„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data 11 noiembrie 2021, faţă de inculpatul Prioteasa Ştefan-Laurenţiu, ofiţer de poliţie, şef al Secţiei 1 Poliţie Rurală Brăila, pentru săvârşirea infracţiunilor de: folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (3 acte materiale); compromitere a intereselor justiţiei”, se arată într-un comunicat al DNA Galaţi.
În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe prin care s-a constatat că ofiţerul de poliţie, profitând de faptul că avea cunoştinţă de zilele în care erau planificate activităţi de control ale poliţiei municipiului Brăila, ar fi oferit unei persoane informaţii nedestinate publicităţii referitoare la controalele ce vizau două dintre societăţile comerciale administrate de persoana respectivă, precum şi un punct de lucru al unei asociaţii.
Informaţiile ar fi fost oferite la datele de 14 septembrie, 05 octombrie şi 26 octombrie 2021, cu ocazia a trei întâlniri consecutive (care s-au desfăşurat fie în apropierea unuia dintre spaţiile comerciale deţinute de persoana beneficiară a informaţiilor, fie în interiorul autoturismului aparţinând ofiţerului de poliţie în cauză).
În toate cele trei situaţii, inculpatul ar fi avertizat persoana respectivă despre controale ale poliţiei planificate pentru ziua următoare.
La întâlnirea din data de 05 octombrie 2021, inculpatul i-ar fi adus la cunoştinţă persoanei interesate că în dimineaţa zilei următoare, urma să fi efectuată o percheziţie la un punct de lucru al societăţii administrate de respectiva persoană, informaţie cu caracter confidenţial pe care ofiţerul de poliţie o deţinea în virtutea atribuţiilor lui de serviciu. Demersul poliţistului ar fi îngreunat atât desfăşurarea cercetărilor cât şi completarea materialului probator într-un dosar penal aflat pe rolul Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte o serie de obligaţii între care să nu depăşească limita teritorială a judeţului Brăila, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului şi să nu se apropie şi să nu comunice, direct sau indirect, pe nicio cale, cu anumite persoane, aşa cum sunt menţionate în ordonanţa procurorilor.

DNA instrumentează un nou dosar care îl vizează pe fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, în legătură cu utilizarea unor sume din fondurile partidului pentru vacante exotice. DNA ar fi cerut printr-o adresă oficială informații de la PSD, care vizează perioada 2018-2019 în care partidul a organizat „evenimente cu caracter politic” în destinații exotice precum Indonezia, Bali, Republica Dominicană, Punta Cana și Doha, susțin surse politice, citate de agenția news.ro.
În adresă trimisă de DNA ar fi nominalizate mai multe persoane care ar fi mers în deplasări alături de Liviu Dragnea pe banii partidului: Adrian Mladinoiu (fostul său aghiotant), Irina Tănase (partenera de viață), Mircea Drăghici ( fostul trezorier al PSD), aflat în detenție pentru utilizarea fondurilor PSD în interes personal, și alte persoane care nu sunt membri PSD.
Liviu Dragnea a fost eliberat din penitenciar în 15 iulie, după doi ani și două luni de detenție. 

Senatorul George Stângă, preşedintele PNL Galaţi, a fost înregistrat de procurorii DNA în biroul lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, iar stenogramele convorbirilor au fost publicate de G4Media.ro. Potrivit publicaţiei, stenogramele fac parte dintr-un dosar de urmărire penală pentru luare de mită, trafic de influenţă şi constituire de grup infracţional organizat. În cadrul urmăririi penale din dosarul de luare de mită, trafic de influenţă şi constituire de grup infracţional organizat, procurorii DNA au montat tehnică de supraveghere audio-video şi în biroul ministrului Transporturilor Cătălin Drulă şi au surprins mai multe discuţii.

Este vorba despre o speţă în care procurorii DNA Constanţa au descins, marţi dimineaţă (29 iunie 2021), la Ministerul Transporturilor şi în alte 20 de locaţii din Ilfov, Bucureşti şi Constanţa unde au făcut percheziţii într-un dosar de trafic de influenţă, spălare de bani şi constituire de grup infracţional. Au fost vizaţi mai mulţi angajaţi ai Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM), organul tehnic de specialitate din cadrul Ministerului Transportului. Aceştia au achiziţionat patru nave în valoare de 85 de milioane de lei de la o firmă care le cumpăra la rândul ei prin intermediul unor firme de apartament, cu activitate derizorie şi câţiva angajaţi.

Senatorul Stângă a fost interceptat în timp ce îi cerea ministrului Drulă să îi păstreze în funcţie pe şeful Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi (Sorin Creţu) şi pe cel al Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (Alexandru Şerban). Totodată a fost înregistrat şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Iulian Dumitrescu, în timp ce îi cerea lui Cătălin Drulă, să îi păstreze în funcţie pe şefii Asociaţiei Române de Salvare a Vieţilor Omeneşti pe Mare şi Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi, după cum rezultă din propunerea de arestare preventivă transmisă de procurorii DNA Tribunalului Constanţa, consultată de G4Media.ro

Procurorii arată în propunerea de arestare că intervenţia celor doi liberali ar fi avut loc la rugămintea liderului PNL Constanţa, Bogdan Huţucă, dar şi pentru ca senatorul Stângă să demonstreze că are influenţă politică şi pentru ca să câştige astfel conducerea PNL Galaţi, potrivit susţinerilor lui Stângă şi Iulian Dumitrescu. Reamintim că George Stângă candidează din nou alegerile interne pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene PNL.

STENOGRAME:

Senatorul Stângă: ”Aş vrea să te rog frumos să îmi prelungeşti mandatele celor doi directori…, sunt luna asta amândouă şi la AFDJ şi la APDM şi principalul lucru, ţi-o spun din tot sufletul, pentru mine este raţionamentul politic, că eu am alegeri interne în partid şi nu mi-ar conveni să…, adică nu zic că aş pierde alegerile la Galaţi, dar nici un aş avea o situaţie foarte confortabilă dacă mi-aş pierde oamenii de acolo.
Câteva zile mai târziu senatorul Stângă revine insistent:
Stângă George-Cătălin: Domnule ministru, fac ce vrei tu! Ajută-mă cu ăsta 4 luni. Ţine-mi-i patru luni şi după aia îţi promit că nu mai vin pe la tine pentru ei. Faci tu ce consideri.
Drulă Cătălin: Te referi la APDM şi la AFDJ?
Stângă George-Cătălin: Da.
Drulă Cătălin: Păi…., ţi-am spus că soluţia pentru mine este să le prelungesc mandatele, da nu e patru luni, este două luni prelungirea…
Administratorul uneia dintre firmele de apartament care intermediau tranzacţiile cu nave îi spune unui fost general SIE că întâmpină probleme la Drulă şi că ”este o problemă cu acest om care e un câine” şi pentru care trebuie ”găsită o soluţie”: ”(…) dar este totuşi o problemă cu acest om, care nu pot să spun că-i om, e un câine, acest Drulă, şi trebuie să găsim o soluţie pentru el”.

(...)

Dumitrescu Iulian: Am o întrebare punctuală.
Drulă Cătălin: Ia zi!
Dumitrescu Iulian: Să-mi zici cu ARSVOM-ul, dacă … Ce interes ai, dacă mai ni-l laşi nouă? E ceva la Constanţa …
Drulă Cătălin: Da… Băi …
Dumitrescu Iulian: Ştiu că ai nişte jocuri, nişte, na, presiuni, sau dacă ai …

(…)

Dumitrescu Iulian: Zi direct, domle, vreau să-l omor, am un interes sau … Deocamdată am interes pentru organizaţia Constanţa io, ca să-ţi zic mai direct, să-l ţii p-ăla.
Drulă Cătălin: Şi care , ăă, adică tu ce părere ai despre omul ăsta? Sau ce …
Dumitrescu Iulian: El e ok, aşa. Celălalt, dinainte …
Drulă Cătălin: Manole, nu?
Dumitrescu Iulian: Da. Celălalt dinainte a fost cu nişte probleme, sunt nişte probleme cu Curtea de Conturi, nu ştiu dacă ştii tu, dar nu e pă mandatul lu ăsta. Pe mandatul la celălalt, să ştii. Adică, dacă poţi să mai mi-l laşi o perioadă sau aşa, îmi spui.

(…)

Dumitrescu Iulian: Dacă nu vrei să mi-l schimbi, ăăă, dacă vrei să-l vezi sau măcar să verifici sau mai ştiu io ce …
Drulă Cătălin: Da, mă, îţi dai seama …
Dumitrescu Iulian: … ţine-l în dreptul meu că Huţucă nu te ştie şi n-are el treabă cu tine, Huţucă de la Constanţa.
Drulă Cătălin: Te-a întrebat de …
Dumitrescu Iulian: Da, i-am spus lasă că vorbesc io cu tine.

(…)

Drulă Cătălin: La ARSVOM, că m-ai întrebat, n-am avut decât asta cu Corpul de Control, pentru că nu ştiu pe cine să întreb. Dacă ştii tu un om bun pe partea asta cu salvare că aici e minat cumva.
Stângă George-Cătălin: Ştii ce se întâmplă, Cătăline?
Drulă Cătălin: Da?
Stângă George-Cătălin: Ei s-au descurcat în ultima perioadă şi au atras şi fonduri europene. Cred că au vreo trei-patru proiecte pe care le aduc acolo.
Drulă Cătălin: Păi nu, să ştii că majoritatea sunt pe buget de stat.
Stângă George-Cătălin: Nu, au şi pe fonduri europene acolo.

(…)

Drulă Cătălin: Acuma au mai venit pentru încă o navă-mamă pe care s-o pună la Sulina şi aia voiam să te întreb, băi, dar totuşi e, cum zic ăştia, „glorified ponton”, adică e un ponton cu motor…
Stângă George-Cătălin: Da, dar sunt fonduri europene.
Dumitrescu Iulian: Adică ori le iei, ori le pierzi.
Drulă Cătălin: Îhî, o să mă mai uit să văd.
Dumitrescu Iulian: Dar ideea este, să zicem cu pontonul ăsta, de care ai zis, habar n-am …

(…)

Dumitrescu Iulian: Cătălin, să ţii minte, imaginea ta va fi dată tot de autostrăzi, indiferent cât te-ai chinui cu AFDJ-ul , cu astea…
Drulă Cătălin: (…) Adică dacă vorbeşti cu oamenii ăştia, io i-aş sfătui să iasă la iveală într-un fel sau …
Dumitrescu Iulian: Nu, că ţi-i aduc la iveală, am înţeles mesajul.
Drulă Cătălin: Pentru că, dacă facem o relaţie de încredere, îmi explică băi, uite asta e situaţia …
Dumitrescu Iulian: Şi tu hotărăşti, îmi place sau nu-mi place.
Dumitrescu Iulian: Rămâne să vin o dată cu ARSVOM-ul la tine, da? Cu directorul, vin io cu el, da?
Drulă Cătălin: Ok.
Dumitrescu Iulian: Vii şi tu?
Stângă George-Cătălin: Cu mare drag, io oricum sunt pe aicea.
Dumitrescu Iulian: El e un fel de patron în zonă, pe zona de naval.

(…)

Stângă George-Cătălin: Aşa…, ştiu că mai este un HG, tot la fel, bănuiesc că nu vine nimeni să discute despre el.
Drulă Cătălin: Cu?
Stângă George-Cătălin: AFDJ-ul.
Drulă Cătălin: Da.
Stângă George-Cătălin: Are o dragă maritimă….
Drulă Cătălin: Da.
Stângă George-Cătălin: … care trebuie aprobată printr-un HG, investiţia. Draga asta are o valoare de vreo 28 de milioane de euro. Înţeleg că au fost discuţii la nivel de minister, nu ştiu dacă la tine sau în altă parte….
Drulă Cătălin: Asta e pe fonduri sau e pe .... (neinteligibil).
Stângă George-Cătălin: Nu, este din buget.
Drulă Cătălin: Îhîm.
Stângă George-Cătălin: Şi a fost discuţia: domle de ce nu ducem banii ăştia pe fonduri europene şi cheltuim din buget?
Drulă Cătălin: Îhîm.
Stângă George-Cătălin: Şi explicaţia este una foarte simplă. Pentru că cei de la Uniunea Europeană nu dau bani pentru dragă ci ar da bani pentru un proiect mai amplu care să cuprindă şi draga.

(…)

Stângă George-Cătălin: Bun, şi atunci, noi dacă am merge pe un proiect major, care să includă şi ăştia 28 de milioane de euro…
Drulă Cătălin: Dar e ceva pe bugetul de stat 28 de milioane de euro.
Stângă George-Cătălin: Dar cică ei le au în buget, adică sunt prinşi banii.
Drulă Cătălin: Îhîm.
Stângă George-Cătălin: Atunci când a fost creionat bugetul ministerului, banii ăştia au fost prinşi. Aşa înţeleg eu.

(…)

Stângă George-Cătălin: Eu pot veni cu inginerul şef, cel care se ocupă de partea tehnică …
Drulă Cătălin: Da, cum îl cheamă?
Stângă George-Cătălin: … şi să …, am şi un lapsus ca tine…, MOVILĂ.
Drulă Cătălin: MOVILĂ.
Stângă George-Cătălin: Şi el poate explica, domle, de ce este necesar acuma, poate fi amânată o lună, două, şase luni, un an, de ce o vrem acuma….
Drulă Cătălin: Îhîm.
Drulă Cătălin: Mda. Bun.

(…)

Stângă George-Cătălin: Şi ultimele două care sunt la pachet….
Drulă Cătălin: Îhîm.
Stângă George-Cătălin: Şi îţi spun sincer de ce am nevoie de ele şi tu îmi zici dacă mă poţi ajuta sau nu…, aş vrea să te rog frumos să îmi prelungeşti mandatele celor doi directori…, sunt luna asta amândouă şi la AFDJ şi la APDM şi principalul lucru, ţi-o spun din tot sufletul, pentru mine este raţionamentul politic, că eu am alegeri interne în partid şi nu mi-ar conveni să…, adică nu zic că aş pierde alegerile la Galaţi, dar nici un aş avea o situaţie foarte confortabilă dacă mi-aş pierde oamenii de acolo.

(…)

Stângă George-Cătălin: Nu stăpânesc foarte bine ARSVOM-ul, dar m-am interesat atunci când am văzut soluţia. Ei spun că în momentul în care trebuie să se facă intervenţia, este o anumită procedură de urmat. Ăia dau un semnal, ceva de genul….
Drulă Cătălin: Da.
Stângă George-Cătălin: … şi identifică dacă o navă care poate interveni este în zonă.
Drulă Cătălin: Da.
Stângă George-Cătălin: Cei de la GPS erau în zonă, sau GSP, cum se numesc. Aia erau în zonă.

(…)

Stângă George-Cătălin: Nu, chiar o să-mi fac un dosar de prezentare, o să merg la ei la AFDJ să discut, o să vin şi cu el şi cu inginerul MOVILĂ….

Câteva zile mai târziu, Stângă s-a întors în biroul ministrului împreună cu Sorin Creţu, şeful AFDJ Galaţi, şi Florin Movilă, persoană care se ocupă de investiţiile respectivei unităţi. Pe parcursul întâlnirii cei trei îi prezintă ministrului proiectele de investiţii pe care doresc să le implementeze, o dragă maritimă în valoare de 27.000.000 euro şi un sistem inteligent de semnalizare pe Dunăre:
Stângă George-Cătălin – Domnule ministru, fac ce vrei tu! Ajută-mă cu ăsta 4 luni. Ţine-mi-i patru luni şi după aia îţi promit că nu mai vin pe la tine pentru ei. Faci tu ce consideri.
Drulă Cătălin – Te referi la APDM şi la AFDJ?
Stângă George-Cătălin – Da.
Drulă Cătălin – Păi…., ţi-am spus că soluţia pentru mine este să le prelungesc mandatele, da nu e patru luni, este două luni prelungirea…

(…)

Stângă George-Cătălin – Dragii mei, direct la subiect că domnul ministru e operativ.
Drulă Cătălin – Da. Spuneţi-mi..
Stângă George-Cătălin – Spune-ţi-i proiectele.
Creţu Sorin – Deci am înţeles. Rugămintea noastră este să ne susţineţi în proiectul cu draga maritimă.
Drulă Cătălin – Aşa.
Creţu Sorin – Este un proiect de aproximativ 27 milioane de euro, sume care le doresc să fie alocate de la bugetul de stat. De ce? Aşa cum ştiţi, noi mai avem în lucru încă două drage fluviale la şantierul naval Mangalia. Ele sunt într-o fază avansată de execuţie. Săptămâna trecută am făcut o recepţie împreună cu colegii mei….

(…)

Movilă Florin – Ă, avem o ofertă de şantierul naval DAMEN GORINCHEM care este de 32,5.., ă 32,5 milioane euro fără TVA.
Drulă Cătălin – Păi şi atunci de ce aţi spus 27?
Movilă Florin – Avem 2 oferte, una de la DAMEN şi una mai mică şi am luat-o pe cea mai mică din…

(…)

Movilă Florin – Da, da. Ar trebui să mă duc din 7,32 în 8,50 să zicem. Să permitem intrarea pe canal a unor nave de tonaj mult mai mare. Şi aicea avem exact probleme acestea legate de mediu, legate de ucraineni, plus în momentul de faţă apărările de maluri şi lucrările hidrotehnice de pe canal sunt dimensionate la 7,32. Dacă mă duc la 8,50…
Drulă Cătălin – Dar cine ar obliga acest 8,50?
Movilă Florin – Păi nu, dar ăsta ar fi un dragaj de investiţie…, un dragaj capital care ar fi finanţat din fonduri europene.
Drulă Cătălin – Am înţeles, şi bineînţeles că ei nu vor finanţa ceva ce e ca o întreţinere.
Movilă Florin – Deci nu finanţează un utilaj şi mai ales nu finanţează mentenanţă, întreţinere.
Drulă Cătălin – Îhîm. Ok! Bun, şi pentru draga asta maritimă acuma sunteţi în faza că aşteptaţi să vă aprobe ministerul investiţia, cum ar veni?
Movilă Florin – Ăă, da, ….
Creţu Sorin – Hotărâre de guvern.
Movilă Florin – … avem un proiect de hotărâre de guvern…
Drulă Cătălin – Îhîm.
Movilă Florin – … şi după aceea, în cazul în care este avizat favorabil, toată procedura de achiziţie şi de …
Drulă Cătălin – Bun. Şi altceva? Alte investiţii?
Creţu Sorin – Semnalizarea.
Movilă Florin – Da. Exact. Suntem în…, în stadiul evaluării ofertelor depuse pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate…, ne dorim să implementăm un sistem de semnalizare inteligent pe întreaga lungime a Dunării. Adică să am…, să fie amplasate mijloace de semnalizare dotate cu tot felul de echipamente de transmitere a datelor..

(…)

Reporterii Monitorul de Galaţi au încercat să îl contacteze telefonic pe senatorul George Stângă, dar acesta nu a răspuns.

Articolul G4Media.ro îl puteţi citi AICI: https://www.g4media.ro/stenograme-cum-interveneau-liberalii-iulian-dumitrescu-si-george-stanga-pe-langa-ministrul-drula-ca-sa-le-tina-oamenii-in-functii-domnule-ministru-fac-ce-vrei-tu-afaceristii-reti.html.

Şefa Serviciului active fizice şi plăţi directe din cadrul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Tulcea, Irina Manole, a fost trimisă în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie într-un dosar în care este acuzată că ar fi luat mită suma de 70.000 lei.
Potrivit unui comunicat al DNA, transmis marţi Agerpres, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a Irinei Manole, la data faptei şefă a OJFIR Tulcea, în sarcina căreia s-a reţinut comiterea infracţiunii de luare de mită.
Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, în perioada martie - aprilie, Irina Manole, în calitatea menţionată, printr-un intermediar, ar fi pretins şi primit suma de 70.000 lei de la o persoană (martor în cauză), beneficiară a unui proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile, împrejurare în care procurorii anticorupţie au procedat la constatarea infracţiunii flagrante.
Anchetatorii spun că suma respectivă reprezintă jumătate (50%) din banii încasaţi de la OJFIR Tulcea, sub formă de finanţare europeană, de către persoana respectivă în cadrul Măsurii "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" şi ar fi fost primită de inculpată pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv pentru "ajutorul" acordat martorului la întocmirea, depunerea şi aprobarea proiectului finanţat din fonduri europene nerambursabile.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Tulcea cu propunere de a se menţine măsura preventivă dispusă în cauză.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile începând de la data de 27 aprilie 2021, până la data de 25 iunie 2021 faţă de inculpaţii:
- Alexe Costel, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare,
- Persoană fizică având funcţie de conducere în cadrul unei societăţi comerciale cu activitate în siderurgie, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi delapidare. Este vorba de Bogdan Grecu, fostul director general al combinatului siderurgic din Galaţi.

Între obligaţiile impuse prin controlul judiciar faţă de cei doi inculpaţi se află interdicţia de a părăsi ţara şi aceea de a nu comunica, direct sau indirect, pe nicio cale cu anumite persoane, menţionate în ordonanţă.

În ordonanţele de luare a măsurii controlului judiciar se arată că în cauză există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:

La data de 6 aprilie 2020, inculpatul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, inculpat în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură). Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE.

Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o rudă a ministrului.

Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de 99.956 lei şi constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului.

Produsele din tablă ar fi fost scoase din patrimoniul combinatului siderurgic din dispoziţia persoanei din conducerea fabricii, inculpat în cauză, iar remiterea lor ar fi fost disimulată sub forma unor contracte de sponsorizare fictivă.

Celor doi inculpaţi li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie, precizează DNA.

Articole similare:
- Sanjeev Gupta vrea audit financiar la sânge la combinatul de la Galaţi

- Halda de zgură de la Galaţi a adus fostului ministru Costel Alexe tone de tablă, ţeavă şi un dosar penal

- Klaus Iohannis a dat undă verde DNA pentru urmărirea penală a lui Costel Alexe

- DNA: Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, suspectat de luare de mită

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor: SC SUINTEST SRL Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, şi a unei persoane fizice, la data faptei administrator al SC Suintest SRL pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. Totodată, au mai fost trimise în judecată şi alte două persoane fizice, la data faptelor angajaţi în cadrul unei ferme ce aparţine SC Suintest SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, precum şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în perioada 2012-2017, în cadrul Măsurii 215 – “plăţi pentru bunăstarea animalelor”, administratorul SC Suintest SRL ar fi depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.), mai multe documente false (deconturi justificative, avize, formulare de mişcare, etc.) în scopul de a obţine în mod injust ajutoare financiare europene acordate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi transport ale suinelor (porci). O parte din documentele depuse la A.P.I.A. ar fi fost falsificate şi puse la dispoziţie fermierului de către ceilalţi doi inculpaţi.

Cu titlu de exemplu se arată că o parte din acele documente atestau că porcii erau verificaţi şi corespundeau din punct de vedere al sănătăţii pentru a fi scoşi din fermă, cântăriţi şi transportaţi în vederea abatorizării. În realitate, aceştia erau dirijaţi pe jos de către salariaţii societăţii de la fermă la abator (care se afla amplasat în apropiere), contrar celor menţionate în documentele care atestau transportul acestora cu mijloace de transport. Prin aceste demersuri, ar fi fost obţinute pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 264.459 lei, sumă cu care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză. În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Galaţi cu propunere de a se menţine măsura asigurătorie dispusă în cauză.

Anterior, la data de 17 decembrie 2020, procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu o persoană fizică, la data faptei angajat în cadrul unei ferme ce aparţine SC Suintest SRL, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de: complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată.

În prezenţa apărătorului ales, aceasta a declarat expres că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora, respectiv:

- doi ani şi patru luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de doi ani şi patru luni şi interzicerea, pe o perioadă de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Dosarul de urmărire penală împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise la Tribunalul Galaţi.

După ce preşedintele Klaus Iohannis a încuviinţat cererea de începere a urmăririi penale a fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere corupţiei au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspecţii Alexe Costel, la data faptelor exercitând funcţia de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare, dar şi faţă de directorul Liberty Galaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi delapidare.

În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură).

Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE.

Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o rudă a ministrului.

Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de aproximativ 103.000 lei şi reprezintă contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului.

Produsele din tablă ar fi fost scoase din patrimoniul combinatului siderurgic din dispoziţia persoanei din conducerea fabricii, suspect în cauză, iar remiterea lor ar fi fost disimulată sub forma unor contracte de sponsorizare fictivă.

Suspecţilor li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Citește și DNA: Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, suspectat de luare de mită

Expresia îi vizează, evident, pe cei care de 25 de ani căpuşează ţara asta cocoţaţi în diverse funcţii, de care nu au habar nici măcar la nivelul portarului de la uşa instituţiei. Pentru ei nu are prea mare importanţă, pentru că băieţii au învăţat ceea ce contează, respectiv să cotizezi la partid, să execuţi ordinele fără discuţie, chiar dacă prin ele ar încălca legea şi, evident, să te căpătuieşti pe socoteala fraierilor care au votat ca oile. Motivul pentru care DNA va avea lejer de lucru şi pentru următorii zeci de ani este că sistemul politic este astfel conceput, încât el nu se poate reforma din interior. Singura cale este înlocuirea completă a zarzavaturilor care populează Parlamentul, dar aici apare dilema, pentru că persoanejele astea nu se vor lăsa duse de acolo nici cu mascaţii. Dovada megalomaniei de care au început să sufere unii dintre ei este că se consideră îndreptăţiţi să primească pensii grase, de mii de lei pe lună, doar pentru că au dormit în bănci timp de un mandat sau mai multe. Răspunsul normal şi firesc ar fi alegerile, dar ne-am procopsi cu imitaţiile celor care ne jefuiesc, pardon, ne conduc, de atâţia ani, pentru că sistemul de selecţie al celor care sunt promovaţi în funcţii publice este deopotrivă corupt şi imoral. De pildă, bună parte din locurile eligibile în Parlament sunt efectiv cumpărate, ca la aprozar, de tot soiul de nenea, care au la acel moment disponibilitatea financiară şi obrazul gros, ca să facă pasul ăsta. Lucruri ca onestitatea, competenţa, dragostea de ţară sunt doar chestii de care poţi râde cu prietenii la un pahar, când doar ele ar trebui să conteze. Cei care se autointulează cel mai mare partid din România şi-au ales în frunte un condamnat penal, ce-i drept în primă instanţă, pe sistemul plenarelor CC ale PCR. Ce pretenţii mai poţi avea de la un astfel de formaţiune politică? Singura şansă este cea adoptată de ţările nordice, unde populaţia (cu un înalt spirit civic), a decis să nu mai voteze niciun candidat de pe listele partidelor politice. Rezultatul a fost pe alocuri amuzant, dar pe fond clasa politică a fost efectiv înlocuită cu una nouă. Cred că este inutil să mai spun că ţări precum Norvegia, Suedia sau Finlanda se amuză când aud de criză economică sau şomaj. Noi putem opta pentru varianta asta sau pe cea în forţă, atât de caracteristică românilor şi nu cred că trebuie să ne întoarcem prea mult în urmă, ca să ne amintim cum s-a terminat. Oricum ar fi, măcar să facem ceva, pentru că am ajuns spectatori în propria ţară. Nici măcar nu mai reacţionăm, preferând să îi lăsăm pe alţii să decidă pentru noi, numai că şi ei au plecat de pe meleagurile astea, aşa că aş spune că nu mai avem de ales. Că aşa suntem noi, acţionăm doar când ne ajunge cuţitul la os, nu mai devreme. Sper măcar acum să facem ceva, pentru că ceasul al doisprezecelea a trecut demult, iar tot ce ne-a mai rămas este praful de pe tobă.

„Apoi veseli, cu-a lor pradă, se pun hoţii zburători/Când pe mândre paravane de mătase diafană/Când pe crengi, când pe bazinuri”. „Tu, cu inima şi mintea poate eşti un paravan/După care ea atrage vre un june curtezan”. „Te-am ales pe tine de cavaler.../Zi mai bine că m-ai ales de paravan”. Versuri frumoase, versuri care poate că unora dintre noi ne-au încălzit cândva inimile (asta dacă am avut inimile cumva legate de creier şi nu de maşina lu' babacu' sau de contul din bancă a lu' babaca). Că era vorba de Eminescu sau de Alecsandri, nici nu mai contează, important este că vreau sau nu vreau, simt deodată nevoia unui paravan. Pe vremuri, un paravan era folosit pentru a ascunde goliciunea unei femei atunci când îşi schimba budigăii sau gogoşarii ăia cu care se împopoţonau femeile pe vremea lui „Ludovic al nu ştiu câtălea” (că au fost şi ăştia de nu se mai terminau, precum dosarele DNA de pe la noi în zilele astea). Un paravan era folosit chiar şi înaintea franţujilor, chiar pe vremea romanilor atunci când voiau să se apere de săgeţile barbarilor de pe la noi, când au venit să guste „mierea de albine” de pe plaiurile „ne-mioritice” de pe vremea aia. Deci, până aici, ne-am lămurit, paravanul a fost inventat pentru a acoperi goliciunea unei femei atunci când se schimba de haine, pentru a se apăra nişte războinici de nişte săgeţi haine sau pentru a ascunde ceva de privirile altora. Până în zilele noastre, nimic nou sub soare cum ar spune unii. Acum, dacă se întruneşte CSAT-ul românesc, se adună după un paravan, cică discută chestii strict secrete. Bun, aşa o fi! Dacă vreun grangur de prin politichia românească sau de prin mediul de afaceri românesc este săltat de DNA, se lasă deodată paravanul, presa n-are voie să aibă acces la informaţii, exceptând jurnaliştii de pe la marile publicaţii care au viermişorii lor care se infiltrează pe după orice paravan, şi uite aşa, grangurul ăla este protejat de un mare paravan, de după care iese după oleacă de timp, ba pe caz de boală (boală de care nu suferea până la intrarea după „paravan”), ba pentru că este găsit deodată nevinovat. Apropo de asta, încă n-am văzut nici un d-ăsta anchetat şi ascuns, care în momentul eliberării să dea în judecată DNA-ul, Statul sau pe cine l-a băgat la răcoare, pentru calomnie, pentru daune morale, pentru că i-a pus familia pe drumuri pe la penitenciarele pe unde a fost plimbat, pentru că i-au plâns copiii acasă că tata a ajuns la „mititica” sau la „răcoare”. N-am văzut nici unul să iasă de după paravanul ăsta al făţărniciei şi să spună sus şi tare că a fost judecat, anchetat şi închis pe nedrept. Oare de ce? Acum, simt şi eu nevoia unui paravan, nu de alta, dar ruşii se bagă peste tot, americanii nu se lasă nici ei mai prejos, avem paravan la Deveselu (adică scutul ăla antirachetă) şi, cu toate astea, parcă simt şi eu nevoia de un paravan.