Dinozaurii au dispărut în urma prăbuşirii pe Terra a unui asteroid uriaş în urmă cu câteva zeci de milioane de ani, potrivit unei teorii aproape unanim acceptată, însă acel meteorit ar fi fost direcţionat spre planeta noastră de materia întunecată din Univers, se afirmă într-un nou studiu american. Autoarea acestei noi teorii este Lisa Randall, profesor de fizică la prestigioasa universitate Harvard din Statele Unite, care a detectat un "roi" de materie întunecată, cu o forţă gravitaţională impresionantă, care ar fi trimis o "torpilă" spre Terra sub forma unui asteroid, informează msn.com. "În cea mai mare parte a timpului, oamenii ignoră aproape total materia întunecată, dar ea este de fapt responsabilă de anumite lucruri precum structura Universului şi formarea galaxiilor. Este importantă şi are un rol important şi în zilele noastre, prin faptul că ţine toate lucrurile conectate între ele", a explicat Lisa Randall.

Materia întunecată este invizibilă, fiind dificil de detectat în mod direct, deşi reprezintă peste un sfert din componenţa Universului. Potrivit teoriei formulate de Lisa Randall, materia întunecată este vinovată şi de coliziunea catastrofală care a dus la dispariţia dinozaurilor. Cercetătoarea americană spune că un mic procent din materia întunecată interacţionează cu materia obişnuită din jurul ei şi în alt fel decât prin exercitarea unei forţe de atracţie gravitaţională. "Ar avea implicaţii uluitoare, precum discul de materie întunecată din centrul Căii Lactee, care ar genera o forţă gravitaţională ce ar influenţa mişcarea stelelor. Acea forţă ar putea, de asemenea, să disloce cometele din îndepărtatul nor al lui Oort", a adăugat Lisa Randall.

Ea şi-a ilustrat teoria cu următorul exemplu: "Imaginaţi-vă un avion mare şi ceva care se învârte în jurul său. Dar, uneori, acel lucru se află deasupra, alteori sub el şi, pentru a-l străbate de la un capăt la altul, avionul trebuie să treacă direct prin el. Şi, de fiecare dată când trece prin el, fapt ce se întâmplă cam la fiecare 30-35 milioane de ani, se loveşte de un disc de materie întunecată. Iar în acele momente, forţele gravitaţionale sunt amplificate". Acea forţă gravitaţională amplificată, spune Lisa Randall, ar fi putut smulge câţiva asteroizi uriaşi din spaţiul interstelar şi i-a direcţionat spre interiorul Sistemului Solar. Potrivit cercetătoarei americane, datele geologice şi dovezile fosilizate de pe Terra sprijină această teorie. "Puteţi să căutaţi şi pe internet, să consultaţi Earth Impact Database şi veţi găsi craterele de mari dimensiuni ce au fost descoperite pe Terra. Dacă vă concentraţi asupra craterelor mari, cele cu diametre de peste 20 de kilometri, veţi vedea că ele corespund acestei forţe gravitaţionale amplificate, la fiecare 30 milioane de ani".

Aceeaşi cercetătoare spune că îşi va testa teoria şi cu ajutorul satelitului Gaia, un instrument ce măsoară poziţia şi viteza de deplasare pentru câteva miliarde de stele din Calea Lactee.

Publicat în Mozaic

Vineri, de la ora 10.00, la sediul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, publicul va putea „face cunoştinţă” cu un dinozaur autohton – Zalmoxis robustus. Este vorba de o reconstrucţie ştiinţifică a unui dinozaur din Ţara Haţegului, realizată de paleoartistul canadian Brian Cooley pentru viitorul Muzeu al Dinozaurilor din Transilvania. Zalmi, cum este cunoscut între prieteni, va veni la Galaţi împreună cu o echipă de voluntari de la Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului în cadrul proiectului „La Zăvoi” coordonat de Centrul de Resurse pentru Dezvoltare 2020 în parteneriat cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi şi Asociaţia „Drag de Haţeg” şi finanţat de MOLRomânia şi Fundaţia pentru Parteneriat prin programul „Spaţii Verzi”.

Zalmoxis robustus este o specie de dinozaur ierbivor, aparţinând ornithopozilor, care a trăit acum 65 de milioane de ani, în perioada numită Cretacicul superior, în locurile unde astăzi se află Ţara Haţegului. Pe atunci zona era o insulă cu climat tropical, unde dinozaurii s-au adaptat unui mediu restrâns şi şi-au redus, în timp, dimensiunile, devenind mai mici decât rudele lor de pe continent. Din această cauză ei sunt denumiţi „dinozaurii pitici din Transilvania”.

Proiectul „La Zăvoi” a apărut ca urmare a colaborării dintre cele mai bune proiecte ale anului 2014. Este vorba despre „CasaVulcanilor”, realizată anul trecut la Densuş de către Voluntarii pentru Geoparc, şi „Grădina Senzorială” din cadrul Grădinii Botanice Galaţi. Cele două proiecte au fost distinse cu Premiul Spaţii Verzi de către MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat. Proiectul „La Zăvoi” propune renaturarea unei locaţii din interiorul Grădinii Botanice Galaţi, cu o suprafaţă totală de 400 mp, şi punerea ei în valoare pentru a prezenta publicului vizitator elementele de ecosistem al zonelor umede aşa cum existau ele în interiorul şi în jurul municipiului Galaţi până acum 30 de ani. Astfel, spaţiul tematic nou creat va reconstitui identitatea naturală specifică întregului spaţiu urban de pe malul Dunării. Activităţile de educaţie ecologică ce se vor desfăşura în acest spaţiu – „Zăvoi Box”, vor încuraja dezvoltarea unor elemente de educaţie intergeneraţională astfel încât generaţia în vârstă să relateze celor tineri povestea locului unde se află (locaţia actuală a Zăvoiului) unde cu mai puţin de 30 de ani exista o zonă umedă, de luncă cu toate elementele sale specifice de floră şi vegetaţie.

Dinozaurul Zalmi va putea fi văzut la sediul Complexul Muzeal de Ştiinţele  Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi  doar în zilele de vineri şi sâmbătă, respectiv 31 iulie şi 1 august 2015.

Publicat în Eveniment
Miercuri, 03 Iunie 2015 00:00

Dinozaurii erau animale cu sânge cald

Dinozaurii, cele mai mari animale care au trăit pe Terra, erau vieţuitoare cu sânge cald, la fel ca mamiferele şi păsările din zilele noastre, potrivit unui studiu realizat recent de un cercetător american, informează Reuters.

Paleontologul Michael D'Emic, profesor la Universitatea Stony Brook din New York, a ajuns la această concluzie încercând să analizeze metabolismul dinozaurilor, în funcţie de greutatea corporală şi de ritmul de creştere al acestor animale, calculate pe baza fosilelor din mai multe specii, inclusiv ale celebrului Tyrannosaurus rex. Cercetătorul american a dorit să verifice prin studiul său concluziile formulate anul trecut de alţi oameni de ştiinţă, potrivit cărora dinozaurii nu aveau nici sânge cald, nici sânge rece, ci aveau un metabolism intermediar.

Savanţii sunt prinşi într-o dezbatere ce datează încă din secolul al XIX-lea, încercând să afle dacă dinozaurii erau vieţuitoare lente, greoaie, cu sânge rece - aşa cum se credea iniţial - sau prezentau o fiziologie tipică pentru animalele cu sânge cald, care le permitea un stil de viaţă plin de vigoare şi rapiditate. 

"Principala concluzie a studiului meu este aceea că dinozaurii care au fost studiaţi până în prezent erau, în medie, animale cu sânge la fel de cald precum mamiferele care trăiesc în zilele noastre", a declarat Michael D'Emic, adăugând că studiul din 2014 a subestimat ritmul de creştere al dinozaurilor şi ar fi trebuit să analizeze dinozaurii inclusiv dintr-un punct de vedere statistic, în interiorul grupului de vieţuitoare din care fac parte păsările din epoca modernă. Păsările, care au evoluat dintr-un grup de dinozauri cu pene, de mici dimensiuni, în urmă cu 150 milioane de ani, sunt vieţuitoare cu sânge cald.

Studiul din 2014 a evaluat metabolismul pentru 21 de specii de dinozauri folosind o formulă care a ţinut cont de masa lor corporală - calculată cu ajutorul fosilelor descoperite de cercetători -, dar şi de ritmul lor de creştere, indicat de inelele de creştere din fosilele osoase, după modelul inelelor de creştere din trunchiurile de copaci. Printre speciile analizate s-au aflat atât prădători, precum T-rex, dar şi dinozauri erbivori. Savanţii au comparat aceste informaţii cu date provenind de la mamifere, păsări, peşti şi reptile din epoca modernă.

Profesorul Michael D'Emic a reanalizat aceleaşi date pentru a ajunge la concluzia că dinozaurii erau vieţuitoare cu sânge cald. Studiul său a fost publicat în revista Science.

Autorii studiului din 2014 au contestat, joi, concluziile formulate de Michael D'Emic. "Nu suntem de acord cu criticile sale şi considerăm că toate concluziile noastre originale sunt în continuare valabile", a declarat biologul John Grady, profesor la Universitatea New Mexico din Statele Unite ale Americii. "Prin compararea ritmului de creştere al dinozaurilor cu rata de creştere observată în rândul vertebratelor actuale se observă în mod clar că dinozaurii non-aviari erau mezotermici", a adăugat John Grady, folosind un termen lingvistic care se referă la metabolismul intermediar.

Animalele terestre cu sânge cald, precum mamiferele şi păsările, nu au ajuns niciodată la dimensiunile corporale ale dinozaurilor. Însă Michael D'Emic spune că sângele cald nu i-ar fi împiedicat pe dinozauri să atingă dimensiuni uriaşe, deşi aceste animale ar fi avut nevoie de o serie de adaptări fiziologice pentru a preveni supraîncălzirea corpurilor lor impresionante. "Terra era în general mai caldă în epoca dinozaurilor, iar supraîncălzirea ar fi putut fi o problemă pentru ei. Totuşi, cei mai mari dinozauri aveau oase goale în interior, pline cu aer, în scheletele lor şi, cel mai probabil, aveau saci cu aer de mari dimensiuni în alte părţi ale corpurilor lor, la fel cum au păsările din zilele noastre", a adăugat Michael D'Emic. Dinozaurii ar fi fost înzestraţi astfel cu "un sistem de ventilare naturală" în interiorul corpului, care i-ar fi ajutat să se răcorească, a adăugat profesorul american. 

Publicat în Mozaic