credeam că aceste rituri sunt caracteristice doar lui Homo sapiens. Ne credeam diferiţi. Am descoperit acum - în orice caz aşa credem - o specie care avea aceeaşi capacitate. Este o descoperire extraordinară", a spus cercetătorul numeroşilor ziarişti prezenţi la conferinţa de presă.

Osemintele exhumate din Africa de Sud reprezintă o provocare pentru oamenii de ştiinţă, complicând ceva mai mult tabloul hominizilor, fiindcă Homo naledi prezintă în acelaşi timp caracteristici ale hominizilor moderni şi vechi. "Mâinile, pumnii şi picioarele seamănă foarte mult cu cele ale omului modern. În acelaşi timp, creierul redus ca volum şi forma părţii superioare a corpului sunt mai apropiate de grupul pre-uman al australopitecilor", precizează profesorul Chris Stringer de la Muzeul de Istorie naturală din Londra. Prin urmare, descoperirea ar putea aduce elemente noi în privinţa tranziţiei, acum circa 2 milioane de ani, de la australopitecul primitiv şi primatul genului homo, strămoşul nostru direct.

Situl numit "Leagănul umanităţii", plin de peşteri şi fosile de fiinţe pre-umane, adevărată mină de informaţii despre strămoşii omului, este de mulţi ani o comoară pentru arheologi şi paleontologi. "Încăperea în care a fost găsit Homo naledi nu şi-a dezvăluit încă toate secretele fiindcă ar mai putea exista sute, dacă nu mii de fosile de Homo naledi", a încheiat Lee Berger, citat de AFP. 

Publicat în Mozaic