În cadrul unei conferinţe de presă, conducerea Apă Canal SA a prezentat stadiul implementării proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi, în perioada 2014-2020, finanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Durata contractului este de 105 luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2023, iar valoarea totală, după ultimul act adiţional, este de 889.975.308 lei, cu TVA inclus, adică aproximativ 178 milioane de euro. Prin intermediul acestui proiect, se înfiinţează şi se extind sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Galaţi.

Astfel, se lucrează la reabilitarea şi extinderea unui număr de 3 Sisteme Zonale de Alimentare cu apă - Galaţi, Tecuci, Bereşti - şi realizarea unui Sistem de alimentare nou în Cosmeşti Vale, acestea deservind un număr de 46 localităţi grupate în 22 de Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT). Populaţia beneficiară a investiţiilor de alimentare cu apă va fi de 129.671 de locuitori, reprezentând aproximativ 20,7% din populaţia totală a judeţului.

De asemenea, se derulează lucrări în domeniul apei uzate, constând în extinderea sistemelor de canalizare în 14 aglomerări, din care 10 grupate în 2 clustere, deservind un număr de 43 de localităţi grupate în 22 de UAT-uri. Populaţia beneficiară a investiţiilor de canalizare-epurare a apelor uzate va fi de aproximativ 44.242 de locuitori, reprezentând aproximativ 7,07% din populaţia totală a judeţului.

Potrivit declaraţiilor directorului general al Apă Canal SA, Gelu Stan, stadiul implementării proiectului este de 56-57%, judeţul nostru situându-se pe locul 2 la nivel naţional, doar Vrancea având un stadiu mai avansat cu doar 3-4 procente în plus faţă de Galaţi. Gelu Stan a afirmat că proiectul a întâmpinat şi greutăţi, unele dintre firmele de construcţii prestatoare au dat faliment, altele se confruntă cu lipsa forţei de muncă.

Publicat în Eveniment

În clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, România se clasează pe ultimul loc.
Anul trecut, Guvernul a alocat circa 15 euro pe cap de locuitor pentru cercetare şi dezvoltare, o sumă de 15 ori mai mică decât media Uniunii Europene de 225 de euro.
Cheltuielile guvernului român cu cercetarea şi dezvoltarea au scăzut cu 32% în anul 2020, faţă de anul 2021, de la 22 de euro pe cap de locuitor în 2019, la 15 euro alocaţi anul trecut.
Per total, în 2020, alocaţiile bugetare guvernamentale totale pentru cercetare şi dezvoltare în Uniunea Europeană s-au ridicat la 100,78 mld. euro, echivalentul a 0,8% din Produsul Intern Brut.
Anul trecut, alocaţiile bugetare guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltare la nivelul UE s-au ridicat la 225 de euro pe cap de locuitor, în creştere cu 22% faţă de 2010 (184 euro pe persoană).
Cele mai mari sume alocate s-au înregistrat în Luxemburg (648 euro pe cap de locuitor), urmată la distanţe considerabile de Danemarca (519 euro) şi Germania (443 euro).

Publicat în National

Marţi, 20 aprilie 2021, în şedinţă ordinară, a fost aprobat bugetul general al judeţului Galaţi pentru anul în curs. Astfel, Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi va avea, în 2021, un buget de 855.691.920 de lei, cu 11% mai mare faţă de anul precedent.

„Bugetul de anul acesta este construit în mare parte cu ajutorul fondurilor europene pe care Consiliul Judeţean a reuşit să le atragă. Avem astfel cel mai mare buget pentru dezvoltare din istoria judeţului, în condiţiile în care, din păcate, fără nicio explicaţie, Galaţiul a primit de la bugetul de stat cu 6 milioane de euro mai puţin faţă de 2020. Este al doilea an când judeţului nostru i se alocă o sumă mai mică. Astfel, faţă de 2019, Galaţiul a primit de la Guvernul României cu aproape 30 de milioane de euro mai puţin. Nu este normal ca banii care vin din contribuţia tuturor cetăţenilor ţării să fie repartizaţi discreţionar de către cei de la guvernare. Din păcate, deşi este cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată judeţul Galaţi, consilierii PNL au votat împotrivă”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În 2021, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 74% pentru dezvoltare şi 26% pentru funcţionare.

„Anul acesta, peste 630 de milioane de lei, aproape trei sferturi din buget, înseamnă investiţii pentru judeţul Galaţi. Faţă de anul trecut, avem în plus peste 70 de milioane de lei la secţiunea dezvoltare. Cea mai mare creştere este în zona de protecţie a mediului. Sumele alocate anul acesta sunt de 138 de ori mai mari faţă de 2020, de la 1.145.000 de lei la 157.828.000 de lei. Este vorba despre implementarea proiectului de management al deşeurilor, o investiţie unică în România. Bani mai mulţi au fost alocaţi şi pentru sănătate, respectiv 179.167.000 de lei, cu aproape 20 de milioane de lei mai mult faţă de anul trecut. De altfel, aproximativ 50 de milioane de lei vor fi cheltuiţi doar pentru dotarea spitalelor gălăţene (Spitalul Judeţean, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul Orăşenesc din Târgu Bujor) cu aparatură medicală performantă”, a menţionat Costel Fotea.

Anul acesta, vor fi continuate toate investiţiile aflate în plin proces de implementare, atât cele cu fonduri europene, cât şi cele finanţate cu fonduri proprii sau de la bugetul de stat, precizează preşedintele CJ Galaţi.

„Principalele investiţii de anul acesta vizează implementarea sistemului de management al deşeurilor, reabilitarea de la zero a peste 100 de km de drum judeţean, modernizarea spitalelor şi dotarea lor cu aparatură medicală modernă, continuarea lucrărilor la Drumul de Centură, la noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală şi la sera de plante exotice. De asemenea, anul acesta vor fi finalizate mai multe investiţii, cum ar fi cele de la noua Unitate de Primiri Urgenţe, de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie sau de la Centrul de Diagnosticare a Cancerului, iar la Tecuci şi Târgu Bujor vor demara noi investiţii în zona de mediu. În plus, în lunile următoare vor fi semnate noi contracte cu finanţare europeană“, spune Costel Fotea.

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi informează că a fost pusă în dezbatere publică „Strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2021-2028”. Documentul poate fi consultat public accesând următorul link: https://www.cjgalati.ro/images/stories/relatiipublice21/strateg-2021-2028.pdf.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act administrativ supus consultării publice pot fi transmise: prin poşta electronică, către adresa de e-mail: informatii@cjgalati.ro; la adresa poştală a Consiliului Judeţean Galaţi: municipiul Galaţi, str. Eroilor nr. 7, cod poştal 800.119; la Compartimentul Relaţii publice, organizare şi funcţionare ATOP, la sediul din strada Eroilor nr. 7 B, etaj 1, camera 3. Termenul limită până la care se pot înregistra propuneri este 04 aprilie 2021.

„Strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2021-2028” a fost elaborată în cadrul proiectului „Capacitate administrativă ridicată prin investiţii integrate şi complementare”, finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă.

„Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi pentru perioada 2021-2028” este un instrument de planificare strategică pe termen mediu, cu aplicabilitate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor din judeţul Galaţi. Aprobarea acestei strategii este necesară pentru accesarea programelor cu finanţare europeană. Pentru realizarea acestei strategii de dezvoltare au fost organizate grupuri de lucru pe următoarele domenii: economie, dezvoltare socială, mediu, agricultură şi piscicultură, educaţie şi informare, sănătate, turism, cultură, agrement şi sport, precizează CJ Galaţi.

Publicat în Comunitate

Preşedintele IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon, trage încă o dată un semnal de alarmă legat de situaţia economică şi financiară cu care se confruntă municipiul şi judeţul de circa 25 de ani, situaţie care este departe de a fi roz pe an ce trece. Marian Filimon a declarat că „întotdeauna dăm înapoi, atât timp cât nu avem infrastructură, care să ne lege de restul ţării, atât timp cât nu profităm de faptul că municipul Galaţi este port la Dunăre şi poate avea un potenţial deosebit. Nu ne vom putea dezvolta atât timp cât nu vin investitori care să creeze locuri de muncă. Dacă s-ar investi, acest lucru s-ar cunoaşte. Prioritatea numărul 1 ar fi investiţiile care ar trebui realizate în principal în infrastructură, şi aici este vorba şi de drumuri care să lege Galaţiul de restul ţării. Dacă aceste lucruri s-ar face, deşi sunt sceptic, Galaţiul nu ar mai avea un număr aşa de mare de şomeri şi de asistaţi sociali. După cum se ştie, există la nivelul judeţului un număr foarte mare de asistenţi sociali, peste 100.000, pentru care statul alocă anual 5-6 milioane de euro. Ei mai au ajutoare, mai au un colţ de pământ, primesc ajutoare alimentare de la UE, cresc animale... Nu mai cred că se poate schimba ceva, atât în mentalitatea oamenilor dar şi în posibilitatea luării unor măsuri ca muncipiul Galaţi să sufere o schimbare”, ne-a declarat Marian Filimon. 

Publicat în Comunitate

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi, a declarat că, în următorii şapte ani, finanţarea va fi focusată către obiective precum creşterea randamentului pe hectar, a valorii producţiei obţinute în România, a exporturilor de produse alimentare, dar şi către diminuarea efectelor polarizării.

"Avem prea puţini bani pentru câte nevoi avem. Avem, într-adevăr, o agricultură polarizată. De-a lungul timpului, de când a fost prima reformă funciară, timp de 25 de ani, ne-am îndreptat spre o agricultură dezechilibrată. În acelaşi timp, se vede foarte clar că exportăm materie primă şi, în acelaşi timp, nu suntem printre principalii exportatori şi nu ştim să facem jocul cu materia primă. Prin urmare, având în vedere fondurile limitate, la minister ne-am gândit pentru următoarea perioadă de şapte ani să focusăm absolut toată finanţarea pe două obiective principale. Chiar dacă domeniile de activitate ale măsurilor din viitorul program de dezvoltare sunt diverse, totuşi, am încercat să le focalizez spre aceste principale obiective. Primul obiectiv este să creştem randamentul pentru că avem suprafeţe foarte mari cultivate dar cu randament foarte mic pe hectar şi, în al doilea rând, să adăugăm valoare pe producţia pe care o obţinem în România şi valoarea adăugată în principal se obţine prin procesarea producţiei realizată la nivel naţional", a menţionat George Turtoi.

În ceea ce priveşte polarizarea, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii a subliniat că o soluţie ar fi coagularea micilor agricultori şi transformarea acestora în ferme de tip mediu, prin asocierea lor sub formă de grupuri de agricultori sau cooperative, astfel încât să reuşească să se autosusţină pe piaţă. "Pentru rezolvarea soluţiei polarizării s-a optat pentru prioritizarea şi sprijinirea formelor asociative de tip grup de producători şi cooperative, atât pentru a creşte producţia şi a avea o producţie mult mai mare la nivel de grup, cât şi pentru a procesa propria producţie şi a ieşi pe piaţă cu materie primă procesată', a mai spus George Turtoi.

Acesta a subliniat că micii fermieri vor putea să creeze lanţuri integrate de producţie dacă se vor uni. Totodată, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii consideră că România trebuie să exporte produse alimentare şi nu materie primă.

Publicat în National