Guvernul indian a interzis recent mai multe tipuri de obiecte de plastic de unică folosinţă pentru a lupta contra deşeurilor care sufocă râurile şi otrăvesc fauna şi flora. Printre obstacole se numără, însă, producătorii nepregătiţi şi reticenţa consumatorilor de a plăti mai mult, afirmă experţii, informează AFP. Vaci care pasc plastic? O imagine devenită una obişnuită în numeroase oraşe indiene. Iar în statul nordic Uttarakhand au fost găsite urme de plastic în excrementele elefanţilor de pădure, potrivit unui studiu. India generează aproximativ patru milioane de tone de plastic pe an, din care o treime nu este reciclată şi ajunge în diverse căi navigabile şi gropi de gunoi. Aceste deşeuri iau foc în mod regulat, agravând poluarea atmosferică. Jumătate dintre aceste deşeuri provin din obiecte de unică folosinţă. O realitate pe care noua interdicţie impusă de această ţară speră să o schimbe. Măsura va viza producţia, importul şi vânzarea unor obiecte precum paiele pentru băuturi, paharele de plastic, precum şi ambalajele pachetelor de ţigări. Produse precum pungile de plastic sub o anumită grosime sunt deocamdată exceptate. Prima interdicţie a fost introdusă în 2018 de prim-ministrul Narendra Modi, iar autorităţile au promis de atunci că vor înăspri regulile. Inspectorii au fost detaşaţi recent pentru a verifica dacă furnizorii şi distribuitorii nu încalcă interdicţia, cu riscul unei amenzi de până la 100.000 de rupii (1.209 euro) sau a unei pedepse de cinci ani de închisoare. Lobby Aproximativ jumătate din regiunile Indiei au încercat deja să impună acest tip de reglementare, dar, după cum demonstrează starea râurilor şi a gropilor de gunoi, succesul a fost redus. Companiile din industria materialelor plastice, care angajează milioane de oameni în ţară, obiectează că alternativele sunt scumpe şi fac presiuni asupra guvernului să amâne interdicţia. Pintu, care îşi câştigă existenţa servind clienţilor apă de cocos cu pai de plastic, este direct afectat de decizia guvernului. Trecerea la "paiele de hârtie, scumpe, va fi dificilă. Probabil că voi transfera costul clienţilor", a declarat el pentru AFP de la New Delhi. "Am auzit că ar ajuta mediul înconjurător, dar nu văd cum ar putea schimba ceva pentru noi", a explicat el. Potrivit analiştilor de la societatea GlobalData, băuturile din carton cu paie de plastic reprezintă 35% din volumul băuturilor răcoritoare, ceea ce înseamnă că producătorii vor fi "puternic afectaţi". Iar "masele sensibile la preţ nu sunt în măsură să plătească factura pentru alternativele ecologice", a precizat Bobby Verghese de la GlobalData. Dificultăţi Jigish N. Doshi, preşedintele grupului industrial Plastindia Foundation, se aşteaptă la pierderi "temporare" de locuri de muncă, dar estimează că problema mai mare vizează companiile "care au investit un capital uriaş în utilaje care probabil nu vor mai fi utile" după interdicţie. "Nu este uşor să fabrici produse diferite (...) guvernul ar putea ajuta oferind nişte subvenţii şi ajutând la dezvoltarea şi cumpărarea de produse alternative", a declarat Doshi pentru AFP. Pentru Satish Sinha, de la grupul de mediu Toxics Link, "va exista rezistenţă iniţială", deoarece va fi dificil de găsit înlocuitori. "Vor fi dificultăţi şi riscăm să plătim preţul, dar dacă luăm mediul în serios, este o problemă importantă care necesită un efort concertat", a adăugat el. Ecoware, o companie tânără care încearcă să participe la schimbare, fabrică produse biodegradabile de unică folosinţă la fabrica sa din afara New Delhi. Directoarea generală Rhea Mazumdar Singhal a explicat pentru AFP că tocmai starea deplorabilă a gropilor de gunoi şi consumul abundent de plastic au determinat-o să creeze această companie. "Am mai văzut multe interdicţii, dar în calitate de cetăţeni noi deţinem puterea", a argumentat ea. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi a realizat controale privind modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi intreţinute şanţurile şi rigolele în localităţile din judeţul Galaţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari.
Acţiunea s-a derulat în perioada 15 aprilie – 31 mai 2022, timp în care au fost verificate sectoare a 47 cursuri de apă şi 7 torenţi – afluenţi ai râurilor Siret, Bârlad şi Prut, cât şi fluviul Dunărea, ce tranzitează 32 unităţi administrativ teritoriale din judeţul Galaţi, astfel: 2 municipii: Galaţi şi Tecuci, 1 oraş: Târgu Bujor şi 29 comune (comuna Smârdan, comuna Schela, comuna Pechea, comuna Slobozia Conachi, comuna Valea Mărului, comuna Cudalbi, comuna Cuca, comuna Tuluceşti, comuna Barcea, comuna Buciumeni, comuna Nicoreşti, comuna Brăhăşeşti, comuna Ţepu, comuna Şendreni, comuna Piscu, comuna Bălăşeşti, comuna Matca, comuna Corod, comuna Cuza Voda, comuna Drăguşeni, comuna Vânători, comuna Frumuşiţa, comuna Măstăcani, comuna Fârţăneşti, comuna Bălăbăneşti, comuna Suceveni, comuna Ghidigeni, comuna Poiana, comuna Umbrăreşti).
Astfel, au fost identificate depozite de deşeuri amplasate ilegal în albiile minore ale cursurilor de apă, pe malurile şi pe zonele de protecţie ale acestora, în cantităţi mai mari, în comunele Vânători şi Frumuşiţa, iar în cantităţi mai mici la Cuca, Nicoreşti şi Buciumeni.
De asemenea, au fost identificate depozite mai însemnate cantitativ de material lemnos pe malurile cursului de apă Tecucel din comuna Buciumeni şi pe cursul de apă Valea Rea în comuna Nicoreşti.
Secţiunile de scurgere a apelor mari, în zona podurilor şi podeţelor din localităţi, sunt asigurate, pe raza judeţului Galaţi, în mai multe localităţi, fiind în derulare lucrări de refacere şi redimensionare a mai multor poduri şi podeţe, în majoritatea lor realizate pe drumurile judeţene aflate în administrarea Consiliului Judeţean Galaţi.
Capacitatea de transport şi viteza de scurgere a debitelor de viitură este diminuată datorită prezenţei de vegetaţie lemnoasă şi acvatică, în albiile minore ale cursurilor de apă in majoritatea comunelor verificate.
În privinţa modului în care au fost realizate sau întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale în localităţi, s-a constatat că în municipiul Galaţi (cartier Fileşti) şi comuna Cuca, rigolele şi şanţurile stradale prezintă un grad ridicat de colmatare, starea de salubrizare a acestora fiind necorespunzătoare.
Ca urmare, au fost aplicate sancţiuni pentru U.A.T. comuna Vânători care a încălcat prevederile Legii Apelor în sensul în care nu a fost asigurată curăţarea cursurilor de apă şi a malurilor acestora pe raza localităţilor, precum şi neluarea măsurilor operative privind verificarea stării de salubritate a cursurilor de apă, pentru care a fost sancţionată cu Avertisment.
„Menţionăm ca la data controlului, pe raza comunei Vânători au fost constatate depozitări însemnate de ambalaje tip PET pe malurile cursurilor de apă Valea lui Manolache, Valea Negurii şi Calica”, se arată într-un raport al SGA Galaţi.
Avertisment a primit şi comuna Frumuşiţa care, la fel, nu a asigurat curăţarea cursurilor de apă şi a malurilor acestora pe raza localităţii, precum şi neluarea măsurilor operative privind verificarea stării de salubritate a cursurilor de apă. În comunei Frumuşiţa au fost constatate depozitări însemnate de ambalaje tip PET şi gunoi de grajd pe malurile cursurilor de apă Frumuşiţa şi Ijdileni.

Publicat în Eveniment

Incendiu în municipiul Galați, pe strada Aleea George Bacovia, zona Barboși. La fața locului, acționează 3 autospeciale de stingere de la Detașamentul de Pompieri Galați, cu 12 pompieri. Incendiul a afectat diverse bunuri, un autoturism și o anexă gospodărească la o proprietate vecină. Au fost salvate 2 imobile aflate pe direcția de propagare a incendiului. Acestea au suferit daune minore. În urma cercetărilor pompierii au stabilit cauza incendiului ca fiind foc deschis, incendiere deșeuri. La această oră se lucrează pentru lichidarea ultimelor focare.

Publicat în Știrea zilei

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi informează că a fost publicat Ordinul nr. 710/1 aprilie 2022 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind ecologizarea zonelor afectate de deşeuri.

Astfel, începând cu 05 aprilie 2022, solicitanţii Unităţile Administrativ - Teritoriale (UAT) organizate la nivel de comună, oraş, municipiu, judeţ, subdiviziunile administrativ - teritoriale şi Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) se pot înscrie în Programul privind ecologizarea zonelor afectate de deşeuri - Curăţăm România.

Suma alocată sesiunii de finanţare este de 27 milioane lei, iar finanţarea se acordă în cuantum de 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Suma maximă care poate fi acordată de Administraţia Fondului pentru Mediu pentru finanţarea unui proiect, cu condiţia încadrării în bugetul Programului, se stabileşte în funcţie de numărul locuitorilor la nivelul UAT solicitante sau, în cazul în care cererea de finanţare este depusă de către ADI, în funcţie de numărul cumulat de locuitori ai UAT care intră în componenţa ADI, în cazul în care aceasta din urma este solicitant, astfel:
- 30.000 lei pentru solicitantul care are peste 400.001 locuitori;
- 27.000 lei pentru solicitantul care are între 200.001 şi 400.000 locuitori;
- 24.000 lei pentru solicitantul care are între 100.001 şi 200.000 locuitori;
- 21.000 lei pentru solicitantul care are între 50.001 şi 100.000 locuitori;
- 18.000 lei pentru solicitantul care are între 20.001 şi 50.000 locuitori;
- 15.000 lei pentru solicitantul care are între 10.001 şi 20.000 locuitori;
- 12.000 lei pentru solicitantul care are între 5.001 şi 10.000 locuitori;
- 9.000 lei pentru solicitantul care are între 3.001 şi 5.000 locuitori;
- 5.000 lei pentru solicitantul care are între 1.501 şi 3.000 locuitori;
- 3.000 lei pentru solicitantul care are sub 1.500 locuitori.

Sunt eligibile proiectele care au ca scop ecologizarea zonelor afectate de poluarea cu deşeuri (plastic, metal, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, sticlă, hârtie, cartoane, lemn, cauciuc, materiale textile, baterii şi acumulatori, anvelope), inclusiv a gospodăriilor, zonelor de protecţie din jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, cursurilor de apă, digurilor, canalelor, barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice, câmpurilor, pădurilor, de pe raza teritorială a UAT/ADI, doar în condiţiile în care cantităţile respective de deşeuri nu intră în responsabilitatea operatorilor licenţiaţi/autorizaţi, conform contractelor încheiate de solicitant cu aceştia.

Solicitantii vor transmite dosarele de înscriere pe e-mail la adresa curatamromania@afm.ro, până cel târziu la data de 06 iunie 2022.

Ghidul de finanţare a Programului Curăţăm România şi Instrucţiunile de înscriere în program pot fi consultate pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, la secţiunea Programe de finanţare: https://www.afm.ro/curatam_romania_ghid.php, potrivit unui comunicat al APM Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Gălăţenii se întreabă dacă la Galaţi se mai colectează selectiv, asta după ce nu au mai primit saci menajeri pentru această acţiune. "Bună ziua! Anul trecut primeam saci menajeri coloraţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Anul acesta n-am primit nimic. Să înţeleg că s-a încheiat campania şi vom depozita deşeurile împreună cu gunoiul menajer?", întrebă un gălăţean pe faebook.
SP Ecosal Galaţi i-a răspuns cetăţeanului nelămurit. "Bună ziua! Pentru persoanele care nu au fost găsite la domiciliu în timpul campaniei de distribuţie a sacilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor, avem creată oportunitatea de a intra în posesia acestora, prin prezentarea fizică la punctul de lucru al SP Ecosal Galaţi, din strada Nufărului, nr. 24-26, cartier IC Frimu. Programul de lucru între orele 06.00 - 14.00, de luni până vineri. În speranţa că am fost de folos, vă urăm să aveţi o zi frumoasă!", este răspunsul serviciului de salubriate al oraşului.

Publicat în Comunitate

O femeie în vârstă de 44 de ani, angajată a societăţii de salubrizare Bratner, a decedat după ce a fost prinsă, vineri, într-un utilaj de sortare a deşeurilor, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Neamţ, locotenentul Irina Popa.
Pompierii sosiţi la faţa locului au scos victima de sub utilaj, iar medicii au constatat că era decedată.
"Prin apel la 112, pompierii au fost înştiinţaţi despre faptul că o persoană este prinsă într-un utilaj pentru sortarea deşeurilor la SC Brantner Servicii Ecologice din municipiul Piatra-Neamţ. La locul solicitării s-au deplasat un echipaj de pompieri cu o autospecială pentru descarcerare din cadrul Detaşamentului Piatra-Neamţ şi un echipaj cu ambulanţă de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean. Cu ajutorul echipamentelor specifice pompierii au extras din utilaj (bandă transportoare pentru sortarea deşeurilor) o femeie în vârstă de 44 de ani ce nu prezenta semne vitale", a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Neamţ.
Inspectorii de muncă au deschis o anchetă în acest caz, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ. (sursa Agerpres)

Publicat în Regional

În urma unui control efectuat de comisarii Gărzii de Mediu Galaţi împreună cu reprezentanţi ai Poliţiei Locale Galaţi, în zona lacului Vânători, aferent zonei de umplere/rambleiere cu deşeuri inerte a municipiului Galaţi, au fost identificate două persoane care colectau deşeuri de fier în vederea valorificării.

"În urma verificărilor făcute la faţa locului s-a constatat ca persoanele identificate au incendiat deşeuri pentru a se încălzi. S-au stabilit măsuri privind interzicerea colectării deşeurilor de fier fără deţinerea actului de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului şi interzicerea incendierii deşeurilor de orice tip. Ca urmare a faptelor constatate, comisarii GNM – Comisariatul Judeţean Galaţi au aplicat fiecărei persoane fizice sancţiune contravenţională pentru nerespectarea prevederilor OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, art. 20, alin. 5", se arată într-o informare a Comisariatul Judeţean Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

În total, Statele Unite au generat aproximativ 42 de milioane de tone de deşeuri de plastic în 2016 - mai mult decât dublu faţă de China şi mai mult decât ţările Uniunii Europene la un loc. Cu toate acestea, Statele Unite reprezintă mai puţin de 5% din populaţia lumii. În medie, fiecare american generează 130 de kilograme de deşeuri de plastic pe an, iar Regatul Unit, al doilea fiind în top, de 98 de kilograme de persoană pe an. În Franţa, media este de 43 de kilograme.
„Succesul invenţiei miraculoase a materialelor plastice în secolul al XX-lea a produs şi un potop de deşeuri de plastic la nivel global, oriunde ne uităm”, a scris Margaret Spring, preşedintele grupului de experţi care a scris acest raport comandat de Congresul SUA. Ea a numit problema o „criză de mediu şi socială”.

Un camion de gunoi descărcat în mare în fiecare minut

Cel puţin 8,8 milioane de tone de deşeuri de plastic ajung în ocean în fiecare an în întreaga lume - echivalentul unui camion de gunoi aruncat în mare în fiecare minut, potrivit raportului. Toate materialele plastice, inclusiv cele aruncate pe uscat, sunt probabil să ajungă în ocean, prin râuri, de exemplu, adaugă el. În ritmul actual, cantitatea de plastic turnată în ocean ar putea ajunge la 53 de milioane de tone pe an până în 2030, sau jumătate din greutatea totală a peştilor capturaţi în ocean anual.
Producţia de plastic a explodat, mai ales din anii 1980, dezvoltarea reciclării nu a urmat acest val.
Raportul recomandă dezvoltarea unei strategii naţionale în Statele Unite până la sfârşitul anului 2022. Acesta detaliază mai multe axe pentru abordarea problemei, de exemplu prin stabilirea unei limite a producţiei de plastic nereciclat, prin captarea de plastic mai bun în mediu sau prin dezvoltarea înlocuitorilor. De asemenea, recomandă o mai bună colectare a datelor privind generarea de plastic, de exemplu prin identificarea celor mai mari surse de deşeuri.
„Acesta este cel mai cuprinzător şi judicios raport despre poluarea cu plastic publicat vreodată”, a declarat Judith Enk, preşedintele asociaţiei Beyond Plastics. „Nu mai putem ignora rolul Statelor Unite în criza poluării cu plastic, una dintre cele mai mari ameninţări de mediu cu care se confruntă oceanele şi planeta noastră astăzi”, a mai reacţionat Christy Leavitt, directorul campaniei pentru materiale plastice din cadrul ONG-ului Oceana.

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană (CE) a hotărât vineri, 12 noiembrie 2021, să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE), informează un comunicat de presă al CE.
Conform acestei hotărâri, România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare. Curtea a constatat că România nu şi-a respectat această obligaţie cu privire la 68 de depozite de deşeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curţii şi poate duce la aplicarea unor sancţiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformităţii.
Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte standarde şi oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deşeurilor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. Pactul verde european şi Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării au stabilit pentru UE obiectivul ambiţios de a reduce la zero poluarea. Este important să se pună pe deplin în aplicare standardele consfinţite în legislaţia UE, astfel încât să se asigure în mod eficace protecţia sănătăţii umane şi a mediului natural.
La trei ani de la pronunţarea hotărârii, România a închis şi a reabilitat 24 de depozite de deşeuri. Aşadar, 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor. Pentru a se conforma hotărârii Curţii, România trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât să se asigure că aceste depozite de deşeuri sunt cât mai curând posibil închise, sigilate şi reabilitate din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate şi pentru mediu.
În temeiul dreptului UE, depozitarea deşeurilor ar trebui să nu se practice în Europa decât într-un mod controlat şi sigur. Directiva privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE) stabileşte standarde în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii umane şi a mediului, în special a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, a solului şi a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor. Directiva urmăreşte să prevină sau să reducă, pe cât posibil, efectele negative ale depozitării deşeurilor pe întreaga durată a ciclului de viaţă al depozitelor de deşeuri.
Deşeurile pot fi eliminate în diferite moduri. Îngroparea acestora în sol, cunoscută sub denumirea de "depozitare", este modalitatea cea mai puţin durabilă din punctul de vedere al mediului şi ar trebui să nu se recurgă la ea decât în ultimă instanţă, potrivit Agerpres.

Publicat în National

Şapte din zece români (69%) nu sunt interesaţi de reciclarea produselor cosmetice, iar mai mult de jumătate (55%) susţin că nu au reciclat până acum acest tip de ambalaje, arată cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru L'Oreal România.
Conform sursei citate, 61% dintre respondenţii care obişnuiesc să recicleze în general nu reciclează şi ambalajele produselor cosmetice, dar 52% dintre români au declarat că ar recicla mai des recipientele acestui tip de deşeuri dacă ar exista mai multe campanii de informare dedicate subiectului, în timp ce 73% au confirmat că li se pare util sau foarte util ca brandurile să promoveze programe de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice.
Totodată, dintre cei care afirmă că reciclează în general, doar 39% fac asta cu ambalajele produselor cosmetice. Marea majoritate (93%) reciclează PET, hârtie şi carton (73%), sticlă (71%), cutii de aluminiu (61%), echipamente electrice şi electrocasnice (55%) şi Tetra Pak (38%).
Cei care reciclează în cea mai mică măsură sunt milenialii singuri, iar tinerii profesionişti sunt cei care reciclează în cea mai mare măsură, se menţionează în studiu.
Datele Reveal Research Marketing relevă că românii care reciclează recipientele produselor cosmetice obişnuiesc să recicleze în proporţie de 82% flacoanele de plastic, ambalajele de carton (74%), recipientele din sticlă (70%), spray-urile de aluminiu (65%), deodorantele roll-on (57%), mostrele de plastic (54%), produsele de make-up şi lacurile de unghii (35%).
În ceea ce priveşte percepţia românilor asupra utilităţii reciclării, aproape trei sferturi din totalul celor chestionaţi (74%) consideră utilă reciclarea, iar într-o pondere aproximativ similară (73%) sunt de părere că programele de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice sunt şi utile sau foarte utile.
Pe de altă parte, respondenţii care nu reciclează recipientele produselor cosmetice au precizat, în proporţie de 93%, că ar fi interesaţi să facă acest lucru, însă 69% dintre aceştia nu au informaţii despre un astfel de program de colectare. În acelaşi timp, 47% dintre aceştia au declarat că nu au puncte de reciclare în proximitatea locuinţelor, 8% refolosesc sau păstrează recipientele, iar 3% declară fie că li se pare complicat să le sorteze, fie că nu sunt interesaţi de subiect, fie că au un alt motiv pentru care nu reciclează ambalajele produselor cosmetice.
Potrivit studiului, 72% dintre români ar fi motivaţi să recicleze mai des recipientele produselor cosmetice dacă ar exista mai multe locuri de colectare în proximitatea locuinţei. De asemenea, 52% dintre persoanele intervievate subliniază că ar recicla ambalajele produselor de înfrumuseţare în situaţia în care ar exista mai multe campanii de informare despre ce se întâmplă cu aceste deşeuri.
În plus, 47% ar recicla mai des dacă ar fi siguri că ambalajele colectate nu ar ajunge tot la groapa de gunoi, 28% dacă ar şti în ce containere să le arunce şi 26% s-ar simţi motivaţi dacă reciclarea ar avea şi un scop social direct.
România are, în prezent, peste 12.000 de puncte de colectare separată, arată datele centralizate pe platforma naţională Harta Reciclării.
Studiul Reveal Marketing Research a fost realizat pe un eşantion de 1.003 de persoane, prin metoda CAWI (colectare online), în perioada 6 - 15 octombrie 2021.
L'Oreal se află pe piaţa din România de 24 de ani.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. (sursa Agerpres)

Publicat în National
Pagina 1 din 2