Cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene pot să dea în judecată guvernele lor şi să solicite despăgubiri financiare, dacă nivelul ridicat al poluării aerului le afectează sănătatea, a apreciat joi avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Juliane Kokott, transmite Reuters.
Opinia avocatului general vine după un şir de decizii adoptate de CJUE în ultimii ani, în cadrul cărora aproximativ 10 state membre UE, inclusiv Franţa, Polonia, Italia şi România, au fost găsite vinovate de un nivel ilegal de poluare a aerului.
"Avocatul general Juliane Kokott susţine că încălcarea valorilor limită pentru protejarea calităţii aerului, în conformitate cu legislaţia UE, dă dreptul la despăgubiri din partea statului", a informat CJUE într-un comunicat de presă.
Kokott a subliniat însă că orice persoană fizică care solicită despăgubiri va trebui să dovedească faptul că pagubele provocate sănătăţii au fost provocate direct de poluarea aerului. În plus, un guvern ar putea să evite plata despăgubirilor dacă poate dovedi că astfel de depăşiri ale valorilor limită ar fi avut loc şi dacă statul respectiv ar fi adoptat, la timp, planuri privind calitatea aerului care să satisfacă cerinţele directivei UE.
Opinia avocatului general are legătură cu un caz demarat de un rezident din Paris care solicită, de la guvernul francez, despăgubiri în valoare de 21 de milioane de euro pentru că aerul poluat i-a afectat sănătatea, iar guvernul francez nu a respectat limitele UE privind calitatea aerului. Un tribunal din Versailles a cerut CJUE să clarifice dacă persoanele fizice pot solicita astfel de despăgubiri.
Opiniile avocatului general nu sunt obligatorii pentru CJUE, chiar dacă, în majoritatea cazurilor, judecătorii CJUE tind să urmeze opiniile avocatului general. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat în articolul Guvernul dă startul exproprierilor pentru Varianta de Ocolire a municipiului Galaţi (LISTA FINALĂ A IMOBILELOR SUPUSE EXPROPRIERII), Guvernul României a adoptat, în data de 16 martie 2022, hotărârea privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Varianta de ocolire Galaţi". Însă abia în data de 30 martie 2022, hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial.
Următorii paşi vizează virarea sumelor aferente despăgubirilor.
Astfel, potrivit HG 345/16 martie 2022, art. 3, ”(1)Sumele individuale estimate de expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Varianta de ocolire Galaţi”, situate pe amplasamentul prevăzut la art. 1, aflate pe raza municipiului Galaţi şi a localităţilor Smârdan, Vânători şi Şendreni din judeţul Galaţi, sunt în cuantum total de 23.831.000 lei şi se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021, la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul 55.01.12 „Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”.
Sumele se vor virea de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii într-un cont de trezorerie deschis pe numele Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării cererii de deschidere de credite, la dispoziţia proprietarilor/deţinătorilor de imobile proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, situate pe amplasamentul care constituie coridorul de exproprieri, în vederea efectuării plăţii despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Hotărârea de Guvern poate fi consultată AICI!

Publicat în Știrea zilei

În motivarea hotărârii prin care celor doi elevi le-au fost acordate daunele morale, judecătorii Tribunalului Constanţa au arătat, printre altele, că "prin emiterea actelor administrative prin care s-a dispus scăderea notei la purtare a reclamanţilor, acte ce ulterior au fost anulate, au fost aduse atingere onoarei şi reputaţiei reclamanţilor, aceştia suferind un prejudiciu moral prin fapta săvârşită de pârât".

Facem precizarea de la început că, la momentul producerii faptelor analizate în dosar, cei doi elevi erau minori, aşa încât nu vor fi menţionate numele persoanelor implicate.

Pârâţi în cauză sunt liceul din Cernavodă la care cei doi băieţi erau elevi, dar şi Ministerul Educaţiei.

Dosarul de daune a fost deschis după ce, printr-o sentinţă anterioară, un alt complet al Tribunalului Constanţa hotărâse să anuleze hotărârile Consiliului de Administraţie al liceului prin care le fuseseră scăzute notele la purtare elevilor, obligând liceul la modificarea notelor acordate celor doi elevi. De asemenea, liceul fusese obligat şi la radierea din registrul clasei şi din registrul matricol a menţiunilor dispuse cu privire la scăderea notei la purtare, relatează ziuadeconstanţa.ro.

În acest context, elevii s-au adresat din nou instanţei, solicitând, de această dată, obligarea liceului la plata unor daune morale către aceştia, pentru prejudiciul suferit.

Prin Hotărârea nr. 1350/2021, instanţa a decis să admită în parte cererea de chemare în judecată şi să oblige liceul din Cernavodă la plata a câte 5.000 de euro, echivalentul în lei, către cei doi elevi, suma reprezentând prejudicul cauzat, potrivit instanţei.

De ce li s-a scăzut elevilor nota la purtare

Aşa cum se arată în Hotărârea 1350/2021 a Tribunalului Constanţa, citată pe Jurindex: cei doi elevi ai liceului din Cernavodă au fost desemnaţi să participe la un stagiu de pregătire practică în cadrul unui proiect Erasmus, pregătirea urmând să se desfăşoare într-un alt stat, membru UE.

"Participarea la acest stagiu de pregătire a avut la bază rezultatele obţinute de către reclamanţi la evaluările întreprinse în scopul selectării elevilor participanţi la acest program. Reclamanţii au obţinut mai multe premii la concursuri organizate de diverse instituţii în Robotică şi în «Computer Science»", se arată în decizia instanţei.

Însă, ziua plecării în statul străin a coincis cu ziua desfăşurării fazei finale a competiţiei de robotică la care cei doi elevi participau, astfel că au existat unele neînţelegeri cu privire la modul în care cei doi urmau să fie preluaţi de profesorii desemnaţi de liceu să se ocupe de programul Erasmus, pentru a putea pleca toţi.

Dincolo de aceste aspecte, au existat o serie de neînţelegeri între cadrele didactice ale liceului şi cei doi elevi la sosirea în statul european astfel că, la reîntoarcerea în ţară, celor doi liceeni le-a fost scăzută nota la purtare.

Judecătorii au stabilit, printre altele, că "nu s-a respectat procedura legală prevăzută de art. 18 din Ordinul MENCS nr. 4742/2016 (...). Astfel sancţiunea mustrării scrise şi scăderea notelor la purtare nu au fost supuse spre validare consiliului clasei. Astfel, nu consiliul profesoral este cel care validează propunerea de mustrare scrisă însoţită de scăderea notei la purtare, ci consiliul clasei conform art. 62 lit. c şi f din Ordinul MENCS nr. 5079/31.08.2016 privind aprobarea Regulamentului Cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, hotărârea consiliului profesoral din (...) 2019 (...) prin care s-au scăzut notele la purtare fără a fi luata în discuţie vreo sancţiune a mustrării scrise a elevilor este emisă cu nerespectarea dispoziţiilor legale".

Elevii nu au mai putut participa la concursuri

Odată anulate hotărârile prin care elevilor le-au fost scăzute notele la purtare, judecătorii Secţiei de contencios administrativ au analizat în ce măsură se impune acordarea daunelor morale, aşa cum s-a solicitat.

"Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv diplomele primite de la diferite concursuri, rezultă că anterior emiterii actelor administrative ce au fost anulate de instanţă reclamanţii au participat la concursuri, respectiv concursul BRD First Tech Challenge, Olimpiada de Creativitate Ştiinţifică, obţinând şi premii", au spus judecătorii.

Mai departe, aceştia au arătat că "martorul (...), fost profesor al reclamanţilor, a arătat că după ce reclamanţii au fost sancţionaţi, aceştia nu au mai putut participa la concursuri deoarece doamna director l-a rugat pe martor să nu îi mai implice în astfel de activităţi. Martorul a mai arătat că după incidentul din (...) majoritatea profesorilor au avut o atitudine ostilă faţă de reclamanţi, inclusiv dirigintele".

În întreg acest context, Tribunalul Constanţa a decis să admită în parte cererea reclamanţilor.

"În speţă, prin emiterea actelor administrative prin care s-a dispus scăderea notei la purtare a reclamanţilor, acte ce ulterior au fost anulate, au fost aduse atingere onoarei şi reputaţiei reclamanţilor, aceştia suferind un prejudiciu moral prin fapta săvârşită de pârât", au spus judecătorii.

Decizia Tribunalului Constanţa a fost deja contestată de către reprezentanţii liceului din Cernavodă, la Curtea de Apel Constanţa.

Recent, dosarul a fost înregistrat pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a instanţei de control, unde se aşteaptă stabilirea primului termen.

Sursa motivare: www.rolii.ro şi sursa articol: ziuadeconstanta.ro

Publicat în Regional

În judeţul Galaţi vor fi despăgubiţi 11.614 (11.208 persoane fizice, PFA, II, IF, şi 406 persoane juridice, reprezentând 3,5% din totalul producătorilor agricoli gălăţeni) producători agricoli ale căror recolte au fost afectate de seceta din această vară. Despăgubirile se vor face în baza Ordinului 1422/192 din 16.05.2012 coroborat cu ordinul prefectului nr. 84 din 5.05.2015. Suprafaţa afectată de secetă este de 159.784,96 ha, şi reprezintă 55% din suprafaţa arabilă a judeţului. Despăgubirile vor fi coordonate de către Direcţia pentru Agricultură Galaţi, condusă de Marius Ciprian Mihăilă. 

Pentru a beneficia de compensaţii este nevoie de trei condiţii: solicitanţii trebuie să deţină atestat de producător, toţi producătorii trebuie să deţină procese verbale de constatare a pagubelor pentru suprafeţele cu un procent de calamitare de peste 30%, producătorii agricoli trebuie să fie înregistraţi în evidenţele APIA cu cererea unică de plată pentru 2015. Vor fi acordate despăgubiri pentru nouă tipuri de culturi: porumb boabe, floarea soarelui, soia, cartofi, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşune şi fâneaţă. 

Conform specialiştilor gălăţeni, pentru prevenirea repetării situaţiei din acest an agricol, judeţul  nostru are nevoie de refacerea infrastructurii de irigaţii. În prezent doar 5,37% din suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi mai benefiază de irigaţii. Un alt deficit important este cel legat de ingineri agronomi, în 65 de localităţi, deficit cu care se confruntă atât Direcţia pentru Agricultură Galaţi, precum şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. Evaluarea pagubelor caniculei din această vară în judeţul nostru a fost realizată de 6 specialişti ai Direcţiei pentru Agricultură, 5 specialişti de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi 2 inspectori de la Compartimentului Judeţean de Inspecţii, Verificare şi Control Galaţi. 

Situaţia a fost prezentată în cadrul Colegiului Prefectural, desfăşurat miercuri, 28 octombrie, la Prefectură. Prefectul Dorin Otrocol a lansat un apel primarilor, pentru ca aceştia să îi anunţe pe fermierii care au avut culturile calamitate, astfel încât cei în cauză să îşi poată ridica ajutoarele oferite de către Guvern, prin intermediul Direcţiei pentru Agricultură.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a stabilit ca lichidatorul judiciar, ce administrează în prezent SC Vâlceana, să decidă dacă îşi însuşeşte cererea de revizuire formulată de societate în procesul cu municipalitatea. Firma face practic o ultimă încercare de a obţine despăgubirile, pe care Primăria a refuzat să le plătească societăţii, a căror valoare fusese estimată la aproape 500.000 de euro. Suma reprezintă costul unuia dintre cele mai importante proiecte finanţate prin programul ISPA din Galaţi. Tribunalul a respins iniţial cererea de despăgubiri a SC Vâlceana introdusă pentru că Primăria nu a executat hotărârea judecătorească, iar Curtea de Apel Galaţi a respins, la rândul său, apelul SC Vâlceana ca nefondat. „Constată că pretenţiile reclamantei aferente perioadei 2008 – 18.08.2010 sunt prescrise. Constată că restul pretenţiilor sunt formulate în termenul general de prescripţie. Respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC Vâlceana SRL  Galaţi – societate în insolvenţă reprezentată de administrator judiciar Bontea Daniela – în contradictoriu cu pârâtul municipiul Galaţi prin primar”, au stabilit judecătorii.

A câştigat procesul, dar nu a mai primit niciun leu

Curtea de Apel Galaţi hotărâse iniţial ca municipalitatea să plătească societăţii amintite 471.044 de euro şi TVA, dar şi penalităţi calculate pentru această sumă, la care se adaugă şi cheltuieli de judecată de 21.690 de lei, hotărârea fiind definitivă din 2013. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, chiar dacă Primăria a formulat o cerere de revizuire şi o contestaţie la executare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au fost respinse. „Ne aflăm în iminentă stare de faliment ca urmare a blocării la plată a creanţei prin amânarea executării unui titlu executoriu, care nu îi convine Primăriei, deşi avea îndatorirea de a executa de bună voie hotărârea judecătorească, mai ales dacă creditorul se află în procedura generală de faliment”, au susţinut în instanţă reprezentanţii Vâlceana. Societatea a cerut ulterior Tribunalului Galaţi să oblige municipalitatea să plătească prejudiciul pe care i l-a cauzat în perioada 15.03.2013 - 11.02.2014 prin întârzierea punerii în executare a deciziei Curţii de Apel Galaţi, obligarea Primăriei la plata a 2.556.468 de euro drept despăgubiri, dar şi reţinerea drept garanţie a unei cauţiuni în sumă de 100.000 de lei depusă de Primărie, dar, în final, SC Vâlceana s-a trezit că nu va mai primi nici măcar un leu. 

Publicat în Comunitate

Unitatea medicală din Tecuci l-a acţionat în judecată zilele trecute pe Dragoş Teodoru, fostul şef al spitalului, alături de alţi doi angajaţi ai acestuia. Reprezentanţii spitalului din Tecuci le cer despăgubiri pentru mai multe contracte încheiate, prin care ar fi fost prejudiciată unitatea medicală. Dragoş Teodoru este judecat în prezent pentru corupţie, iar procesul acestuia a intrat în linie dreaptă,  la mai bine de un an de când judecătorul de cameră preliminară a stabilit că a instanţa a fost legal sesizată prin rechizitoriu, după ce a fost depus la dosar raportul de expertiză dispus de judecători, ce vizează prejudiciul creat unităţii medicale. Fostul director al Spitalului municipal „Anton Cincu” din Tecuci este acuzat că în 2007 a încheiat un contract de furnizare şi montare a două generatoare de curent cu SC Majestic SRL Tecuci, înregistrând, între părţi, un act adiţional. Mai multe sesizări au fost depuse în ceea ce priveşte suma exagerat de mare înregistrată pentru cele două generatoare (220.000 lei), iar Direcţia Naţională Anticorupţie a demarat o serie de verificări în acest caz. 

 

Contract mărit nejustificat cu zeci de mii de lei

 

Procurorii anticorupţie susţin că actul adiţional a fost încălcat, mărindu-se nejustificat valoarea contractului, iar prejudiciul cauzat se ridică la 26.503 lei.  Între timp, Tribunalul Galaţi şi apoi Curtea  de Apel au anulat decizia prin care fostului director al spitalului din Tecuci, dr. Dragoş Teodoru, îi fusese suspendat contractul de muncă, judecătorii dispunând ca acestuia să i se plătească drepturile salariale de la data suspendării contractului individual de muncă, respectiv 26.02.2014, până la data reluării efective a activităţii, dar şi cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei. Măsura de suspendare a contractului de muncă pe perioadă nedeterminată fusese luată după ce medicul a fost pus sub inculpare de procurorii anticorupţie. Spitalul din Tecuci se judecă şi în prezent cu proprii angajaţi şi pentru a recupera de la aceştia mai multe drepturi salariale, a căror plată a fost considerată ilegală de la Camera de Conturi Galaţi. Tribunalul Galaţi a pus în vedere unităţii medicale să precizeze suma pe care vrea să o recupereze de la fiecare medic şi asistentă medicală.

Publicat în Comunitate

Producătorii de legume şi fructe din România vor primi despăgubiri din fondurile Uniunii Europene în limita unei cantităţi de 3.000 de tone, pentru retragerile de pe piaţă, nerecoltarea şi recoltarea înainte de coacere, în urma prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, a anunţat joi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aplicarea acestor măsuri excepţionale începe în 8 august 2015 şi se termină la data epuizării cantităţii de 3.000 tone sau la 30 iunie 2016.

"În urma prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a stabilit măsurile de sprijin excepţional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe şi legume prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 1369/2015 al Comisiei din 7 august 2015 de modificare a Regulamentului Delegat (UE) nr. 1031/2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe şi legume. Cantitatea repartizată României este de 3.000 tone. Perioada aplicării acestor măsuri excepţionale este de la data de 8 august 2015 şi până la data epuizării cantităţii de 3.000 tone sau până la data de 30 iunie 2016", se menţionează în comunicatul MADR.

Măsurile pentru care se acordă despăgubire din fonduri UE sunt cele prevăzute în Regulamentul Delegat 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă şi nerecoltarea şi recoltarea înainte de coacere. Beneficiarii acestor măsuri de sprijin pot fi organizaţiile de producători, precum şi producătorii de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători. În conformitate cu prevederile art. 411 alin. (7) din ordinul nr.694/2008 cu modificările şi completările ulterioare, destinaţiile permise pentru produsele retrase sunt distribuţia gratuită, distrugerea, utilizarea sub formă de hrană proaspătă sau procesată pentru animale, compostare. Produsele vizate, în conformitate cu Regulamentul UE, sunt: tomatele, morcovii, ardeii, varza albă, conopida, castraveţii, ciupercile, merele, perele, fructele roşii, strugurii de masă, kiwi, lămâile, piersicile şi nectarinele.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurilor menţionate mai sus şi va sista aplicarea acestor măsuri la data epuizării cantităţii alocate României.

Publicat în National

Fermierii ale căror culturi agricole au fost afectate de secetă, în această vară, ar putea fi despăgubiţi cel mai probabil printr-o schemă de ajutor de stat, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) Daniel Botănoiu, într-o întâlnire de lucru cu fermieri şi reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate din judeţul Neamţ.

"La nivel ministerului, monitorizăm cu foarte multă atenţie situaţia din teren. Pentru a putea veni în sprijinul fermierilor, Ministerul Agriculturii, prin direcţiile agricole judeţene, a solicitat de la primării date referitoare la situaţia culturilor şi suprafeţele afectate de secetă. După centralizarea şi analiza acestora, direcţiile agricole vor transmite raportul către minister. Ulterior, vom găsi cea mai bună soluţie pentru a veni în sprijinul fermierilor afectaţi de secetă, cel mai probabil printr-o schemă de ajutor de stat”, a precizat oficialul.

Totodată, Botănoiu le-a prezentat producătorilor agricoli oportunităţile de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, în vederea refacerii infrastructurii secundare de irigaţii.

"Prin Sub-măsura 4.3 - Sprijin pentru investiţii în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea sectoarelor agricol şi forestier - Componenta irigaţii, din noul PNDR, se pot accesa, numai anul acesta, 218 milioane de euro pentru proiecte care vizează refacerea infrastructurii secundare de irigaţii. Pentru întreaga perioadă de programare, bugetul alocat pentru asemenea investiţii se ridică la peste 435,2 milioane de euro”, a spus secretarul de stat în MADR.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, printre subiectele ridicate de fermierii prezenţi la discuţii s-au aflat şi efectele eliminării cotelor de lapte la nivel european, amenajamentele pastorale, posibilităţile de stimulare a investiţiilor în sectorul zootehnic şi în zona montană, precum şi efectele aplicării Legii 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

"Această lege a fost gândită pentru protejarea producătorului adevărat, adică agricultorul care deţine teren sau animale şi face producţie. Principalul efect al legii este scoaterea intermediarilor din relaţia producător-consumator final, astfel încât micul producător să îşi poată valorifica marfa, să obţină profit”, le-a explicat secretarul de stat agricultorilor nemţeni.

Publicat în Economie