În şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, din 28 februarie 2023, au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru realizarea obiectivului de investiţii "Modernizare drum existent DN 25 între Galaţi - Tudor Vladimirescu, Hanu Conachi".
"Acest proiect este extrem de important pentru judeţul Galaţi şi se referă la modernizarea a aproximativ 40 de kilometri de pe DN 25, între Galaţi şi Tudor Vladimirescu, Hanu Conachi, astfel încât traficul să se desfăşoare pe patru benzi, ceea ce va presupune: amenajarea de giraţii la intersecţia cu drumurile principale, reabilitarea şi extinderea pasajelor de pe traseu, realizarea de trotuare şi sisteme de colectare a apelor pluviale, realizarea unor parcări auto,  asigurarea scurgerii apelor pluviale prin proiectarea unor sisteme de preluare a acestora şi evacuarea în afara părţii carosabile şi realizarea semnalizării rutiere orizontale şi verticale", a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.
De asemenea, pe acest tronson de drum naţional se vor executa: lucrări de desfacerea structurii rutiere existente, săpătură casetă; nivelarea şi compactarea terenului de fundare; execuţia stratului de fundaţie din balast, nivelarea şi compactarea acestuia; execuţia stratului din piatră spartă, nivelarea şi compactarea acestuia; execuţia dispozitivelor de scurgere a apelor; execuţia trotuarelor; execuţia parcărilor; realizarea lucrărilor pentru siguranţa circulaţiei; execuţia marcajelor rutiere şi montarea indicatoarelor de circulaţie.
În acest moment, starea actuală a drumului de acces creează o serie de efecte negative, cele mai semnificative fiind: blocaje/ambuteiaje frevcente în fluenţa traficului rutier; lipsa unor condiţii minime pentru sănătatea, confortul şi igiena oamenilor; costuri mari de întreţinere pentru mijloacele de transport; risc mare de producere a accidentelor şi consum crescut de combustibil.
Valoarea totală a investiţiilor este de aproximativ 309 milioane de euro, fonduri europene obţinute prin POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020, potrivit CJ Galaţi.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a emis primele certificate negative intermediare pentru o serie de firme sau asocieri de firme care nu au respectat termenii contractuali, în baza noii legislaţii a achiziţiilor publice. Potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, aceasta este o prima etapă din cele 3 care trebuie parcurse înainte de reziliarea unui contract.

Potrivit ministrului, pentru contractele de proiectare aflate în derulare au primit certificate negative următoarele companii: Search Corporation, Egis România, Egis International, Consitrans, Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial, Primacons Group, NV Construct.

Pentru contractele de execuţie lucrări au primit certificate negative: Asocierea Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi (fosta SC Aqua Parc) - Mavgo Holding - Vahoslav SK - Trameco; Asocierea Alexcor Trading - Mpresa di Construzioni ING. E. Mantovani - Pegasus Engineering - Todini Construzioni Generali; Asocierea Cosedil - BIT Invest - Chirulli Andrea Impresa Individuale - Total Road; Asocierea Concept Infrastrade Logistics - Tehnic Asist; Asocierea Mavgo Holding - Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi - BDU Maxi Construct - Hydrostroy AD; Asocierea Secol România - Secol Societa Edile Construzioni e Lavori - Tirrena Scavi; Asocierea Webuild - IHI Infrastructure Systems Co Ltd; Asocierea Aktor Technical Societe Anonyme (Aktor SA) - Euro Construct Trading 98; Webuild SpA.

Asocierea Mavgo Holding - Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi - BDU Maxi Construct - Hydrostroy AD este cea care execută lucrările la varianta ocolitoare a Tecuciului, centură la care se lucrează de 7 ani, după 3 rezilieri de contracte. Ultimul contract a fost semnat în aprilie 2021, ordinul de începere s-a dat pe data de 20 mai 2021, iar termenul de finalizare a contractului era prevăzut pentru luna mai 2022.

"Documentele constatatoare periodice vor fi actualizate şi publicate din 90 în 90 de zile şi vor reflecta stadiul la zi pentru fiecare contract în parte, aşa cum prevăd noile reglementări, aprobate la începutul acestui an. După primirea acestor certificate negative intermediare (Documente Constatatoare periodice), antreprenorii au posibilitatea să recupereze întârzierile şi să evite astfel primirea unui nou document constatator negativ la următoarea evaluare. Acest tip de Documente Constatatoare va permite Comisiilor de evaluare să cunoască în timp real situaţia concretă a antreprenorilor care se prezintă la alte licitaţii şi vor constitui baza analizei cu ocazia verificării motivelor de excludere pentru abateri grave sau repetate în derularea contractelor deja încheiate", a precizat Sorin Grindeanu.

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor publice locale să împărtă pe loturi contractele de achiziţie publică/acordurile–cadru pentru lucrări de modernizare şi reparaţii drumuri, în funcţie de necesităţi obiective, astfel încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai mare de operatori economici. De asemenea, prin documentaţia de atribuire trebuie stabilit un număr maxim de loturi ce poate fi atribuit unui singur ofertant, pentru a împiedica atribuirea tuturor loturilor către un singur operator economic.
Aceste noi recomandări ale autorităţii de concurenţă au rezultat în urma dezbaterii publice a Raportului privind piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii de drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România.
Procedurile de achiziţie publică având ca obiect atribuirea unor contracte complexe, atât din punct de vedere al valorii, cât şi al executării, sunt susceptibile a reduce concurenţa, fie prin imposibilitatea unor operatori mici de a participa, fie prin crearea unui avantaj câştigătorului la procedurile viitoare.
Astfel, Consiliul Concurenţei consideră că, prin împărţirea pe loturi a contractelor, IMM-urile ar fi încurajate să se implice în contracte de achiziţie publică, în mod normal, acestea depăşindu-le capacităţile tehnice la  . În acest fel, se va stimula concurenţa, lotizarea ducând la potenţiale îmbunătăţiri ale ofertelor şi la o plajă de ofertanţi mai diversificată pentru autoritatea contractantă.
Ca urmare, pentru a promova concurenţa între operatorii economici şi a asigura respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, proporţionalităţii şi eficienţei utilizării fondurilor publice, autorităţile contractante pot decide să atribuie un contract sub formă de loturi separate şi pot stabili dimensiunea şi obiectul unor astfel de loturi.
Anterior, Consiliul Concurenţei a mai recomandat autorităţilor publice locale ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi să fie limitată la maxim cinci ani şi doar în cazuri excepţionale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite şi altor jucători să intre pe această piaţă.
În cadrul analizei, Consiliul Concurenţei a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamţ), 30 ani (municipiul Constanţa) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iaşi).
Totodată, autoritatea de concurenţă a constatat că, la nivelul unităţilor administrativ teritoriale (UAT-uri), nu există o uniformitate în aplicarea cadrului legal în privinţa modalităţii de atribuire a lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi.
În ceea ce priveşte lucrările de reparaţii şi întreţinere a drumurilor şi străzilor de pe raza municipiilor reşedinţă de judeţ, se observă faptul că o mare parte dintre acestea sunt executate de operatori interni, respectiv 14 (cu capital al unităţilor administrativ-teritoriale) sau de UAT-uri prin servicii publice specializate organizate în subordinea consiliilor locale, respectiv 8.
Comparativ, pentru lucrările de modernizare/reabilitare a drumurilor şi străzilor, care sunt executate în cea mai mare parte de către operatori cu capital privat/mixt, atribuirea contractelor se realizează de cele mai multe ori prin proceduri de achiziţie publică.
În acelaşi timp, analiza a mai relevat faptul că o mare parte a operatorilor care execută lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi deţin capacităţi proprii de producţie a materialelor necesare realizării lucrărilor (ex.: agregate minerale, mixturi asfaltice, betoane de ciment).
Deşi operatorii specializaţi se pot deplasa oriunde în ţară pentru a executa lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi, analiza a arătat că aceştia preferă contracte în localităţile - regiunile de reşedinţă unde au, de cele mai multe ori, surse proprii de materii prime, utilaje şi unde cunosc particularităţile legate de forţa de muncă.
Din analiza datelor rezultă faptul că valoarea totală a contractelor adjudecate pe piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România, din 2016 şi până în prima parte a anului 2019, a fost de 2,27 miliarde lei, remarcându-se Regiunea Nord-Vest cu o valoarea totală a contractelor de 549,18 milioane lei, reprezentând 24,18% din valoarea totală a contractelor adjudecate la nivel naţional. La polul opus se află Regiunea Sud, cu o valoare totală a contractelor adjudecate de 116,3 milioane lei (5,12%), se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

În cadrul şedinţei Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, care s-a desfăşurat astăzi, luni, 31 ianuarie 2022, au fost aprobate primele două proiecte de infrastructură care vor fi pregătite, elaborate şi implementate împreună cu specialiştii de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în cadrul protocolului de colaborare semnat la sfârşitul anului 2021.

„Primul proiect la care vom lucra cu specialiştii de la CNAIR se referă la construirea unui drum nou în judeţul nostru, care să facă legătura între Drumul Expres Galaţi - Brăila, la care se lucrează în acest moment, şi noua Variantă de Ocolire a Galaţiului, care va lega Vama Giurgiuleşti de DN25 şi la care urmează în scurt timp să fie emis ordinul de începere a lucrărilor. Acest drum va fi construit de la zero, va avea o lungime de aproximativ 8 kilometri şi patru benzi de circulaţie. Cel de-al doilea proiect se referă la modernizarea a aproximativ 40 de kilometri de pe DN25, între Galaţi şi Tudor Vladimirescu, astfel încât traficul să se desfăşoare pe patru benzi, ceea ce va presupune cel mai probabil realizarea de pasaje rutiere sau centuri ocolitoare pentru anumite localităţi, însă cu siguranţă specialiştii vor decide care sunt cele mai bune soluţii tehnice. Valoarea celor două investiţii va fi stabilită după realizarea expertizelor şi documentaţiei tehnice de proiectare“, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În prima faza vor fi realizate documentaţiile tehnico-economice, urmând ca proiectele să fie depuse spre finanţare cu fonduri europene.

Pe lângă marile investiţii de modernizare a infrastructurii rutiere judeţene, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, anunţă că se lucrează şi pentru a asigura un trafic cât mai sigur. Astfel, a fost demarată o amplă campanie de montare a peste 2.000 de inficatoare rutiere noi pe drumurile aflate în administrarea CJ Galaţi.

„Montăm indicatoare noi acolo unde este nevoie şi le înlocuim pe cele uzate. În această perioadă, se lucrează pe drumurile dintre Independenţa şi Slobozia Conachi, Ghidigeni şi Ţigăneşti şi între Smârdan şi Cuza Vodă. Se montează indicatoare de avertizare, limitare de viteză, prioritate, drumuri periculoase, de interzicere, restricţie, de informare sau cu diverse specificaţii cu caracter preventiv. La acestea se adaugă şi indicatoarele montate deja de către constructori pe drumurile judeţene modernizate cu fonduri europene. De asemenea, s-au reabilitat sute de borne kilometrice, se lucrează la refacerea marcajelor rutiere pe anumite tronsoane de drum şi continuă lucrările de tăiere a vegetaţiei de pe marginea drumurilor“, spune Costel Fotea.

Drumurile ar putea fi pavate în curând cu materiale ecologice, provenite din deşeuri de plastic şi alge. Plasticul a devenit omniprezent în societatea contemporană, producţia crescând de 150 de ori în 50 de ani la scară europeană, relatează huffingtonpost.fr.

O producţie din materiale plastice reciclate şi găsirea unor pieţe de desfacere pentru aceasta constituie piste de cercetare prioritare pentru a putea face faţă scăderii resurselor naturale. O firmă olandeză a dezvăluit un proiect (aflat încă în stare de concept) de drumuri acoperite cu plastic reciclat, iar la Nantes (Franţa) o echipă de cercetători a pus la punct un biobitum pe bază de alge.

La scară europeană numai 25% din deşeurile de plastic sunt reciclate şi la scară mondială peste 55% ar fi incinerate. Argumentul este prezentat de firma olandeză VolkerWessels în promovarea proiectului "PlasticRoad", care constă în înlocuirea asfaltului, responsabil în fiecare an de 1,6 milioane de tone de emisii de CO2 la nivel mondial, cu un strat realizat integral pe bază de sticle de apă folosite, recuperate îndeosebi din oceane, pe care le poluează. Potrivit firmei, procedeul ar oferi multe avantaje. Durata de viaţă a drumurilor astfel pavate ar fi de trei ori mai mare decât în cazul asfaltului. Îmbrăcămintea ar putea rezista la mari variaţii de temperatură (de la -40 la +80 de grade Celsius) şi ar necesita mai puţine lucrări de întreţinere decât asfaltul. Punerea lui în operă ar fi mai rapidă (fiind asigurată cu blocuri prefabricate în uzină), iar cablurile şi a alte reţele ar fi mai uşor de integrat.

Acest proiect promiţător nu a fost încă implantat pe vreo infrastructură, însă oraşul Rotterdam s-a arătat interesat în a-l testa în curând.

Pentru reînnoirea materialelor cu care se îmbracă şoselele se cercetează şi alte piste. Printre acestea se remarcă un proiect de realizare a unui biobitum pe bază de alge. El face obiectul programului Algoroute, dezvoltat de cercetători francezi de la Universitatea din Nantes şi CNRS. După compactarea unor reziduuri de spirulină şi utilizarea unui procedeu de lichefiere, cercetătorii au amestecat algele şi apă sub presiune, obţinând un lichid negru, vâscos şi hidrofob, cu foarte bune caracteristici tehnice. Dezvoltarea industrială a acestei inovaţii a fost asumată de firma AlgoSource Technologies, încheie huffingtonpost.fr.

De zeci de ani de când bat cu maşina drumurile patriei nu pot spune că a durat mai mult de câteva luni până când o şosea proaspăt construită sau reabilitată s-a umplut de gropi şi denivelări. Despre Galaţi ce să mai spunem... De pildă, autorităţile locale s-au apucat să reasfalteze porţiunea de şosea de la Patinoar spre cartierul Micro 39 A, lucru lăudabil de altfel, însă calitatea lucrării lasă, ca de obicei, de dorit. Trecând peste faptul că s-a asfaltat pe bucăţi, porţiunile cu pricina nu sunt uniforme nici ca înălţime, nici ca structură. Eu unul mă bucur că s-a făcut şi atât, dat fiind că locuiesc prin preajmă, dar reabilitarea cu pricina pare mai degrabă  o spoială înainte de alegerile locale de anul viitor. Nu ştiu când vom avea şi noi nişte autorităţi care să se preocupe realmente şi de  binele public, nu doar de îngrăşarea porcului în Ajun. Când vine vorba de şosele naţionale şi autostrăzi, stăm şi mai prost. Trecând peste faptul că au fost realizate extrem de încet şi extrem de prost, orice comparaţie cu ţările vecine pe acest subiect fiind absolut inutilă, faza cea mai tare este că sunt personaje, care au reuşit să influenţeze traseul autostrăzilor, în condiţiile în care aveau case în zona pe unde ar fi urmat să treacă şoseaua. Ştiţi cum se spune: prost este cel care dă, nu cel care cere. Adică, cât de tâmpit poţi să fii, încât să deviezi o autostradă construită din bani publici cu câţiva kilometri, ca să îşi păstreze priveliştea nu ştiu ce papagal. Bugetul de stat a fost ţepuit sistematic în ultimii ani, dar găurile create nici măcar nu se apropie de sifonările date sub acoperirea construcţiei sau reabilitării de şosele şi autostrăzi. Vrând, nevrând, suntem obligaţi să plătim rovigneta ori de câte ori ieşim din localitate, iar banii, care nu sunt deloc puţini, se duc în buzunarele unor firme din afară, ce au prins gustul prostirii românului. Gâlceava inutilă dintre partide a făcut ca orice proiect de autostradă să fie abandonat şi refăcut de cel puţin câteva ori, v-aţi prins, pe bani publici. DNA-ul cred că ar trebui se se sesizeze, dacă nu a făcut-o deja, în legătură cu studiile de fezabilitate, de zeci de milioane de euro fiecare, efectuate de firme, ce ulterior au dat convenabil faliment, şi care mai tare au complicat încercările autorităţilor din Transporturi de a afla răspunsul la întrebări, ce ţin de oportunitatea construcţiei unui tronson de autostradă într-o anumită zonă şi de siguranţa circulaţiei. Atât timp cât în rândul clasei politice, pulbere, aşa cum se prezintă ea în prezent, nu se va crea o coeziune măcar pe anumite obiective strategice de interes  naţional, cum este Educaţia, Sănătatea, Mediul şi Transporturile, nu putem decât să fim spectatori la această reprezentaţie jenantă pe banii noştri. Nimeni nu se naşte învăţat, dar când toţi realizăm că suntem furaţi pe faţă şi tot nu reacţionăm, se cheamă că suntem fraieri cu acte în regulă.