În ceea ce priveşte calitatea aerului în România, lucrurile nu se prezintă într-un mod ideal, în 2021, ţara noastră continuând să rămână în fruntea topului european şi mondial în ceea ce priveşte poluarea.
Un raport al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ce are la bază datele centralizate pe portalul www.calitateaer.ro, arată că pentru poluantul SO2 a fost înregistrată depăşirea valorii-limită orare, dar nu mai mult de 24 de ori, la o singură staţie.
La benzen a fost consemnată o singură depăşire a valorii-limită anuale la o staţie, iar pentru NO2, la trei staţii au fost înregistrate depăşiri a valorii-limită anuale. Aceeaşi valoare dar din punct de vedere orar nu au fost mai mult de 18 ori/an. În cazul PM10 au fost înregistrate peste 35 de depăşiri ale valorilor-limită zilnice la cinci staţii şi nicio depăşire a valorii-limită anuale. Cât priveşte PM 2,5, datele oficiale relevă faptul că nu a fost înregistrată nicio depăşire a valorii-limită anuale.
În acest moment, România duce în spate un infringement pentru calitatea proastă a aerului pentru depăşiri ale valorilor medii stabilite la nivelul Uniunii Europene, iar autorităţile locale din Bucureşti, Braşov şi Iaşi încă gândesc planuri. Trimiterea României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este ultima etapă a procedurii de infringement.
Pe acest subiect, comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, a declarat, recent, într-un interviu acordat AGERPRES, că situaţia, din nefericire, s-a înrăutăţit.
"Este posibil ca acest lucru să poată fi legat de îmbunătăţirea reţelei, de faptul că există mai multe staţii de monitorizare, şi aceasta este probabil evoluţia pozitivă, faptul că există mai multe staţii de monitorizare. Dar în mod clar practicile nu se schimbă şi problemele doar se agravează. Asta necesită soluţii multiple. În primul rând, de fiecare dată când ai de-a face cu poluarea trebuie să te uiţi la sursă şi cum să reduci această poluare la sursă. Deja am discutat chestiunea transportului, (...) care este una importantă", a spus Sinkevicius.

Calitatea aerului este monitorizată cu 156 de staţii automate de monitorizare a aerului

În prezent, în România, calitatea aerului este monitorizată cu 156 de staţii automate de monitorizare a aerului, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) şi furnizează, în timp real, Comisiei Europene (CE), informaţii pe această temă.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a demarat procesul de modernizare şi extindere a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Astfel, în 22 octombrie 2021, instituţia a informat că un număr de 14 staţii noi de măsurare a calităţii aerului au fost puse în funcţiune sau instalate în şase judeţe, în primul semestru al acestui an.
În primele şase luni ale anului 2021, în afară de cele 14 staţii noi de măsurare a calităţii aerului, au fost încheiate contractele pentru achiziţia a 30 analizoare pentru PM10/PM2.5 şi patru auto-laboratoare sau unităţi mobile dotate cu echipamente pentru măsurarea mai multor poluanţi.
Datele ministerului de resort relevă faptul că, din totalul celor 14 staţii noi, şapte sunt deja în funcţiune (în judeţele Argeş, Bihor, Braşov, Covasna, Harghita, Olt şi Prahova), patru sunt instalate şi urmează să fie puse în funcţiune (în Bucureşti şi în judeţul Constanţa), iar trei se află în curs de instalare (în judeţele Bacău şi Cluj). Acestea vor fi dotate cu 38 de echipamente pentru determinarea poluanţilor NO2/NOx, O3, C6H6, PM10 şi PM2,5.
Totodată, cele 30 analizoare de PM10 şi PM2.5 sunt amplasate în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Iaşi şi Braşov, în timp ce patru auto-laboratoare/unităţi mobile de monitorizare a concentraţiilor de poluanţi vor fi conectate la reţelele locale de monitorizare a calităţii aerului înconjurător, respectiv APM Bucureşti, APM Bacău, APM Braşov şi APM Iaşi.

România, la început de drum în ceea ce priveşte fabricile de baterii destinate maşinilor electrice

România nu dispune, la ora actuală, de o unitate de producţie pentru baterii destinate maşinilor electrice, însă la orizont se întrevăd o serie de investiţii pe acest segment.
Varta vizează România ca locaţie pentru o investitie de un miliard de euro într-o unitate de baterii pentru maşini electrice. De asemenea, compania germană Draxlmaier a anunţat că va investi 200 de milioane de euro la Timişoara, în următorii şase ani, pentru o fabrică de baterii pentru maşini electrice.
În acelaşi timp, Rombat a anunţat, în 2021, că va începe să furnizeze celulele pentru bateriile litiu-ion destinate maşinilor electrice, în noua fabrică din Bucureşti.
Canadienii de la Rock Tech Lithium, companie înfiinţată în 1996, care este listată şi la Bursa de la Frankfurt, au anunţat că vor investi 400 de milioane de euro pentru o unitate de producţie de componente pentru maşinile electrice. Aici ar urma să fie produsă pulberea de litiu necesară bateriilor, materia primă urmând să fie adusă din Canada. (sursa Agerpres)

Citește și Piaţa maşinilor "verzi" din România, în plină dezvoltare (I)

Publicat în Economie

Pachetul de bază în asistenţa medicală primară a fost dezvoltat prin introducerea de servicii diagnostice şi terapeutice care pot fi acordate de către medicii de familie, printre care intervenţii de mică chirurgie, imobilizare entorsă, sondaj vezical, peakflowmetrie, administrare medicaţie sub formă de aerosoli, informează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, într-un comunicat remis vineri Agerpres.
Prin Ordin al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a fost aprobată prelungirea aplicabilităţii până la 31 decembrie 2022 a prevederilor privind pachetele de servicii şi a Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum şi modificări şi completări ale acestora, care intră vineri în vigoare.
Potrivit CNAS, serviciile de administrare a tratamentelor - intramuscular, subcutanat, intravenos sau perfuzabil, după caz - au fost incluse în categoria serviciilor medicale care pot fi efectuate la cabinet, la domiciliu sau la locul solicitării, după caz, în cadrul programului de lucru sau în cadrul unui program de lucru prelungit.
"Am lărgit pachetul de servicii acordate de medicii de familie pentru ca pacientul să aibă acces mai facil la tratamente, să nu mai fie obligat să se deplaseze la cabinet pentru a beneficia de un tratament, atunci când starea de sănătate nu îi permite acest lucru", a declarat Adela Cojan, preşedintele interimar al CNAS, citată în comunicat.
Pe lângă celelalte servicii deja existente, pentru depistarea precoce a factorilor de risc asociaţi bolilor cronice cu impact major în sănătatea publică, au fost introduse reglementări speciale pentru prevenirea, depistarea şi tratamentul diabetului zaharat.
Astfel, în cadrul serviciilor de prevenţie acordate de medicii de familie pentru asiguraţii adulţi cu vârsta de 18 ani şi peste, supraponderali/obezi şi/sau care prezintă unul sau mai mulţi factori de risc pentru diabetul zaharat se recomandă efectuarea testului de toleranţă la glucoză per os (TTGO) şi a HBA1c.
"În funcţie de rezultatele investigaţiilor recomandate, medicul de familie poate să includă pacientul în Programul Naţional de Diabet Zaharat şi să iniţieze tratamentul cu DCI Metforminum. Dacă la consultaţiile ulterioare de control valoarea HBA1c este mai mare sau egală cu 6,5%, medicul de familie va trimite pacientul pentru consultaţie la medicul de specialitate diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi/sau la medici cu competenţă/atestat în diabet", a explicat CNAS.
Casa Naţională de Sănătate a menţionat că suplimentarea cu 22% a bugetului alocat pentru medicina de familie a permis de la 1 aprilie creşterea la 10 lei a valorii garantate a punctului per capita (faţă de valoarea minimă garantată de 8,5 lei până în prezent), precum şi creşterea la 4 lei a valorii garantate a punctului pe serviciu (faţă de valoarea minimă garantată de 3,5 lei până în prezent).
În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice, în lista serviciilor conexe au fost introduse şi serviciile care pot fi recomandate de medicii de specialitate medicină fizică şi reabilitare, respectiv serviciile furnizate de psiholog în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie, precum şi serviciile furnizate de fizioterapeut, care se acordă conform unui plan de proceduri specifice recomandat de medicul de medicină fizică şi reabilitare.
Totodată, a precizat CNAS, a fost revizuită integral lista afecţiunilor la adult şi copil pentru care pot fi acordate servicii de medicină fizică şi reabilitare în baza de tratament şi au fost adăugate noi proceduri precum respiraţie la presiune pozitivă, masaj pneumatic al extremităţilor, crioterapie.
"Pentru îmbunătăţirea accesului asiguraţilor la serviciile medicale din asistenţa medicală primară/ambulatorie de specialitate şi pentru utilizarea eficientă a fondului alocat cu această destinaţie, sumele neconsumate până în luna decembrie a anului curent vor fi utilizate integral pentru plata serviciilor realizate şi raportate de medicii de familie, respectiv de medicii de specialitate din ambulatoriu, în mod proporţional cu numărul de puncte pe serviciu realizat de fiecare medic, în limitele prevederilor bugetare alocate şi aprobate pentru aceste domenii de asistenţă medicală", a indicat Adela Cojan.
În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice au fost introduse două noi analize medicale de laborator care pot fi acordate persoanelor asigurate: TTGO (test de toleranţă la glucoză per os) şi HBA1c (o singură dată pe an), numai la recomandarea medicilor de familie pentru pacienţii adulţi asimptomatici, de orice vârstă, în cadrul serviciilor medicale preventive.
"Medicii de familie care au şi competenţă/atestat de studii complementare pentru îngrijiri paliative pot desfăşura activitate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate atât în baza specialităţii medicină de familie, cât şi a competenţei/atestatului de studii complementare de îngrijiri paliative, putând acorda atât servicii medicale aferente specialităţii medicină de familie, cât şi servicii de îngrijiri paliative în ambulatoriul clinic de specialitate, în cadrul unei secţii sau compartiment cu paturi de îngrijiri paliative sau la domiciliu, aferente activităţii desfăşurate la furnizorul de servicii medicale clinice de specialitate/spitaliceşti/de îngrijiri paliative la domiciliu", se mai explică în comunicatul CNAS.

Publicat în Sanatate

Părinţii îngrijoraţi de felul în care se dezvoltă copiii lor au acum la îndemână un instrument preţios. Fundaţia Inimă de Copil (Galaţi) a realizat şi va distribui în perioada următoare o broşură care vine în sprijinul părinţilor şi specialiştilor pentru identificarea semnelor timpurii ale unor eventuale probleme apărute în dezvoltarea copiilor. Broşura, intitulată „Etape normale şi semnale de alarmă în dezvoltarea copilului de la 0-7”, a fost realizată în parteneriat cu Asociaţia Bună Ziua, Copii din România (Bârlad, judeţul Vaslui), în cadrul proiectului Emoţii, culoare, senzaţii, echilibru şi „ubuntu” pentru copiii cu dizabilităţi finanţat prin programul „În stare de bine”, susţinut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Broşura îşi propune să fie un suport atât pentru părinţi cât şi pentru anumite categorii profesionale (medici, asistenţi medicali, profesionişti din domeniul sănătăţii mintale, terapeuţi). Informaţiile prezentate sunt un ajutor de nădejde în cunoaşterea semnelor unei dezvoltări normale a copilului dar şi în identificarea unor semnale de alarmă, aşa numitele „red flags”, ce ar putea să atragă atenţia asupra dezvoltării copilului, astfel încât familia să poată solicita şi primi la timp ajutorul de specialitate de care are nevoie.
           
Materialul informativ este tipărit în 500 de exemplare, care vor fi distribuite în puncte cheie din judeţele Galaţi şi Vaslui. Este vorba despre cabinete medicale (medici de familie, medici pediatri), şcoli şi grădiniţe partenere, precum şi instituţii sau organizaţii frecventate constant de copii şi părinţii acestora. De asemenea, broşura este disponibilă şi în format electronic, pe site-ul Fundaţiei Inimă de Copil, de unde poate fi descărcată gratuit (https://inimadecopil.ro/v2.0/parteneriate/in-stare-de-bine/).

Anna Burtea, director general Fundaţia Inimă de Copil: „De-a lungul anilor am remarcat că una dintre problemele majore cu care ne confruntăm la Centrul de Recuperare este faptul că părinţii realizează foarte târziu că există o problemă în dezvoltarea copilului. Acest material informativ, pe care ne propunem să îl distribuim cât mai multor părinţi, este scris într-un limbaj foarte accesibil, este uşor de parcurs şi reprezintă un instrument pe care noi îl considerăm esenţial atât pentru familie, cât şi pentru specialişti”.

Realizarea broşurii face parte dintr-o serie mai largă de activităţi derulate în cadrul proiectului Emoţii, culoare, senzaţii, echilibru şi „ubuntu” pentru copiii cu dizabilităţi finanţat prin programul „În stare de bine”, susţinut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Este vorba despre un program care vine în sprijinul a peste 50 de copii cu dizabilităţi si 50 de părinţi/aparţinători ai copiilor din judeţele Galaţi şi Vaslui şi din judeţe învecinate, din mediul rural şi urban, pentru a acoperi nevoia de sprijin emoţional, suport, integrarea socială a acestor copii şi a familiilor acestora, informează Fundaţia Inimă de Copil.

Publicat în Comunitate

Bugetul municipiului Galaţi pentru anul 2022 a fost aprobat în şedinţa de astăzi, joi, 10 februarie 2022, a Consiliului Local. „Bugetul de anul acesta este unul echilibrat. Continuăm dezvoltarea oraşului, dovadă fiind faptul că avem peste 100 de obiective de investiţii şi în acest an, iar bugetul pentru dezvoltare este cu 40 la sută mai mare decât anul trecut. La capitolul funcţionare, prioritatea este să asigurăm servicii de calitate gălăţenilor şi alocăm astfel sumele necesare pentru străzi, şcoli, spitale, salubrizare, transport sau iluminat public”, a declarat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.

Cum vor fi distribuiţi banii

Bugetul general consolidat al municipiului în 2022 este de 1.072.286.190 lei, din care 414.988.550 lei pentru dezvoltare şi 657.297.640 lei pentru funcţionare, distribuit pe indicatori astfel: Servicii publice - 336.732.490 lei; Sănătate - 288.418.810 lei; Transporturi - 196.192.340 lei; Asistenţă socială - 120.216.350 lei; Învăţământ - 74.328.200 lei; Cultură - 29.714.000 lei; Sport – 18.665.000 lei; Energie termică - 8.019.000 lei.

Bugetul de dezvoltare, cu 40% mai mare

Bugetul de dezvoltare al municipiului Galaţi a crescut cu aproape 40%, de la 300.441.000 lei în 2021 la 414.988.550 lei în 2022. Pentru anul acesta, Primăria Galaţi şi-a propus peste 100 de obiective de investiţii pentru învăţământ, sănătate şi infrastructură. Subliniem că municipalitatea are anul acesta în derulare şi peste 50 de proiecte cu finanţare externă în valoare de peste 730 de milioane de lei pentru şcoli, spitale şi infrastructura rutieră, alte 36 de proiecte în valoare de peste 200 de milioane de lei fiind acum în evaluare.

Cele mai importante obiective

Printre cele mai importante obiective se numără: modernizarea cartierelor (Micro 38, Micro 39A, Micro 39B, Micro 39C, Mazepa I, Mazepa II, Ţiglina I, Micro 19, Micro 20, Micro 21 Aurel Vlaicu I, II şi Siderurgiştilor); modernizarea str. Traian Vuia, Henri Coandă şi George Coşbuc; modernizarea str. Domnească (între str. Gamulea şi str. Gării); modernizare Alee P-uri (între Elice şi str. Navelor); punerea în valoare a sitului Tirighina-Barboşi; Parc Aventura la fosta Uzină de apă nr. 1; reamenajare Inel de Rocadă; modernizare şi realizări de locuri de joacă; modernizare Parc Carol (fost CFR); crearea de noi locuri de parcare; modernizare de licee, şcoli şi grădiniţe; modernizarea celor trei spitale din administrare (Maternitatea, Spitalul pentru Copii şi Spitalul de Psihiatrie); un nou centru medical de permanenţă (Micro 20); modernizarea sistemului de iluminat public; noi staţii de încărcare maşini electrice etc.

Publicat în Știrea zilei

În cadrul unei conferinţe de presă, conducerea Apă Canal SA a prezentat stadiul implementării proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi, în perioada 2014-2020, finanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Durata contractului este de 105 luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2023, iar valoarea totală, după ultimul act adiţional, este de 889.975.308 lei, cu TVA inclus, adică aproximativ 178 milioane de euro. Prin intermediul acestui proiect, se înfiinţează şi se extind sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Galaţi.

Astfel, se lucrează la reabilitarea şi extinderea unui număr de 3 Sisteme Zonale de Alimentare cu apă - Galaţi, Tecuci, Bereşti - şi realizarea unui Sistem de alimentare nou în Cosmeşti Vale, acestea deservind un număr de 46 localităţi grupate în 22 de Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT). Populaţia beneficiară a investiţiilor de alimentare cu apă va fi de 129.671 de locuitori, reprezentând aproximativ 20,7% din populaţia totală a judeţului.

De asemenea, se derulează lucrări în domeniul apei uzate, constând în extinderea sistemelor de canalizare în 14 aglomerări, din care 10 grupate în 2 clustere, deservind un număr de 43 de localităţi grupate în 22 de UAT-uri. Populaţia beneficiară a investiţiilor de canalizare-epurare a apelor uzate va fi de aproximativ 44.242 de locuitori, reprezentând aproximativ 7,07% din populaţia totală a judeţului.

Potrivit declaraţiilor directorului general al Apă Canal SA, Gelu Stan, stadiul implementării proiectului este de 56-57%, judeţul nostru situându-se pe locul 2 la nivel naţional, doar Vrancea având un stadiu mai avansat cu doar 3-4 procente în plus faţă de Galaţi. Gelu Stan a afirmat că proiectul a întâmpinat şi greutăţi, unele dintre firmele de construcţii prestatoare au dat faliment, altele se confruntă cu lipsa forţei de muncă.

Publicat în Eveniment

În clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, România se clasează pe ultimul loc.
Anul trecut, Guvernul a alocat circa 15 euro pe cap de locuitor pentru cercetare şi dezvoltare, o sumă de 15 ori mai mică decât media Uniunii Europene de 225 de euro.
Cheltuielile guvernului român cu cercetarea şi dezvoltarea au scăzut cu 32% în anul 2020, faţă de anul 2021, de la 22 de euro pe cap de locuitor în 2019, la 15 euro alocaţi anul trecut.
Per total, în 2020, alocaţiile bugetare guvernamentale totale pentru cercetare şi dezvoltare în Uniunea Europeană s-au ridicat la 100,78 mld. euro, echivalentul a 0,8% din Produsul Intern Brut.
Anul trecut, alocaţiile bugetare guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltare la nivelul UE s-au ridicat la 225 de euro pe cap de locuitor, în creştere cu 22% faţă de 2010 (184 euro pe persoană).
Cele mai mari sume alocate s-au înregistrat în Luxemburg (648 euro pe cap de locuitor), urmată la distanţe considerabile de Danemarca (519 euro) şi Germania (443 euro).

Publicat în National

Marţi, 20 aprilie 2021, în şedinţă ordinară, a fost aprobat bugetul general al judeţului Galaţi pentru anul în curs. Astfel, Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi va avea, în 2021, un buget de 855.691.920 de lei, cu 11% mai mare faţă de anul precedent.

„Bugetul de anul acesta este construit în mare parte cu ajutorul fondurilor europene pe care Consiliul Judeţean a reuşit să le atragă. Avem astfel cel mai mare buget pentru dezvoltare din istoria judeţului, în condiţiile în care, din păcate, fără nicio explicaţie, Galaţiul a primit de la bugetul de stat cu 6 milioane de euro mai puţin faţă de 2020. Este al doilea an când judeţului nostru i se alocă o sumă mai mică. Astfel, faţă de 2019, Galaţiul a primit de la Guvernul României cu aproape 30 de milioane de euro mai puţin. Nu este normal ca banii care vin din contribuţia tuturor cetăţenilor ţării să fie repartizaţi discreţionar de către cei de la guvernare. Din păcate, deşi este cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată judeţul Galaţi, consilierii PNL au votat împotrivă”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În 2021, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 74% pentru dezvoltare şi 26% pentru funcţionare.

„Anul acesta, peste 630 de milioane de lei, aproape trei sferturi din buget, înseamnă investiţii pentru judeţul Galaţi. Faţă de anul trecut, avem în plus peste 70 de milioane de lei la secţiunea dezvoltare. Cea mai mare creştere este în zona de protecţie a mediului. Sumele alocate anul acesta sunt de 138 de ori mai mari faţă de 2020, de la 1.145.000 de lei la 157.828.000 de lei. Este vorba despre implementarea proiectului de management al deşeurilor, o investiţie unică în România. Bani mai mulţi au fost alocaţi şi pentru sănătate, respectiv 179.167.000 de lei, cu aproape 20 de milioane de lei mai mult faţă de anul trecut. De altfel, aproximativ 50 de milioane de lei vor fi cheltuiţi doar pentru dotarea spitalelor gălăţene (Spitalul Judeţean, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul Orăşenesc din Târgu Bujor) cu aparatură medicală performantă”, a menţionat Costel Fotea.

Anul acesta, vor fi continuate toate investiţiile aflate în plin proces de implementare, atât cele cu fonduri europene, cât şi cele finanţate cu fonduri proprii sau de la bugetul de stat, precizează preşedintele CJ Galaţi.

„Principalele investiţii de anul acesta vizează implementarea sistemului de management al deşeurilor, reabilitarea de la zero a peste 100 de km de drum judeţean, modernizarea spitalelor şi dotarea lor cu aparatură medicală modernă, continuarea lucrărilor la Drumul de Centură, la noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală şi la sera de plante exotice. De asemenea, anul acesta vor fi finalizate mai multe investiţii, cum ar fi cele de la noua Unitate de Primiri Urgenţe, de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie sau de la Centrul de Diagnosticare a Cancerului, iar la Tecuci şi Târgu Bujor vor demara noi investiţii în zona de mediu. În plus, în lunile următoare vor fi semnate noi contracte cu finanţare europeană“, spune Costel Fotea.

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi informează că a fost pusă în dezbatere publică „Strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2021-2028”. Documentul poate fi consultat public accesând următorul link: https://www.cjgalati.ro/images/stories/relatiipublice21/strateg-2021-2028.pdf.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act administrativ supus consultării publice pot fi transmise: prin poşta electronică, către adresa de e-mail: informatii@cjgalati.ro; la adresa poştală a Consiliului Judeţean Galaţi: municipiul Galaţi, str. Eroilor nr. 7, cod poştal 800.119; la Compartimentul Relaţii publice, organizare şi funcţionare ATOP, la sediul din strada Eroilor nr. 7 B, etaj 1, camera 3. Termenul limită până la care se pot înregistra propuneri este 04 aprilie 2021.

„Strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2021-2028” a fost elaborată în cadrul proiectului „Capacitate administrativă ridicată prin investiţii integrate şi complementare”, finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă.

„Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi pentru perioada 2021-2028” este un instrument de planificare strategică pe termen mediu, cu aplicabilitate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor din judeţul Galaţi. Aprobarea acestei strategii este necesară pentru accesarea programelor cu finanţare europeană. Pentru realizarea acestei strategii de dezvoltare au fost organizate grupuri de lucru pe următoarele domenii: economie, dezvoltare socială, mediu, agricultură şi piscicultură, educaţie şi informare, sănătate, turism, cultură, agrement şi sport, precizează CJ Galaţi.

Publicat în Comunitate

Preşedintele IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon, trage încă o dată un semnal de alarmă legat de situaţia economică şi financiară cu care se confruntă municipiul şi judeţul de circa 25 de ani, situaţie care este departe de a fi roz pe an ce trece. Marian Filimon a declarat că „întotdeauna dăm înapoi, atât timp cât nu avem infrastructură, care să ne lege de restul ţării, atât timp cât nu profităm de faptul că municipul Galaţi este port la Dunăre şi poate avea un potenţial deosebit. Nu ne vom putea dezvolta atât timp cât nu vin investitori care să creeze locuri de muncă. Dacă s-ar investi, acest lucru s-ar cunoaşte. Prioritatea numărul 1 ar fi investiţiile care ar trebui realizate în principal în infrastructură, şi aici este vorba şi de drumuri care să lege Galaţiul de restul ţării. Dacă aceste lucruri s-ar face, deşi sunt sceptic, Galaţiul nu ar mai avea un număr aşa de mare de şomeri şi de asistaţi sociali. După cum se ştie, există la nivelul judeţului un număr foarte mare de asistenţi sociali, peste 100.000, pentru care statul alocă anual 5-6 milioane de euro. Ei mai au ajutoare, mai au un colţ de pământ, primesc ajutoare alimentare de la UE, cresc animale... Nu mai cred că se poate schimba ceva, atât în mentalitatea oamenilor dar şi în posibilitatea luării unor măsuri ca muncipiul Galaţi să sufere o schimbare”, ne-a declarat Marian Filimon. 

Publicat în Comunitate

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi, a declarat că, în următorii şapte ani, finanţarea va fi focusată către obiective precum creşterea randamentului pe hectar, a valorii producţiei obţinute în România, a exporturilor de produse alimentare, dar şi către diminuarea efectelor polarizării.

"Avem prea puţini bani pentru câte nevoi avem. Avem, într-adevăr, o agricultură polarizată. De-a lungul timpului, de când a fost prima reformă funciară, timp de 25 de ani, ne-am îndreptat spre o agricultură dezechilibrată. În acelaşi timp, se vede foarte clar că exportăm materie primă şi, în acelaşi timp, nu suntem printre principalii exportatori şi nu ştim să facem jocul cu materia primă. Prin urmare, având în vedere fondurile limitate, la minister ne-am gândit pentru următoarea perioadă de şapte ani să focusăm absolut toată finanţarea pe două obiective principale. Chiar dacă domeniile de activitate ale măsurilor din viitorul program de dezvoltare sunt diverse, totuşi, am încercat să le focalizez spre aceste principale obiective. Primul obiectiv este să creştem randamentul pentru că avem suprafeţe foarte mari cultivate dar cu randament foarte mic pe hectar şi, în al doilea rând, să adăugăm valoare pe producţia pe care o obţinem în România şi valoarea adăugată în principal se obţine prin procesarea producţiei realizată la nivel naţional", a menţionat George Turtoi.

În ceea ce priveşte polarizarea, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii a subliniat că o soluţie ar fi coagularea micilor agricultori şi transformarea acestora în ferme de tip mediu, prin asocierea lor sub formă de grupuri de agricultori sau cooperative, astfel încât să reuşească să se autosusţină pe piaţă. "Pentru rezolvarea soluţiei polarizării s-a optat pentru prioritizarea şi sprijinirea formelor asociative de tip grup de producători şi cooperative, atât pentru a creşte producţia şi a avea o producţie mult mai mare la nivel de grup, cât şi pentru a procesa propria producţie şi a ieşi pe piaţă cu materie primă procesată', a mai spus George Turtoi.

Acesta a subliniat că micii fermieri vor putea să creeze lanţuri integrate de producţie dacă se vor uni. Totodată, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii consideră că România trebuie să exporte produse alimentare şi nu materie primă.

Publicat în National