Comisia Europeană a propus, miercuri, 30 noiembrie 2022,  noi norme la nivelul Uniunii Europene privind ambalajele, pentru a combate o  sursă permanentă de deşeuri, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

În medie, fiecare european generează anual aproape 180 kg de deşeuri de ambalaje. Ambalajele sunt unul dintre principalele produse care utilizează materiale prime virgine, întrucât 40% din materialele plastice şi 50% din hârtia utilizată în UE sunt destinate ambalajelor. Dacă nu se vor lua măsuri, UE ar urma să înregistreze o creştere suplimentară cu 19% a deşeurilor de ambalaje până în 2030, iar pentru deşeurile de ambalaje din plastic - chiar o creştere de 46%, potrivit Agerpres. Noile norme au scopul de a pune capăt acestei tendinţe. 

"În fiecare zi producem o jumătate de kilogram de deşeuri de ambalaje pe persoană. Graţie noilor norme, propunem măsuri cruciale pentru ca ambalajele sustenabile să devină norma în UE. Vom crea condiţiile prielnice pentru ca principiile economiei circulare - reducerea, reutilizarea, reciclarea - să poată funcţiona cu adevărat. A dispune de ambalaje şi de bioplastice mai sustenabile înseamnă a dispune de noi oportunităţi de afaceri în tranziţia verde şi cea digitală, de inovare şi noi competenţe, de locuri de muncă la nivel local şi de economii pentru consumatori", a declarat comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius.

Obiectivul principal este de a reduce deşeurile de ambalaje cu 1% pe cap de locuitor până în 2040 în fiecare stat membru, comparativ cu situaţia din 2018. Acest lucru ar duce la o scădere globală a deşeurilor în UE de circa 37%, în comparaţie cu scenariul în care nu s-ar modifica legislaţia. Aceasta se va întâmpla atât graţie reutilizării, cât şi graţie reciclării.

Pentru a încuraja reutilizarea sau reîncărcarea ambalajelor, care a scăzut brusc în ultimii 20 de ani, întreprinderile vor trebui să le ofere consumatorilor un anumit procent din produsele lor în ambalaje reutilizabile sau reîncărcabile, de exemplu băuturi şi mâncăruri la pachet sau livrări de produse prin comerţul electronic. De asemenea, va exista o anumită standardizare a formatelor ambalajelor şi o etichetare clară a ambalajelor reutilizabile.

Pentru a remedia tranşant problema ambalajelor superflue, anumite forme de ambalare vor fi interzise, de exemplu ambalajele de unică folosinţă pentru alimente şi băuturi atunci când sunt consumate în restaurante şi cafenele, ambalajele de unică folosinţă pentru fructe şi legume, sticlele de şampon în miniatură, precum şi alte ambalaje în miniatură din hoteluri.

Multe măsuri au scopul de a face ca ambalajele să devină complet reciclabile până în 2030. Printre măsurile respective se numără stabilirea unor criterii de proiectare pentru ambalaje; crearea unor sisteme-depozit obligatorii pentru sticlele din plastic şi dozele din aluminiu, precum şi clarificarea tipurilor de ambalaje care trebuie să fie compostabile, astfel încât consumatorii să le poată arunca în deşeurile biologice.

Propunerea va disipa orice confuzie cu privire la sortarea ambalajelor în coşurile de reciclare. Fiecare ambalaj va purta o etichetă care să indice din ce material este fabricat şi în ce flux de deşeuri ar trebui să fie plasat. Containerele de colectare a deşeurilor vor purta aceleaşi etichete. Aceleaşi simboluri vor fi utilizate peste tot în UE.

Până în 2030, măsurile propuse ar urma să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de ambalaje la 43 de milioane de tone, comparativ cu 66 de milioane dacă legislaţia nu ar fi modificată - această reducere fiind echivalentă cu emisiile anuale ale Croaţiei. Utilizarea apei s-ar reduce cu 1,1 milioane m3. Costurile prejudiciilor aduse mediului pentru economie şi societate ar fi reduse cu 6,4 miliarde euro faţă de scenariul de referinţă pentru 2030.

 

Propunerea privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje va fi examinată acum de Parlamentul European şi de Consiliu, în cadrul procedurii legislative ordinare.

Publicat în Mapamond

Primăria municipiului Galaţi informează că a fost acceptat pentru finanţare proiectul privind înfiinţarea a două centre de colectare prin aport voluntar, în cadrul PNRR. Este vorba despre un proiect în valoare de 9,1 milioane de lei ce vizează suplimentarea capacităţilor de colectare separată, pregătire pentru reutilizare şi valorificare a deşeurilor de diferite tipuri, inclusiv deşeuri voluminoase. Un astfel de centru (CAV1) va fi amenajat în partea de nord-est a municipiului Galaţi (în apropiere de Parcul Carol), al doilea (CAV2) urmând a fi amplasat în zona Cartierului Cantemir. Obiectivul proiectului vizează accelerarea procesului de extindere şi modernizare a sistemelor de gestionare a deşeurilor, cu accent pe colectare separată, măsuri de prevenţie, reducere, reutilizare şi valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile şi tranziţiei la economia circulară, potrivit Biroului de presă al Primăriei municipiului Galaţi.
"Stă în puterea fiecăruia să avem un oraş cât mai curat. Proiectul privind înfiinţarea a două centre de colectare prin aport voluntar a fost acceptat pentru finanţare în cadrul PNRR. Unul dintre aceste centre va fi în zona Parcului Carol, iar celălalt în zona Cartierului D. Cantemir. Aceste centre vor primi deşeuri de diferite tipuri, inclusiv deşeuri voluminoase. Scopul este acela de a încuraja şi a susţine colectarea separată, pregătirea pentru reutilizare şi valorificare a deşeurilor. Valoarea proiectului este de circa 9 milioane de lei", spune Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi. *foto: caracter ilustrativ

Publicat în Știrea zilei

Licitaţie unică în România demarată de către Consiliul Judeţean Galaţi şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecoserv Galaţi. Au fost lansate şi aprobate de către Agenţia Naţională de Achiziţii Publice procedurile de licitaţie pentru construirea în municipiul Galaţi a unei staţii performante, singura de acest gen din România, de tratare a deşeurilor biodegradabile şi reziduale. Această staţie de tratare mecano-biologică va fi dotată cu un digestor, un echipament industrial de ultimă generaţie, şi o turbină cu ajutorul căreia se va produce energie electrică din deşeuri.

Valoarea estimată a acestei investiţii este de 773.493.596 de lei (fără TVA), din care partea de proiectare şi execuţie este de 180.657.193 lei (fără TVA), fonduri europene atrase de către Consiliul Judeţean Galaţi, în cadrul amplei investiţii de gestionare a deşeurilor din judeţul Galaţi.

Restul sumei estimate reprezintă partea de operare, adică valoarea serviciilor realizate de către firma care va gestiona funcţionarea acestei staţii de tratare a deşeurilor pentru o perioadă de 10 ani. Valoarea finală a serviciilor de operare va depinde foarte mult şi de cantitatea de deşeuri care va fi tratată în această staţie, precum şi de cantitatea de deşeuri reciclabile colectate separat şi valorificate.

„Este pentru prima oară în istoria achiziţiilor publice din ţara noastră când o autoritate publică face o singură licitaţie pentru proiectarea, execuţia, gestionarea şi funcţionarea investiţiei pe o perioadă lungă de timp. Practic, câştigăm ani de zile, astfel că, atunci când lucrările vor fi gata, sistemul va putea fi utilizat imediat. Sunt sisteme de management al deşeurilor în ţară care nu pot fi folosite pentru că nu există o firmă specializată care să gestioneze investiţia respectivă, iar în alte cazuri au trecut ani de zile de la finalizarea lucrărilor până a fost desemnat un operator. Asta vrem să evităm, motiv pentru care facem o singură procedură. Mai este un avantaj, operatorul nu poate ulterior să reclame diverse deficienţe de construcţie, având în vedere că este parte integrantă a acestui proces încă de la începutul procedurii”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Soluţia tehnică de tratare a deşeurilor biodegradabile şi reziduale care vor ajunge din tot judeţul în staţia de tratare din municipiul Galaţi este complexă, se bazează pe tehnologie de ultimă generaţie şi va fi implementată pentru prima oară în România.

„Practic, deşeurile vor fi în primă fază sortate cu ajutorul unui sistem automatizat şi dotat cu diverşi senzori, după care deşeurile biodegradabile vor fi supuse unui proces de fermentare fără oxigen, astfel că la final va rezulta biogaz şi o fracţie de aproximativ 20% din masa iniţială a deşeurilor, un fertilizant steril care poate fi folosit ca îngrăşământ. De asemenea, în cazul deşeurilor reziduale, după operaţiunea de tratare şi extragere a biogazului, va rezulta un material asemănător unui strat de pământ, care va fi dus la depozitul ecologic de deşeuri de la Valea Mărului. Biogazul va fi transformat în energie electrică cu ajutorul unei turbine, energie care va fi folosită doar pentru funcţionarea staţiei, deoarece atât permit normele în vigoare”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Sistemul de management al deşeurilor din judeţul Galati este un proiect cu fonduri europene atrase de către Consiliul Judeţean, care înseamnă investiţii ample în municipiul Galaţi (staţie de tratare mecano-biologică), la Valea Mărului (depozit de deşeuri şi staţie de sortare), la Tecuci (închiderea depozitului neconform de la Rateş şi staţii de transfer şi compostare) şi la Târgu Bujor (staţie de transfer şi retehnologizarea staţiei de compostare), informează Consiliul Judeţean Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Primăria municipiului Galaţi deţine în depozitul propriu 1.500 mc de lemne de foc rezultate din tăieri de copaci sau din deşeuri pe care intenţionează să le acorde, în regim de ajutor de urgenţă, familiilor şi persoanelor aflate în dificultate şi care îşi încălzesc locuinţa cu sobe pe lemne.
În acest sens a pregătit un proiect de hotărâre care urmează să fie supus votului consilerilor locali în şedinţa ordinară de luna aceasta.
Dacă proiectul va fi aprobat, se va acorda un ajutor de urgenţă pentru sezonul rece, 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023, constând în 3,5 m3 lemne de foc/persoană singură/ familie.
Ajutorul de urgenţă constând în lemne de foc urmează a fi acordat persoanelor/familiilor cu un venit mediu net lunar/membru de familie sub nivelul salariului minim net pe economie care, în urma efectuării anchetei sociale, se pot încadra în una din situaţiile de prioritate identificate mai jos:
1. pensionari singuri sau familii de pensionari fără aparţinători legali sau cu susţinători legali, dar aceştia se află în imposibilitatea de a susţine financiar cheltuielile legate de achiziţionarea combustibililor necesari încălzirii locuinţei acestora în perioada de iarnă;
2. familii confruntate cu probleme grave de sănătate ale membrilor acesteia care, în urma anchetei sociale, a detalierii bugetului familiei, a cheltuielilor lunare şi a actelor medicale prezentate la dosar, reprezintă cazuri sociale ce necesită acordarea unui ajutor de urgenţă;
3. persoanele cu handicap, gradul mediu, accentuat şi grav;
4. alte situaţii sociale deosebite, constatate în urma efectuării anchetei sociale.
„În evidenţa Serviciului Public de Asistenţă Socială din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului Galaţi sunt aproximativ 400 de familii/persoane singure pentru care ajutorul acordat conform legislaţiei în vigoare este insuficient pentru acoperirea întregului sezon rece”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de hotărâre.
În plus, se propune şi alocarea de la bugetul general de venituri şi cheltuieli al Direcţiei de Asistenţă Socială a Municipiului Galaţi, pentru anul 2022 a sumei de 160.000,00 lei cu TVA, pentru transportul lemnelor la domiciliul beneficiarilor.

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Județean Galați va depune spre finanțare cu fonduri europene un nou proiect de gestionare a deșeurilor. Este vorba despre amenajarea în municipiul Galați a unui centru integrat de colectare cu aport voluntar a deșeurilor inerte, precum și a deșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale de către operatorul de salubritate.
Astăzi, a fost organizată o ședință extraordinară, astfel încât Consiliul Județean Galați să preia de la Consiliul Local al municipiului Galați un teren de 24.321 de mp. "Ne dorim să amenajăm la marginea orașului un centru integrat de colectare a deșeurilor nepericuloase inerte, cum ar fi molozul rezultat din demolări, mobila veche și uzată, deșeurile textile sau diverse echipamente electrice și electronice. Am cerut deja terenul de la Consiliul Local Galați, iar în cel mai scurt timp vom depune proiectul în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, pentru a obține o finanțare cu fonduri europene. De asemenea, pe lângă acest centru integrat, lucrăm deja la un alt proiect similar, prin care vom amenaja astfel de platforme pentru colectarea și valorificarea deșeurilor inerte în cinci localități din județ. Și acest al doilea proiect va fi depus spre finanțare prin PNRR", a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Valoarea celor două proiecte este de aproximativ 10 milioane de euro. Un centru integrat presupune amenajarea unei platforme betonate, construcția unei hale, a unor spații administrative și a unei stații de compostare, precum și achiziționarea mai multor utilaje, inclusiv a unui concasor pentru deșeuri din construcții și demolari.

Publicat în Eveniment

Depozitul de deşeuri menajere de la Valea Mărului a fost prezentat marţi, 06 septembrie 2022, primarilor din judeţul Galaţi, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea. "Alături de primarii localităţilor din judeţ, am fost astăzi la Valea Mărului pentru a le prezenta edililor noul depozit de deşeuri al judeţului Galaţi. A fost o întâlnire necesară, în care cei prezenţi astăzi la Valea Mărului au putut vedea la faţa locului cum arată unul dintre cele mai moderne şi mai tehnologizate depozite de deşeuri menajere din ţară. Specialiştii în domeniu au prezentat mai multe date despre sistemul integrat de management pe care îl implementăm în judeţul Galaţi, iar primarii au primit răspunsuri la diferitele întrebări şi neclarităţi pe care le-au avut vizavi de acest extrem de important proiect aflat în derulare. La final, cu toţii au înţeles valoarea şi necesitatea acestei investiţii. Au fost aprobate în unanimitate proiectele propuse astăzi în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Ecoserv, astfel încât să fie demarată cât mai repede procedura de licitaţie pentru construirea unei staţii de tratare mecano-biologică în municipiul Galaţi. La această întâlnire au participat toţi primarii din judeţ, viceprimarii mai multor localităţi, reprezentanţii ADI Ecoserv şi colegii din Consiliul Judeţean. În total, peste 80 de persoane", a declarat, marţi, Costel Fotea.

Citeşte şi S-au terminat lucrările la depozitul de deşeuri de la Valea Mărului (FOTO)

Publicat în Politica

Consiliul Județean (CJ) Galați anunță că au fost finalizate lucrările la noul depozit de deșeuri menajere din județul Galați, cel de la Valea Mărului, în cadrul unei investiții de 69.940.160 de lei. Acest contract este o parte din ampla investiție care privește managementul deșeurilor din județ, în valoare de 481.894.052 de lei, finanțată cu fonduri europene prin Programul Infrastructură Mare.
„Implementăm la Galați un sistem unic în țară de management al deșeurilor. În cadrul acestui proiect amplu de mediu, am finalizat o investiție extrem de importantă în domeniul gestionării deșeurilor menajere. Noul depozit de la Valea Mărului este dotat cu tehnologii de mediu de ultimă generație și respectă cele mai drastice norme impuse de autoritățile europene în acest domeniu. Practic, va dispărea vechea imagine a gropii de gunoi, cu miros neplăcut, pungi și resturi de deșeuri împrăștiate de vânt. Regulile de depozitare sunt schimbate fundamental, adaptate noilor criterii de mediu, astfel că, până să fie aduse aici, la Valea Mărului, deșeurile menajere și cele nepericuloase vor fi colectate separat, sortate și tratate mecano-biologic, astfel încât în noul depozit va ajunge doar un compost, care la anumite intervale de timp va fi acoperit cu strat de pământ. Calculele specialiștilor arată că, după operațiunile de sortare și tratare, doar jumătate din deșeurile menajere colectate de la populație va ajunge în depozitul de la Valea Mărului”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Noul depozit are o capacitate de un million de metri cubi și este proiectat să aibă o durată de viață de 30 de ani. „Este dotat cu o stație ultraperformantă de epurare a apelor, are propria stație de sortare, sistem modern de drenare și colectare a levigatului, de colectare a gazelor de fermentație și sistem de monitorizare a pânzei freatice. Pentru a deveni funcțional, este nevoie de un agent economic specializat care să gestioneze activitatea depozitului. Astfel, vom demara procedurile de atribuire prin licitație pentru desemnarea unui operator”, a mai precizat Costel Fotea.
Noul depozit de deșeuri menajere de la Valea Mărului are propriul laborator de analize a probelor de mediu, stație meteo, clădire administrativă, garaj cu atelier mecanic, stație de alimentare, stație de spălare și încă o ministație de epurare a apelor uzate. De asemenea, au fost achiziționate mai multe utilaje de mare tonaj, care vor fi folosite în cadrul depozitului. Suprafața totală aferentă depozitului pentru întreaga perioadă de funcționare este de 15 hectare. În acest moment, în cadrul altor contracte, se lucrează la finalizarea drumului de acces și la extinderea unui canal de colectare a apelor pluviale. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos!

Publicat în Știrea zilei

Guvernul indian a interzis recent mai multe tipuri de obiecte de plastic de unică folosinţă pentru a lupta contra deşeurilor care sufocă râurile şi otrăvesc fauna şi flora. Printre obstacole se numără, însă, producătorii nepregătiţi şi reticenţa consumatorilor de a plăti mai mult, afirmă experţii, informează AFP. Vaci care pasc plastic? O imagine devenită una obişnuită în numeroase oraşe indiene. Iar în statul nordic Uttarakhand au fost găsite urme de plastic în excrementele elefanţilor de pădure, potrivit unui studiu. India generează aproximativ patru milioane de tone de plastic pe an, din care o treime nu este reciclată şi ajunge în diverse căi navigabile şi gropi de gunoi. Aceste deşeuri iau foc în mod regulat, agravând poluarea atmosferică. Jumătate dintre aceste deşeuri provin din obiecte de unică folosinţă. O realitate pe care noua interdicţie impusă de această ţară speră să o schimbe. Măsura va viza producţia, importul şi vânzarea unor obiecte precum paiele pentru băuturi, paharele de plastic, precum şi ambalajele pachetelor de ţigări. Produse precum pungile de plastic sub o anumită grosime sunt deocamdată exceptate. Prima interdicţie a fost introdusă în 2018 de prim-ministrul Narendra Modi, iar autorităţile au promis de atunci că vor înăspri regulile. Inspectorii au fost detaşaţi recent pentru a verifica dacă furnizorii şi distribuitorii nu încalcă interdicţia, cu riscul unei amenzi de până la 100.000 de rupii (1.209 euro) sau a unei pedepse de cinci ani de închisoare. Lobby Aproximativ jumătate din regiunile Indiei au încercat deja să impună acest tip de reglementare, dar, după cum demonstrează starea râurilor şi a gropilor de gunoi, succesul a fost redus. Companiile din industria materialelor plastice, care angajează milioane de oameni în ţară, obiectează că alternativele sunt scumpe şi fac presiuni asupra guvernului să amâne interdicţia. Pintu, care îşi câştigă existenţa servind clienţilor apă de cocos cu pai de plastic, este direct afectat de decizia guvernului. Trecerea la "paiele de hârtie, scumpe, va fi dificilă. Probabil că voi transfera costul clienţilor", a declarat el pentru AFP de la New Delhi. "Am auzit că ar ajuta mediul înconjurător, dar nu văd cum ar putea schimba ceva pentru noi", a explicat el. Potrivit analiştilor de la societatea GlobalData, băuturile din carton cu paie de plastic reprezintă 35% din volumul băuturilor răcoritoare, ceea ce înseamnă că producătorii vor fi "puternic afectaţi". Iar "masele sensibile la preţ nu sunt în măsură să plătească factura pentru alternativele ecologice", a precizat Bobby Verghese de la GlobalData. Dificultăţi Jigish N. Doshi, preşedintele grupului industrial Plastindia Foundation, se aşteaptă la pierderi "temporare" de locuri de muncă, dar estimează că problema mai mare vizează companiile "care au investit un capital uriaş în utilaje care probabil nu vor mai fi utile" după interdicţie. "Nu este uşor să fabrici produse diferite (...) guvernul ar putea ajuta oferind nişte subvenţii şi ajutând la dezvoltarea şi cumpărarea de produse alternative", a declarat Doshi pentru AFP. Pentru Satish Sinha, de la grupul de mediu Toxics Link, "va exista rezistenţă iniţială", deoarece va fi dificil de găsit înlocuitori. "Vor fi dificultăţi şi riscăm să plătim preţul, dar dacă luăm mediul în serios, este o problemă importantă care necesită un efort concertat", a adăugat el. Ecoware, o companie tânără care încearcă să participe la schimbare, fabrică produse biodegradabile de unică folosinţă la fabrica sa din afara New Delhi. Directoarea generală Rhea Mazumdar Singhal a explicat pentru AFP că tocmai starea deplorabilă a gropilor de gunoi şi consumul abundent de plastic au determinat-o să creeze această companie. "Am mai văzut multe interdicţii, dar în calitate de cetăţeni noi deţinem puterea", a argumentat ea. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi a realizat controale privind modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi intreţinute şanţurile şi rigolele în localităţile din judeţul Galaţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari.
Acţiunea s-a derulat în perioada 15 aprilie – 31 mai 2022, timp în care au fost verificate sectoare a 47 cursuri de apă şi 7 torenţi – afluenţi ai râurilor Siret, Bârlad şi Prut, cât şi fluviul Dunărea, ce tranzitează 32 unităţi administrativ teritoriale din judeţul Galaţi, astfel: 2 municipii: Galaţi şi Tecuci, 1 oraş: Târgu Bujor şi 29 comune (comuna Smârdan, comuna Schela, comuna Pechea, comuna Slobozia Conachi, comuna Valea Mărului, comuna Cudalbi, comuna Cuca, comuna Tuluceşti, comuna Barcea, comuna Buciumeni, comuna Nicoreşti, comuna Brăhăşeşti, comuna Ţepu, comuna Şendreni, comuna Piscu, comuna Bălăşeşti, comuna Matca, comuna Corod, comuna Cuza Voda, comuna Drăguşeni, comuna Vânători, comuna Frumuşiţa, comuna Măstăcani, comuna Fârţăneşti, comuna Bălăbăneşti, comuna Suceveni, comuna Ghidigeni, comuna Poiana, comuna Umbrăreşti).
Astfel, au fost identificate depozite de deşeuri amplasate ilegal în albiile minore ale cursurilor de apă, pe malurile şi pe zonele de protecţie ale acestora, în cantităţi mai mari, în comunele Vânători şi Frumuşiţa, iar în cantităţi mai mici la Cuca, Nicoreşti şi Buciumeni.
De asemenea, au fost identificate depozite mai însemnate cantitativ de material lemnos pe malurile cursului de apă Tecucel din comuna Buciumeni şi pe cursul de apă Valea Rea în comuna Nicoreşti.
Secţiunile de scurgere a apelor mari, în zona podurilor şi podeţelor din localităţi, sunt asigurate, pe raza judeţului Galaţi, în mai multe localităţi, fiind în derulare lucrări de refacere şi redimensionare a mai multor poduri şi podeţe, în majoritatea lor realizate pe drumurile judeţene aflate în administrarea Consiliului Judeţean Galaţi.
Capacitatea de transport şi viteza de scurgere a debitelor de viitură este diminuată datorită prezenţei de vegetaţie lemnoasă şi acvatică, în albiile minore ale cursurilor de apă in majoritatea comunelor verificate.
În privinţa modului în care au fost realizate sau întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale în localităţi, s-a constatat că în municipiul Galaţi (cartier Fileşti) şi comuna Cuca, rigolele şi şanţurile stradale prezintă un grad ridicat de colmatare, starea de salubrizare a acestora fiind necorespunzătoare.
Ca urmare, au fost aplicate sancţiuni pentru U.A.T. comuna Vânători care a încălcat prevederile Legii Apelor în sensul în care nu a fost asigurată curăţarea cursurilor de apă şi a malurilor acestora pe raza localităţilor, precum şi neluarea măsurilor operative privind verificarea stării de salubritate a cursurilor de apă, pentru care a fost sancţionată cu Avertisment.
„Menţionăm ca la data controlului, pe raza comunei Vânători au fost constatate depozitări însemnate de ambalaje tip PET pe malurile cursurilor de apă Valea lui Manolache, Valea Negurii şi Calica”, se arată într-un raport al SGA Galaţi.
Avertisment a primit şi comuna Frumuşiţa care, la fel, nu a asigurat curăţarea cursurilor de apă şi a malurilor acestora pe raza localităţii, precum şi neluarea măsurilor operative privind verificarea stării de salubritate a cursurilor de apă. În comunei Frumuşiţa au fost constatate depozitări însemnate de ambalaje tip PET şi gunoi de grajd pe malurile cursurilor de apă Frumuşiţa şi Ijdileni.

Publicat în Eveniment

Incendiu în municipiul Galați, pe strada Aleea George Bacovia, zona Barboși. La fața locului, acționează 3 autospeciale de stingere de la Detașamentul de Pompieri Galați, cu 12 pompieri. Incendiul a afectat diverse bunuri, un autoturism și o anexă gospodărească la o proprietate vecină. Au fost salvate 2 imobile aflate pe direcția de propagare a incendiului. Acestea au suferit daune minore. În urma cercetărilor pompierii au stabilit cauza incendiului ca fiind foc deschis, incendiere deșeuri. La această oră se lucrează pentru lichidarea ultimelor focare.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 3