61 de universităţi din România vor primi fonduri europene pentru modernizare şi digitalizare, prin Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar printre acestea se numără şi cele două universităţi din Galaţi: Universitatea "Dunărea de Jos" şi Universitatea "Danubius".
Lista universităţilor selectate pentru finanţare a fost aprobată de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi o puteţi consulta în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Știrea zilei

Zone de relaxare şi citit, zone moderne, laboratoare dotate, digitalizate exact cum trebuie. Adică sute de tablete, câte una pentru fiecare elev în parte, zeci de laptopuri şi tablete inteligente, dar, mai ales, un cadru gândit cu dragoste care să îi facă pe elevi să vină cu aceeaşi dragoste la şcoală. Chiar dacă unora le este greu să creadă, cam aşa arată liceul cu profil tehnologic agricol din comuna Corod, judeţul Galaţi.

Pe lângă obişnuitele laboratoare şi săli de curs, există şi spaţii dotate ca într-un salon, laboratorul de estetică. În plus, există şi unul la fel de bine dotat, laboratorul mecanic, liceu având chiar şi propriul tractor. Cadrelor didactice, şi mai ales directoarei Liceului Tehnologic Nr. 1 Corod, li se pare normal ca o şcoală să arate aşa, veselă, digitalizată, cu spaţii de relaxare, unde elevilor le este drag să vină la şcoală.

Odată ce liceul a devenit altfel, mai bun, mai semănând cu cele de la oraş, cu cele private de la oraş, au apărut şi rezultatele. „Bineînţeles şi rata de promovabilitate a crescut, şi aici mă refer la elevii de clasa a 12-a. Anul acesta am avut o promovabilitate de 60 la sută, comparativ cu anii anteriori. Am plecat de la 36.36 la sută, vă daţi seama că se observă o evoluţie”, a spus Adriana Masgras, directorul instituţiei de învăţământ.

Chiar dacă unii dintre elevi sunt navetişti, sau stau în chirie în Corod, mulţi vor să meargă mai departe, la facultate. Iar unii vor chiar să se întoarcă tot în locurile natale. „Vreau să mă duc la o facultate cu specializarea horticultură, să merg pe acelaşi drum. O să plec la facultate la Iaşi ca să merg mai departe, dar cred că o să mă întorc înapoi. Eu nu sunt de aici din comună, sunt din Drăguşeni, dar o să mă întorc la mine în comună să dezvolt mai mult pe agricultură. Fac naveta cu autobuzul, normal, e dificil, plec de la 5 dimineaţa, dar trebuie să dăm dovadă de responsabilitate”, spune Alina Daniela Glăvan, elevă.

Circa 1,2 milioane de euro, majoritatea bani europeni, dar şi bani de la Primăria Corod, a costat transformarea liceului dintr-unul sărăcuţ de ţară, în unul de viitor care oferă alt impuls elevilor şi alte şanse în viaţă.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Știrea zilei

LIBERTY Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România, a lansat o serie de proiecte de digitalizare şi automatizare a proceselor care asigură monitorizarea şi gestionarea cibernetică a producţiei, precum şi îmbunătăţirea interacţiunii cu clienţii şi angajaţii. Aceste proiecte, dezvoltate de echipele de specialişti LIBERTY cu sprijinul unor furnizori de prestigiu, susţin strategia globală GREENSTEEL a Grupului LIBERTY Steel, în centrul căreia se află LIBERTY Galaţi.

„Grupul nostru îşi propune să transforme LIBERTY Galaţi într-o companie a viitorului prin sustenabilitate, digitalizare şi calificare profesională a echipelor sale. Până în 2030, avem ca scop să devenim sustenabili şi neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon, ceea ce presupune atât implementarea unor proiecte de îmbunătăţire a amprentei de carbon, cât şi modernizarea fundamentală a proceselor de producţie. Considerăm că digitalizarea şi automatizarea au un rol crucial în transformarea companiei noastre”, a declarat Paramjit Kahlon, CEO LIBERTY Steel Group Primary Steel & Mining.

În prezent, LIBERTY Galaţi derulează în toate zonele sale de activitate proiecte importante de monitorizare şi management cibernetic al proceselor de producţie, precum:
- un sistem de monitorizare a producţiei la toate nivelurile, care oferă în timp real date colectate de la mii de parametri-cheie şi asigură o imagine digitală a proceselor de producţie, a stării tehnice a echipamentelor, a calităţii si volumelor realizate, urmând ca numărul indicatorilor monitorizati să se mărească de câteva ori în perioada următoare;
- senzori inteligenţi instalaţi care monitorizează debite, calitatea aerului şi apei şi indicatori chimici, în vederea protejării atât a mediului înconjurător, cât şi a utilajelor;
- un sistem automatizat de monitorizare a motoarelor de curent alternativ prin care se culeg date, se trimit în cloud, se analizează şi se emit avertizări privind potenţiale defecţiuni, sistem ce permite echipelor de mentenanţă să evite oprirea neplanificată a acestor motoare.

Compania va continua procesul de modernizare a Laminorului de Benzi la Cald

În scopul creşterii eficienţei şi îmbunătăţirii calităţii produselor sale, compania va continua procesul de modernizare a Laminorului de Benzi la Cald şi va instala, până la finalul acestui an, echipamente care vor asista laminarea şi vor uşura munca operatorilor. Acest proiect face parte din seria de investiţii în echipamente automatizate precum linia ultramodernă de acoperire a ţevilor produse de LIBERTY Tubular Products, achiziţionată anul acesta precum şi investiţia în reducerea consumului energetic şi al emisiilor de carbon prin injectare controlată a oxigenului în cadrul procesului de fabricare a fontei lichide, realizată anul trecut. Aceste echipamente sunt complet automatizate şi prevăzute cu elemente de siguranţă, măsură şi control, de ultimă generaţie.

De asemenea, în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu clienţii şi cu angajaţii companiei, au fost lansate mai multe aplicaţii digitale. Angajaţii LIBERTY Galaţi au la dispozitie un set de aplicaţii prin care pot stabili obiective, pot analiza gradul de realizare a acestora şi pot oferi feedback-uri virtuale, în timp ce clienţii beneficiază de o aplicaţie mobilă care le permite o interacţiune mai simplă şi mai eficientă cu echipele LIBERTY Galaţi, având şi rolul unui hub informativ pentru partenerii companiei.

„Toate aceste proiecte de digitalizare şi automatizare au rolul de a ajuta echipele noastre să producă oţel într-un mod mai sigur şi mai eficient. De aceea, pe de-o parte implementăm în companie programe de recalificare profesională care să ajute echipele existente să folosească echipamentele automatizate iar, pe de altă parte, suntem în căutarea mai multor specialişti IT şi tineri care să îşi folosească expertiza pentru a ne ajuta să facem o diferenţă prin transformarea radicală a industriei noastre”, spune Aida Nechifor, Directorul General al LIBERTY Galaţi.

Noile proiecte de automatizare şi digitalizare susţin strategia globală de sustenabilitate GREENSTEEL a grupului LIBERTY Steel, care îmbină reciclarea fierului vechi cu producerea de energie regenerabilă, precum şi cu introducerea de tehnologii noi şi revoluţionare pentru a reduce emisiile de carbon rezultate din producţia primară de oţel.

Publicat în Comunitate

România are planificate investiţii de 400 milioane de euro în proiecte de digitalizare a sistemului de sănătate, prin intermediul fondurilor provenite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), susţin reprezentanţii Horvath, companie internaţională de consultanţă în management.
"Această sumă reprezintă mai puţin de jumătate din bugetul alocat de Polonia, o altă beneficiară a PNRR, care a planificat investiţii de un miliard de euro în digitalizarea sistemului de sănătate. România a decis ca, din totalul de 29,2 miliarde euro, primiţi de la Uniunea Europeană prin intermediul PNRR, 2,45 să fie direcţionaţi spre domeniul sănătăţii. Acest buget este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, destinat sectorului de sănătate", se menţionează în comunicat.
Studiul realizat de Horvath, în prima parte a acestui an, vizează întrebuinţarea fondurilor provenite prin PNRR în sistemul de sănătate din şase ţări europene: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Croaţia.
Potrivit sursei citate, România şi-a declarat intenţia ca o parte semnificativă din cei 2,45 miliarde euro alocaţi sănătăţii, respectiv 1,9 miliarde euro, să meargă către înnoirea infrastructurii, prin proiecte ca modernizarea spitalelor existente şi construirea unora noi, precum şi achiziţia de aparatură medicală modernă.
În ceea ce priveşte digitalizarea sistemului medical, România pregăteşte proiecte care ţin de consolidarea telemedicinei, îmbunătăţirea infrastructurii digitale a unităţilor sanitare publice, sistemele mobile de monitorizare a pacienţilor şi asistenţa tehnică pentru dezvoltarea şi integrarea soluţiilor de sănătate digitală. Prin comparaţie, Polonia investeşte o sumă care depăşeşte dublul bugetului ţării noastre, în proiecte avansate precum cele de Inteligenţă Artificială pentru analiză şi diagnoză medicală.
"Digitalizarea este o componentă vitală pentru modernizarea sistemului medical. Investiţiile pe acest segment sunt foarte importante, în special dacă ne gândim la faptul că domeniul sănătăţii în Europa Centrală şi de Est se află la un nivel de dezvoltare mult mai scăzut faţă de restul statelor membre ale UE. De exemplu, date Eurostat din 2018 arată că mortalitatea cauzată de boli care puteau fi prevenite sau tratate este cu 70% mai mare în ţări ca România şi Ungaria, faţă de media UE. Dintre vecinii noştri, Cehia avea, în 2018, cea mai scăzută rată a mortalităţii, care se plasa cu doar 9% peste media europeană, cu 297 de decese per 100.000 locuitori. Aşadar, este necesar ca România să pună la punct o strategie coerentă prin care bugetul generos alocat domeniului sănătăţii să fie corect distribuit. Este evident că sistemul local de sănătate are nevoie de investiţii consistente, dar implementarea fondurilor alocate prin PNRR va constitui cu siguranţă o provocare. Rata României pentru absorbţia fondurilor europene este de 33% pentru perioada 2014-2020, a doua cea mai mică din Europa de Est, după Croaţia. La polul opus se află Polonia, cu 45%, pentru acelaşi interval", a explicat Constantin Pelehra, reprezentat al companiei Horvath.
De asemenea, cheltuielile pentru sănătate, ajustate la puterea de cumpărare a populaţiei, plasau România pe ultimul loc, dintre cele şase state analizate în cercetarea Horvath, în ciuda unei creşteri de 45%, între 2015 şi 2018. Astfel, ţara noastră a cheltuit 1.210 euro/cap de locuitor, în 2018, în timp ce Republica Cehă, 2.280 euro per capita, în acelaşi an. Slovacia, Ungaria şi Polonia au raportat fiecare peste 1.510 euro per capita, iar media UE a fost de 3.080 euro per capita.
România este singurul stat, dintre cele şase incluse în analiza Horvath, care intenţionează să recurgă la totalul de granturi şi împrumuturi accesibile prin PNRR, ajungând la suma de 29,2 miliarde euro. Cehia va obţine 7,1 miliarde euro prin PNRR, Ungaria ar trebui să ia 7,2 miliarde euro, iar Slovacia, 6,6, miliarde euro, şi niciuna dintre aceste ţări nu va apela la împrumuturi.
Croaţia, care va obţine 6,5 miliarde euro, şi Polonia, care va accesa 36 miliarde euro, şi-au definit planurile cu două treimi granturi şi o treime împrumuturi. Planurile naţionale ale Croaţiei, Cehiei şi Slovaciei au fost aprobate deja de Comisia Europeană. Polonia şi România aşteaptă aprobarea, iar evaluarea pentru Ungaria este suspendată, în prezent.
"Studiul pe care l-am realizat a avut drept ţinte să compare performanţa sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est şi să identifice nivelul şi obiectivele de finanţare în domeniul sănătăţii din PNRR şi modul în care acestea contribuie la reducerea decalajului de performanţă. Strategia de finanţare din PNRR este formulată pentru a contribui la micşorarea decalajului de performanţă ale sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est în comparaţie cu cele din ţările din Vest. Măsura în care se va realiza acest lucru depinde de succesul definirii şi implementării portofoliului de proiecte", a conchis Constantin Pelehra.
Horvath este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Digitalizarea agriculturii poate aduce beneficii considerabile nu numai fermierilor, pe care îi ajută să prevină cele trei mari categorii de pierderi înregistrate de-a lungul unui an, ci şi consumatorilor care pot afla informaţii precise despre produsele pe care le cumpără.
"Uniunea Europeană a declarat că, în următorul exerciţiu bugetar, se va concentra puternic pe digitalizarea agriculturii, în defavoarea altor măsuri "tradiţionale", care se bazează pe creşterea competitivităţii agricole prin consolidarea terenurilor sau încurajarea cooperativelor agricole - acestea sunt necesare, dar durează o perioadă lungă de timp. Digitalizarea agriculturii aduce, în schimb, beneficii considerabile atât cumpărătorilor, cât şi fermierilor, într-un interval de timp scurt", susţin reprezentanţii unei companii din domeniul agritech, prezentă şi în România.
Digitalizarea tuturor etapelor de producţie agricolă permite generarea de rapoarte detaliate la sfârşitul procesului de producţie al fiecărui produs, oferind cumpărătorilor informaţii precise. De exemplu, cu ajutorul digitalizării putem ştii din ce copac a fost cules un măr, când a fost plantat pomul respectiv, când şi cât a fost tratat mărul, dacă i s-au administrat substanţe nutritive suplimentare, cât de multă muncă manuală sau mecanică a fost necesară pentru a-l produce sau care a fost amprenta de carbon a producţiei, printre altele.
"Softul de management al fermelor Agrivi poate genera peste 20 de informaţii diferite despre produs, originea sa şi modul în care a fost cultivat. Soluţia digitală noastră este utilizată de către fermieri din toată lumea dar şi de companii mari, care cumpără şi prelucrează produse alimentare şi doresc un control complet al calităţii. Printre ele se numără Nestle, care foloseşte soluţia Agrivi pentru fabricile sale de alimente pentru copii, Driscoll's din SUA, cea mai mare companie de fructe de pădure din lume şi Helvetas, care se bazează pe platforma Agrivi pentru a asigura trasabilitatea producţiei de orez în mai mult de 4.000 de mici ferme din Asia", susţine Mircea Drăghici, director general Agrivi România.
Potrivit sursei citate, digitalizarea agriculturii aduce beneficii substanţiale fermierilor, pe care îi ajută să prevină cele trei mari categorii de pierderi înregistrate de-a lungul unui an. Prima dintre ele are loc în timpul planificării producţiei, când fermierii, din lipsa datelor despre calitatea solului şi nevoile culturii, nu pot calcula în mod optim cantităţile de inputuri necesare în timpul sezonului. Digitalizarea poate reduce pierderile din această etapă cu până la 30%.
A doua pierdere este în timpul producţiei, în principal din cauza aplicării sub-optimale a anumitor măsuri agrotehnologice. Pierderile de randament cauzate de dăunători şi boli se ridică la 20 - 40% în fiecare an. Digitalizarea ajută, prin oferirea de informaţii şi alerte, reducând considerabil pierderile în cauză. În cele din urmă, a treia oară când fermierii suferă pierderi este atunci când stabilesc preţurile produselor. Dacă pot furniza detalii despre toate etapele de producţie, preţul de vânzare creşte, cumpărătorii considerând aceste informaţii drept o garanţie pentru care merită să plătească mai mult.
Prin digitalizare, veniturile agricultorilor cresc între 50-100% şi este singura modalitate de a accelera competitivitatea agriculturii, arată reprezentanţii companiei.
"Dar ce înseamnă, totuşi, hrană sigură? Vorbim despre alimente care au valoare nutritivă deplină şi nu conţin ingrediente dăunătoare. Cum putem fi siguri că avem în faţă alimente sigure? Verificând că acestea sunt Locale, Autentice, Transparente, Trasabile şi Etice (abreviat LATTE). Întrebarea rămâne de ce magazinele nu sortează încă alimentele, după valoarea lor nutritivă? Răspunsul este că pentru produsele alimentare pe care le consumăm există o lipsă de informaţii referitoare la modul de producere al acestora. De exemplu, dacă achiziţionăm un măr, nu putem şti dacă şi cu ce a fost tratat (şi dacă a fost tratat, atunci nu ştim dacă mai conţine reziduuri de pesticide), nu stim câţi nutrienţi adiţionali au fost folosiţi în producţia sa, nu ştim când a fost plantat sau data la care a fost cules. De fapt, nu primim niciun fel de informaţie care să ne spună dacă este un aliment sigur sau din categoria LATTE. Singura soluţie pentru a depăşi această situaţie este digitalizarea agriculturii", se arată în comunicatul companiei.
Potrivit unei estimări a Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), 48 de milioane de americani se îmbolnăvesc, în fiecare an, din cauza alimentelor pe care le consumă. În acelaşi timp, într-un sondaj de opinie de la nivelul întregii Uniuni Europene, din 2020, 42% dintre cetăţenii UE au menţionat siguranţa alimentară drept principalul factor de decizie în privinţa selecţiei alimentelor.
Diferite alte sondaje indică faptul că, pentru o hrană sigură, consumatorii din UE sunt dispuşi să plătească mai mult decât de obicei. Acest lucru a determinat dezvoltarea unui număr de diferite certificate prin care se încearcă standardizarea informaţiilor referitoare la originea şi metoda de producţie a alimentelor. Unele dintre aceste certificate sunt dezvoltate chiar de instituţii ale statelor membre.
Digitalizarea agriculturii reprezintă un mare pas înainte, crescând competitivitatea şi sustenabilitatea sectorului şi ridicând în mod substanţial nivelul de siguranţă al alimentelor pe care le consumăm, concluzionează reprezentanţii Agrivi România. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Compania Naţională Poşta Română a depus în Sistemul Electronic de Achizţii Publice (SEAP) procedura de consultare publică pentru achiziţia asistenţei tehnice necesare transformării digitale a fluxurilor operaţionale şi administrative ale Poştei Române.
Procedura internaţională este adresată tuturor companiilor din industriile de tehnologie şi alte domenii relevante, cu scopul identificării celor mai bune soluţii pentru transformarea digitală a fluxurilor operaţionale şi administrative ale Poştei Române, care să asigure clienţilor şi beneficiarilor o administrare facilă şi eficientă în sistem digital.
Procedura se va desfăşura după următorul calendar:
- 28 mai – 11 iunie 2021 – înscrierea tuturor companiilor naţionale şi internaţionale care oferă servicii de asistenţă tehnică, cu expertiză şi experienţă în domeniul specific serviciilor poştale, prin depunerea Declaraţiilor de Intenţie la adresa de e-mail licitatii@posta-romana.ro;
- 14 iunie 2021, ora 12.00 – conferinţă online privind transformarea digitală a Companiei Naţionale Poşta Română S.A., prin accesarea link-ului https://cnpr.webex.com/meet/conferintacnpr1;
- 28 iunie – 9 iulie 2021 – dezbateri individuale online cu reprezentanţii companiilor înscrise în procedură;
- 21 iulie – publicarea raportului final de consultare publică.
După finalizarea consultării publice, Poşta Română va realiza procedurile de achiziţie publică în baza caietelor de sarcini revizuite prin consultare, în vederea selecţionării celor mai bune oferte tehnico-economice.
Compania Naţională Poşta Română a contractat din piaţa bancară comercială, de la EximBank, o finanţare în valoare de 200 de milioane lei, care asigură societăţii fondurile necesare demarării unuia dintre cele mai ample programe de investiţii în modernizare şi digitalizare din ultimii 40 de ani. Din acest credit a fost alocată, pentru moment, prin PMAI, o sumă de 89,101,953.7 milioane lei pentru implementarea celor trei componente de digitalizare (Implementare sistem informatic integrat, Sistem informatic de gestiune (ERP), inclusiv DMS, echipamente şi comunicaţii).
„După un an şi şase luni de când echipa pe care o coordonez a început definirea şi implementarea proceselor de reformă structurală a Poştei Române, stabilizarea financiară a acesteia ca o companie constant profitabilă, fără datorii şi cu un buget echilibrat între consum şi dezvoltare, prin începerea proceselor de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă pentru cei peste 25.058 de angajaţi şi prin lansarea în consultare publică a transformării digitale a Poştei Române, se pun bazele celui mai amplu proces de modernizare şi aducere a companiei la realităţile şi viitorului pieţei. Odată cu transformarea digitală a proceselor de business, de corespondenţă, curierat, servicii financiare etc., Poşta Română va putea să îşi întărească şi consolideze poziţia în piaţă, dar şi să participe activ, ca în întreaga sa istorie, la vaste transformări sociale, aşa cum au fost iniţiate cele de incluziune financiară şi alfabetizare digitală a populaţiei României din zona rurală şi mic urbană, la care, ca vehicul, Poşta Română s-a angajat deplin prin această transformare a ei însăşi”, a declarat Horia Grigorescu, directorul general al Poştei Române.

Publicat în National

Compania Naţională Poşta Română a lansat o licitaţie publică deschisă pentru achiziţia a 3.500 de staţii de lucru (care să conţină unitate centrala, monitor, mouse şi tastatura, sistem de operare). Valoarea estimată a contractului este de 10,9 milioane de lei (fără TVA), finanţat din fonduri proprii. Poşta Română a anunţat investiţii de peste 200 de milioane de lei în următoarea perioadă pentru transformarea digitală a serviciilor şi modernizarea a două centre de tranzit pentru a face faţă competiţiei cu firmele private de curierat.
"Monitorul şi sistemul de calcul trebuie să aparţină aceluiaşi producător. Sistemul trebuie să fie validat oficial pentru MS Windows 10 (listare WHQL) şi certificat Energy Star prin listare pe site-ul oficial", se arată în caietul de sarcini al licitaţiei.
Termenul limită pentru primirea ofertelor este 31 mai 2021. În aceeaşi zi va avea loc şi şedinţa de deschidere a ofertelor.
Poşta va investi peste 200 de milioane de lei în următoarea perioadă pentru transformarea digitală a serviciilor, dar şi în modernizarea a două centre de tranzit pentru a face faţă competiţiei cu firmele private de curierat, a anunţat în data de 25 februarie 2021, Horia Grigorescu, directorul general al companiei şi vicepreşedinte al PNL Bucureşti. 300 de angajaţi din funcţii administrative ar urma să fie concediaţi în lunile următoare, nu mai devreme de luna iulie. Acesta a spus şi ce oameni a angajat de când a venit la conducerea companiei: peste 1.500 de persoane în zona operaţională şi circa 100 pe posturi administrative vacante.

Publicat în National

Extrasul de plan cadastral poate fi obţinut online de către notari sau persoanele interesate, fără plata unui tarif de urgenţă, începând de astăzi, miercuri, 08 ianuarie 2020, anunţă Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Astfel, extrasul de plan cadastral pentru informare poate fi furnizat online, în aceleaşi condiţii cu extrasul de carte funciară, în cazul în care imobilul pentru care se solicită documentul are geometrie în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Documentul poate fi primit pe loc, costă 15 lei şi este disponibil prin platforma online e-payment (http://epay.ancpi.ro).

Cererea online pentru extrasul pentru informare poate fi plasată la orice oră, iar plata se face cu ajutorul cardului.

"Prin acest nou serviciu online încercăm să-i ajutăm pe cei interesaţi să evite drumurile la ghişeu. Procedura este cea pe care am creat-o şi pentru eliberarea extrasului de carte funciară pentru informare: solicitantul îşi face un cont, plăteşte extrasul şi acesta este eliberat pe loc, dacă actul respectiv este disponibil în format electronic", a explicat Radu Codruţ Ştefănescu, directorul general al ANCPI.

O altă modificare a Ordinul nr 16/2019 este eliminarea tarifului de 60 de lei, care trebuia achitat în cazul redepunerii cererilor respinse. Potrivit noilor prevederi, tariful de 60 de lei va fi plătit doar în cazul cererilor redepuse după expirarea termenului de 30 de zile calendaristice de la comunicarea respingerii acestora. În cazul cererilor depuse în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicarea respingerii acestora nu se achită niciun tarif suplimentar. În cazul cererilor tarifate incomplet, diferenţa de tarif se poate achita prin redepunerea cererii conform menţiunilor din încheierea de respingere.

Totodată, sunt simplificate procedurile de tarifare a cererilor specifice, prin înlocuirea documentului distinct de încasare a tarifului cu un document de plată unic pentru cererile care au ca obiect imobile situate în raza teritorială a unui singur OCPI.

Până în prezent, în România sunt înregistrate aproximativ 14.500.000 de imobile, dintre care peste 2.400.000 au fost înregistrate de ANCPI, prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023 (PNCCF). Digitalizarea documentelor de cadastru face parte din acest program. Numai în 2019, prin procesul de înregistrare sistematică au fost eliberate peste un 1.200.000 de acte pentru proprietăţile din toată ţara.

Astfel, datorită programului de conversie a cărţilor funciare în format electronic, prin PNCCF, ANCPI a putut dezvolta, încă din anul 2017 serviciul pentru eliberarea online a extraselor de carte funciară de informare. În anul 2019 au fost eliberate online 2.461.596 de extrase de carte funciară.

Mai multe informaţii referitoare la PNCCF sunt disponibile pe pagina web a ANCPI, www.ancpi.ro.

Publicat în De interes public