Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi, în coordonare cu autorităţi judiciare din Republica Moldova, beneficiind de sprijinul Eurojust (Agenţia Uniunii Europene pentru cooperare judiciară în materie penală) efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie în legătură cu tranzitarea unor puncte de frontieră, comise în perioada iulie 2021 - septembrie 2022.

"În cursul zilei de 17 ianuarie 2023, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii în 31 locaţii situate pe raza judeţelor Iaşi, Vaslui, Botoşani, Galaţi, Neamţ şi Bihor din care cinci sunt puncte de trecere a frontierei, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcţiei Generale Anticorupţie, a Grupării Mobile de Jandarmi Bacău şi a Direcţiei de Operaţiuni Speciale. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare", potrivit unui comunicat al DNA.

La Galaţi, percheziţiile sunt efectuate în Vama Oancea. Traficul nu este blocat.

Ulterior, Poliţia de Frontieră a transmis un punct de vedere, în care se arată următoarele: "Ca urmare a solicitărilor reprezentanţilor mass-media referitoare la acţiunile derulate de către autorităţile anticorupţie în mai multe puncte de trecere a frontierei, vă facem cunoscut faptul că traficul transfrontalier şi formalităţile de control prin toate punctele se derulează în condiţii normale, fără a fi înregistrate întreruperi sau blocaje. Asigurarea unui mediu de integritate este unul dintre obiectivele prioritare ale inspectorului general al Poliţiei de Frontieră Române încă din primul moment al preluării acestui mandat, sens în care conducerea Poliţiei de Frontieră a oferit şi va oferi sprijin permanent autorităţilor competente în efectuarea anchetei penale, astfel încât să fie eliminate orice suspiciuni sau vulnerabilităţi de natură să prejudicieze imaginea majorităţii acestui corp profesional. Ne exprimăm astfel convingerea că, împreună cu autorităţile competente, vom contribui la creşterea gradului de integritate în rândul efectivelor noastre".

Fostul primar Cristian Popescu-Piedone a depus la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie la executare împotriva condamnării de patru ani închisoare primită pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv, în urma căreia au decedat 64 de persoane.
Este prima acţiune în justiţie la care apelează Piedone pentru a scăpa de condamnare după ce a fost închis în penitenciar.
Instanţa a stabilit în acest caz termen pe data de 16 iunie.
Piedone mai are la dispoziţie două căi extraordinare de atac la care poate apela - contestaţia în anulare şi recursul în casaţie.
Pe 12 mai, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare pentru abuz în serviciu, pedeapsă scăzută la jumătate faţă de condamnarea de 8 ani şi 6 luni de închisoare cât luase la Tribunalul Bucureşti.
Pe lângă scăderea la jumătate a pedepsei, Piedone a fost scos şi de pe lista inculpaţilor care trebuie să plătească daune de zeci de milioane de euro către victimele incendiului.
Piedone este acuzat că semnat acordurile şi autorizaţiile de funcţionare a clubului Colectiv într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor. (sursa Agerpres)

Articole similare:
- Piedone, mesaj dur din spatele gratiilor: "Petreceţi, orcilor! Petreceţi şi înjuraţi-mă!"

- Primarul Piedone şi patronii clubului Colectiv au fost condamnaţi definitiv la închisoare cu executare

ÎCCJ l-a condamnat astăzi, joi, 24 martie, pe fostul deputat PDL Cristian Boureanu la 4 ani și 3 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Decizia nu este definitivă. Instanța Supremă a mai decis confiscarea de la Cristian Boureanu a sumei de 2.111.799,71 euro.
Cristian Boureanu a fost condamnat în același dosar - privind reabilitarea căii ferate București-Constanța - în care a fost condamnat, tot astăzi, fostul ministru de finanțe Sebastian Vlădescu. Cristian Boureanu a fost deputat PDL în două legislaturi, 2004-2008 și 2008-2012.

Mai multe persoane din judeţele Buzău, Giurgiu şi Ilfov sunt cercetate în legătură cu eliberarea de certificate de vaccinare anti-COVID false într-un cabinet medical invididual din Giurgiu, în urma percheziţiilor efectuate miercuri într-un dosar penal vizând infracţiuni de fals informatic şi uz de fals, informează joi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Buzău.
Potrivit sursei citate, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din Buzău, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, au efectuat, în cursul zilei de miercuri, cinci percheziţii domiciliare în judeţele Buzău, Giurgiu şi Ilfov, în urma cărora 8 persoane au fost conduse la audieri.
"Din cercetări a reieşit că, în perioada 2021-2022, patru buzoieni cu vârste cuprinse între 26 şi 52 de ani, ar fi beneficiat de vaccinare anti-COVID, vaccinare care s-ar fi realizat în mod fictiv, scopul fiind obţinerea certificatului specific. Intermediarii acestei acţiuni ar fi fost mai mulţi angajaţi ai unui cabinet medical individual din Giurgiu, persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 61 de ani", se arată într-un comunicat de presă al IPJ Buzău, remis joi Agerpres.
În urma percheziţiilor, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor mai multe documente, înscrisuri şi medii de stocare şi au fost puse în executare 8 mandate de aducere, persoanele cercetate fiind conduse la sediul Poliţiei pentru audieri, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals şi uz de fals.
"Având în vedere posibilitatea extinderii cercetărilor atât cu privire la numărul persoanelor implicate, cât şi cu privire la faptele săvârşite, dosarul penal a fost declinat spre competentă soluţionare unităţii de parchet", se mai menţionează în comunicat.
Activităţile au beneficiat de sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române, la percheziţii participând poliţişti din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Buzău şi Giurgiu şi luptătorii Serviciului pentru Acţiuni Speciale Buzău.

Poliţiştii Postului de Poliţie Tuluceşti au oprit în trafic, la data de 07 noiembrie 2021, pe D.N. 26, în localitatea Tătarca, un autoturism la volanul căruia au identificat un bărbat, de 46 de ani, din comuna Frumuşiţa.
Conducătorul autoturismului a fost testat alcoolscop, rezultând valoarea de 0,97 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Ca urmare, bărbatul a fost condus la spital, pentru prelevarea de mostre biologice şi stabilirea alcoolemiei, iar poliţiştii au întocmit dosar penal.

Procurorii s-au autosesizat în cazul studentei moarte de la Judeţean.

"La data de 16.11.2021, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (2) din Codul penal, în cauza având ca obiect decesul numitei Anghel Mihaela, din municipiul Galaţi. S-a avut în vedere presupunerea că decesul a survenit urmare neacordării tratamentului medical de urgenţă şi a diagnosticării greşite de către personalul medical din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi. Dosarul penal menţionat a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi. Ulterior, cauza a fost preluată, prin ordonanţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, de către această unitate de parchet, în vederea efectuării urmăririi penale. În cauză a fost a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (2) din Codul penal", transmite Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.

Reamintim că o tânăra de doar 21 de ani a decedat în secţia reanimare a Spitalului de Urgenţă Galaţi în urma unei infecţii generalizate după ce iniţial diagnosticul medicilor fusese lombosciatică. Subiectul pe larg AICI!

Un complet de divergenţă de la Curtea de Apel Bucureşti, format din trei judecători, a decis miercuri să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul ''Colectiv'', printre care şi fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone.
Instanţa a admis parţial schimbarea încadrării juridice a faptelor şi a eliminat aplicarea art. 309 Cod penal (Faptele care au produs consecinţe deosebit de grave), în raport cu infracţiunea de abuz în serviciu, pentru care Piedone a primit la instanţa de fond o condamnare de 8 ani şi 6 luni de închisoare.
Potrivit art. 309 din Codul penal, dacă faptele au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.
"În baza art. 386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone din infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) în infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi abuz în serviciu prev de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) - (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu prima infracţiune de abuz în serviciu)", se arată în decizia instanţei.
De asemenea, instanţa a eliminat forma agravantă a infracţiunii de abuz în serviciu şi în cazul funcţionarelor de la Primăria Sectorului 4 inculpate în dosar, precum şi pentru cei doi pompieri Antonina Radu şi George Matei:
* În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpaţii Radu Antonina şi Matei George Petrică din infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen. şi uzurpare a funcţiei prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 300 C.pen. şi art. 309 C.pen., în infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi uzurpare a funcţiei prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 300 C.pen. (eliminarea art.309 C.pen);
* În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpata Iofciu Aurelia, din infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) în infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) - (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu prima infracţiune de complicitate la abuz în serviciu);
* În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpata Ganea Luminiţa Larisa, din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu).
Pe de altă parte, judecătorii au respins restul cererilor şi sesizărilor din oficiu cu privire la schimbările de încadrări juridice ale faptelor inculpaţilor. Astfel, nu a fost schimbată încadrarea juridică din abuz în serviciu în neglijenţă în serviciu.
De menţionat că supravieţuitori ai incendiului din Colectiv şi rude ale victimelor au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia instanţei de a discuta schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor, susţinând că aceasta ar duce la pedepse "mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România".
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 17 noiembrie.
Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul ''Colectiv''.
Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.
Cazul a ajuns şi în atenţia CSM, iar Secţia pentru judecători a Consiliului a solicitat revocarea din funcţie a procurorului de şedinţă, Melinda Diaconescu, însă şeful DNA, Crin Bologa, a refuzat.
Cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.
Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti - Ilfov care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sectorului 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane de lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori. (sursa Agerpres)

Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General a dispus clasarea dosarului penal în care au fost efectuate cercetări în legătură cu accidentul auto produs în august 2020 în care a fost implicat autoturismul cu care circula Lucian Bode, la acea vreme ministru al Transporturilor în Guvernul Orban, au confirmat, pentru Agerpres, oficiali din Parchetul General.
Iniţial, dosarul a fost deschis de procurorii din Piteşti, care l-au trimis apoi la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, după care a fost preluat de Secţia Parchetelor Militare, din dispoziţia procurorului general Gabriela Scutea.
Procurorii militari s-au ocupat de acest caz deoarece şoferul care conducea maşina în care se afla ministrul Bode este angajat al Serviciului de Protecţie şi Pază.
Pe 30 august 2020, autovehiculul în care se afla Lucian Bode a fost implicat într-un accident rutier pe DN7, în zona localităţii Drăganul, din judeţul Argeş.
Din primele cercetări a rezultat că autoturismul marca Volkswagen Touareg în care se afla ministrul a intrat pe contrasens şi a lovit un alt vehicul care circula regulamentar. În urma evenimentului rutier au fost răniţi şoferul maşinii care circula regulamentar şi o pasageră, ambii de cetăţenie poloneză.
Conform unor imagini filmate de un motociclist aflat în trafic, maşina în care se afla Bode, având semnalele acustice şi luminoase pornite, a intrat pe contrasens şi a depăşit o coloană de maşini, deşi drumul era marcat cu linie continuă. La scurt timp, maşina s-a ciocnit cu un alt autoturism care circula regulamentar din sens opus şi s-a oprit într-un gard.

La Oficiul Registrului Comerţului, de câteva zile, este o coadă permanentă de gălăţeni cu dosare cu şină în mână. Sunt administratorii de firme sau împuterniciţii acestora care aşteaptă să depună declaraţiile anuale privind beneficiarii reali ai persoanelor juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului.
La data de 01 octombrie 2021, se împlineşte termenul de depunere a acestei declaraţii prevăzută de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 43/2021 pentru prelungirea termenului de depunere a declaraţiei anuale privind beneficiarul real al persoanei juridice.
Nerespectarea acestei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică oficiului registrului comerţului, în acesta fiind consemnat că nedepunerea declaraţiei atrage dizolvarea societăţii, în condiţiile art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Constatarea contravenţiei se poate face şi de către Oficiul Registrul Comerţului, prin agenţi constatatori proprii.
Deşi aceste declaraţii se pot depune şi online, mulţi nu se descurcă sau nu au semnătură electronică şi deci preferă să depună personal declaraţia însoţită de o copie după cartea de identitate a declarantului şi, neapărat, cele două documente trebuie încopciate în nemuritorul dosar cu şină fără de care nu se acceptă la Registrul Comerţului.

Poliţia Oraşului Tg. Bujor a fost sesizată, în data de 22 septembrie 2021, în jurul orei 13:05, prin apel 112, despre faptul că pe DN 24D, pe ruta Galaţi-Cuca, circulă haotic o autoutilitară. Poliţiştii care s-au deplasat imediat în zona indicată au identificat această autoutilitară la ieşirea din comuna Cuca spre Bârlad, oprită pe partea dreaptă a DN24D, dar cu motorul pornit, la volanul căreia se afla un bărbat, în vârstă de 44 ani, din comuna Rădăşeni, judeţul Suceava. Acesta a declarat faptul că a condus autoutilitara din municipiul Galaţi până în acel loc, se deplasează către municipiul Fălticeni, din judeţul Suceava şi nu a consumat băuturi alcoolice. Fiind testat alcoolscopic, a rezultat o valoare de 0,94 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Tg. Bujor, unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. În cauza de faţă, poliţiştii au întocmit dosar penal.