Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât să trimită la Curtea Constituţională dosarul prin care Damen a contestat modul în care Curtea de Apel a închis dosarul prin care constructorul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa au fost declaraţi câştigători în iulie 2019 în programul „Corveta multifuncţională“.

„Soluţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie creează premisele rediscutării corectitudinii modului în care Curtea de Apel a soluţionat în dosarul principal, prin care Damen a contestat legalitatea achiziţiei publice (prin care constructorul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa au fost declaraţi câştigători în iulie 2019)“, au transmis surse apropiate dosarului publicaţiei defenseromania.ro.

În cazul în care Curtea Constituţională va admite excepţiile de neconstituţionalitate formulate de Damen, soluţia dată de Curtea de Apel în dosarul principal va putea fi contestată pe cale extraordinară, iar dosarul să fie redeschis.

Povestea corvetelor multifuncţionale începe în anul 2016, când contractul pentru corvete a fost atribuit direct companiei olandeze Damen, aceasta urmând să realizeze cele patru nave la şantierul său din Galaţi. Ulterior, în 2017, procedura a fost reluată şi a fost organizată o licitaţie publică. În iulie 2019, câştigător al licitaţiei a fost desemnat parteneriatul dintre constructorul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa la care s-a alăturat şi Ficantieri SPA. După doi ani de la finalizarea licitaţiei pentru corvete, contractul în valoare de 1,2 miliarde de euro nu a fost încă semnat, pe rolul instanţelor fiind o serie de contestaţii.

Articole similare:

Reacţia Damen după ce a pierdut definitiv procesul cu Armata Română

Damen atacă rezultatul licitaţiei pentru corvete

Damen a pierdut contractul pentru construcţia corvetelor

Publicat în Eveniment

Judecătoria Galaţi l-a condamnat săptămâna trecută la cinci ani şi două luni de închisoare pe un gălăţean care, împreună cu un complice, folosea persoane fără resurse financiare pentru a derula activităţi comerciale printr-o firmă controlată de ei şi emiteau cecuri fără acoperire. Paris Spiridon şi Maximilian Bulgaru au căutat să facă rost rapid de bani prin intermediul unei firme controlate de ei, dar administrate de o altă persoană, care să semneze instrumentele şi mijloacele de plată, dar şi contractele de vânzare-cumpărare, împuternicirile şi delegaţiile, necesare pentru achiziţionarea mărfurilor. Planul era simplu. Când escrocheria ieşea la iveală, cel tras la răspundere avea să fie administratorul firmei şi nu ei. Prima victimă a fost Tomiţă Roşca, care muncea ca zilier la diverse persoane din comuna Barcea. Acesta a acceptat să fie numit administrator al SC Railcom SRL Galaţi, deşi habar nu avea ce înseamnă asta, însă a fost atras de câştigul de 10.000 de lei pe lună promis de cei doi gălăţeni.

S-au dat singuri de gol  

La un moment dat Tomiţă Roşca a realizat că este folosit doar pentru a semna documentele oficiale ale firmei şi cecurile, neavând efectiv niciun control asupra activităţilor derulate de aceasta. El a cerut să preia altcineva societatea, lucru care s-a întâmplat extrem de repede, acesta fiind înlocuit ca administrator al firmei de Coste Pleşcan, o altă persoană lipsită de resurse financiare, care muncea cu ziua pentru a-şi câştiga existenţa. În doar o lună de zile, în perioada martie-aprilie 2009, Paris Spiridon şi Maximilian Bulgaru au ţepuit şapte firme din ţară, de la care au cumpărat marfă de aproape două milioane de lei, pentru care au emis cecuri, care nu aveau acoperire în bancă. Păgubiţii au reclamat escrocheria la Poliţie, iar Tomiţă Roşca şi Coste Pleşcan, care s-au succedat la conducerea firmei, i-au indicat pe adevăraţii escroci. De altfel, Paris Spiridon şi Maximilian Bulgaru au preluat personal marfa de la firmele păgubite, astfel că nu a durat prea mult până au fost identificaţi. Poliţiştii îl anchetează în prezent pe Maximilian Bulgaru pentru a se lămuri cu privire la toate ţepele în care acesta a fost implicat, în timp ce Paris Spiridon a fost obligat să restituie banii firmelor prejudiciate.

Publicat în Comunitate
Vineri, 18 Decembrie 2015 00:00

10 luni irosite în dosarul „Red Velvet”

După ce DIICOT Galaţi i-a trimis în judecată pe protagoniştii afacerii „Red Velvet”, justiţia pare incapabilă să stabilească măcar primul termen de judecată în acest dosar. Curtea de Apel Galaţi a stabilit în februarie 2015 ca Tribunalul Brăila să judece dosarul, dar de atunci nu s-a făcut nimic pentru demararea cercetării judecătoreşti.  DIICOT Galaţi a destructurat gruparea, care acţiona încă din anul 2011 sub masca unui salon de masaj erotic, Red Velvet, acesta funcţionând sub acoperirea mai multor societăţi comerciale cu răspundere limitată în municipiul Brăila, având ca obiect de activitate declarat “activităţi de întreţinere corporală”. Procurorii DIICOT Galaţi susţin că aceste firme erau deţinute, atât scriptic, cât şi faptic de Iura Dobrev şi Mihaiela Dobrilă, consideraţi a fi liderii grupării infracţionale faţă de care există suspiciunea că au traficat zeci de tinere, multe dintre ele fiind minore. Conform probelor administrate în dosar, victimele erau exploatate sexual în încăperile salonului de masaj erotic, contra sumei de 200 de lei, din care 150 de lei erau achitaţi la recepţia salonului de masaj, iar 50 de lei erau daţi direct victimelor, în camera unde aveau loc raporturile sexuale.

Procurorii DIICOT Galaţi susţin că, în situaţii “speciale”, pentru clienţi fideli sau importanţi (deţinători de funcţii publice, oameni de afaceri), membrii grupului infracţional organizat puneau la dispoziţia lor tinere care se deplasau în alte locaţii decât salonul de masaj erotic, îndeosebi hoteluri de pe raza municipiilor Galaţi şi Brăila, unde întreţineau raporturi sexuale contracost. Fiecare membru al grupului infracţional organizat avea un rol bine definit în cadrul structurii. Procurorii DIICOT Galaţi au luat iniţial măsura reţinerii pentru 24 de ore faţă de cele cinci persoane amintite anterior pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane (în formă continuată) şi trafic de minori (în formă continuată), iar Tribunalul Galaţi a emis apoi mandate de arestare preventivă pe numele acestora. Între timp, Iura Dobrev a murit iar Parchetul de la lângă Tribunalul Galaţi efectuează o anchetă pentru a stabili dacă cineva se face vinovat de moartea patronului Red Velvet.

Publicat în Comunitate

Judecătoria Galaţi ar fi trebuit să se pronunţe la termenul anterior în procesul patronilor Beyler, Osman Hos şi Ahmet Hos, acuzaţi de lipsire de libertate şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, dar instanţa a decis în schimb să repună cauza pe rol, pentru a pune în discuţia părţilor schimbarea de încadrare juridică a faptelor de care cei doi sunt acuzaţi. Înainte de a se întâmpla acest lucru, cei doi cetăţeni turci au recuzat judecătorul care instrumentează procesul, astfel că un alt complet de judecată va decide acum dacă magistratul care a primit iniţial cazul va putea să se şi pronunţe un verdict. Cei doi cetăţeni turci deţin societatea Beyler, producătorul de uşi metalice, împotriva firmei fiind deschisă procedura de faliment la Tribunalul Galaţi. Procurorii îi acuză pe Ahmet Hos şi Osman Hos că, pe 21 februarie 2011, sub ameninţarea unui pistol, au imobilizat un cetăţean turc, pe care l-au transportat în subsolul unui imobil, unde l-au ţinut legat, încercând să afle informaţii cu privire la situaţia financiară a cetăţenilor turci ce derulează afaceri pe raza judeţului Galaţi. Ei ar fi cerut atunci 50.000 de euro pentru eliberarea conaţionalului lor, acesta fiind ameninţat cu moartea dacă nu le dădea banii.

 

Cecuri false de peste un milion de lei 

 

De amintit este că Ahmet Hos şi Osman Hos au intrat în vizorul oamenilor legii şi pentru alte fapte, ei fiind cercetaţi şi pentru că, pe parcursul anului 2009, în calitate de administratori ai unei societăţi cu sediul în Galaţi, au achiziţionat produse chimice, materiale de construcţie şi tichete de masă de la şase societăţi comerciale din Bucureşti, Galaţi şi Neamţ, pentru care au emis 11 file cec în valoare de 1.057.565 lei, fără a avea disponibil în cont. Cei doi turci au fost anchetaţi pentru comiterea a patru infracţiuni, find vorba de lipsire de libertate, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, şantaj şi înşelăciune.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a menţinut arestarea preventivă în cazul lui Dan Cadar, fiul fostului consilier judeţean Mircea Cadar,  urmând să se pronunţe definitiv în  dosar, după ce acesta a fost condamnat iniţial de Tribunal  pentru omor deosebit de grav la la 27 de ani de închisoare prin contopirea cu alte două sancţiuni penale. Curtea de Apel Galaţi îl condamnase anterior pe Dan Cadar la o pedeapsă de şase luni de închisoare pentru comiterea infracţiunii de efectuare de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive. Dan Cadar primise şi o pedeapsă de doi ani de închisoare la Judecătoria Galaţi, iar sancţiunea penală a fost cumulată la acel moment cu cele şase luni de închisoare primite, astfel că rămăsese să execute doi ani şi şase luni de închisoare.

 

1.000.000 de lei daune morale

 

Dan Cadar (38 de ani) le cere judecătorilor de la Curtea de Apel Galaţi să îi fie redusă pedeapsa, după ce şi-a ucis concubina de doar 18 ani. Cel care a sesizat Poliţia la acel moment a fost chiar tatăl agresorului, Mircea Cadar, condamnat , la rândul său, pentru şantaj, anchetatorii sosiţi la faţa locului descoperind un adevărat câmp de luptă în casa de pe strada Revoluţiei, unde erau semne vizibile de luptă şi sânge.  În certificatul medico-legal al victimei se menţionează că: „Numita Clara Maria Drăgoi a decedat din cauza insuficienţei cardio-respiratorii acute consecutivă unui şoc traumatic şi hemoragii provocat de un traumatism cranio-facial şi toracic cu fractură occipitală, contuzii cerebrale, hemoragie meninge, fractură de stern, fracturi costale bilaterale, contuzii pulmonare şi de cord”. Deşi iniţial nu a dat nicio declaraţie la Parchet, Dan Cadar a recunoscut în cele din urmă că el este autorul omorului, fiind posibil ca bărbatul să se fi aflat sub influenţa etnobotanicelor la momentul disputei cu Clara Maria Drăgoi. Judecătorii de la Tribunalul Galaţi l-au obligat pe acesta şi la plata a 40.000 de lei drept daune materiale şi 1.000.000 de lei cu titlu de daune morale către tatăl victimei, Bogdan Marian Drăgoi.

Publicat în Comunitate

Judecătoria Galaţi a finalizat cazul lui Ion Iacobici, soţul primăriţei din Grădina, localitate din judeţul Constanţa, acuzat de folosire de declaraţii false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Şi fiica lui, Soina Funda (fostă Iacobici), a fost acuzată de complicitate la această infracţiune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procesul a fost strămutat de la Judecătoria Constanţa încă din 2012, iar instanţa se chinuie de doi ani să pronunţe un verdict în acest caz. Ion Iacobici şi fiica sa au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, care îi acuză de folosire sau prezentare de declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. La rândul său, fiica lui Iacobici a fost acuzată de complicitate la această infracţiune şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

 

Prejudiciu de aproape două milioane de lei

 

Potrivit procurorilor anticorupţie, faptele s-ar fi petrecut la sfârşitul anului 2008, când Ion Iacobici ar fi depus la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Constanţa o cerere de finanţare, prin care solicita acordarea unor fonduri nerambursabile europene pentru proiectul „Achiziţii de maşini şi utilaje performante pentru modernizarea exploataţiei agricole deţinute de PFA Iacobici Ion". „În susţinerea cererii sale, Iacobici Ion a prezentat un contract de prestări servicii pretins încheiat între SC Grup Millenium One SRL Constanţa şi PFA Iacobici Ion. Acest contract a fost falsificat de fiica sa, inculpata Funda Sonia, care i l-a pus la dispoziţie în scopul menţionat mai sus", se arată în rechizitoriul întocmit de DNA. Suma pe care Iacobici ar fi obţinut-o astfel şi despre care anchetatorii susţin că ar fi fost însuşită nelegal este de 1.999.451,01 lei, iar procurorii au pus sechestru pe bunurile lui Ion Iacobici, în vederea recuperării acesteia.

Publicat în Comunitate