Un pastor a fost sancţionat de jandarmi pentru organizarea unei procesiuni religioase, cu încălcarea prevederilor legale.
Astfel, în urma unei sesizări, sâmbătă, 10 aprilie, în jurul orei 12:30, un echipaj de jandarmerie a fost direcţionat de către Dispeceratul Secţiei 3 poliţie Galaţi în zona Plaja Dunărea, unde era reclamat că mai multe persoane s-au adunat pe malul Dunării.
La faţa locului, jandarmii au identificat un grup de aproximativ 50 de persoane care participau la o procesiune religioasă de botez, în apa Dunării. Activitatea a fost întreruptă, iar organizatorul, un pastor din Brăila, a fost sancţionat de jandarmi cu amendă în cuantum de 3.000 lei.

VEZI VIDEO mai jos! ↓

Publicat în Comunitate

La Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi poate fi vizitată, de miercuri, 07 aprilie 2021, expoziţia de fotografie „Cu apele curate”, compusă din 35 instantanee surprinse de fotograful tulcean Vlad Bâscă într-o tabăra de ecologizare din Delta Dunării, în 2019.
Manifestarea face parte din programul „Cu apele curate”, un apel la implicarea comunităţilor din oraşele dunărene în combaterea poluării cu plastic a apelor Dunării, program derulat de Asociaţia „Mai Mult Verde” România (susţinuţi de Lidl România). Pentru evenimentul de la Galaţi, muzeul gălăţean a primit sprijinul Asociaţiei „Grow Up” Galaţi.
Pe parcursul ecologizării din Delta Dunării, 100 de voluntari au reuşit să strângă 5 tone de deşeuri de pe Insula Sacalin şi de pe plajele comunei Sfântu Gheorghe. Prezent la acţiune, Vlad Bâscă a imortalizat imaginea nefirească pe care o creează deşeurile plastic în mijlocul naturii, iar dincolo de talentul său artistic, descoperim în fotografiile sale un îndemn la responsabilitate şi respect faţă de biodiversitate.
„Estimările arată că în 2050 vom avea în apele planetei mai mult plastic decât peşte. România este în trendul mondial, deci nu stăm bine deloc. Evaluările ARBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - vorbesc despre 1533 tone de plastic transportate anual pe Dunăre, fluviul care adună aproape tot ce curge prin ţara noastră. Până la Dunăre şi pe lângă ea, curgerile de apă sau lacurile de orice fel, acumulează cantităţi imense de plastic, iar asta duce la distrugerea biodiversităţii acvatice, scăderea drastică a calităţii apelor din care ne alimentăm şi deteriorarea peisajului“, se arată într-un comunicat al Complexului Muzeal Galaţi.
Proiectul „Cu apele curate” vizează atât poluarea istorică, prin acţiuni de colectare a plasticului deja existent în albia fluviului, cât şi măsuri de prevenire şi combatere a deversărilor viitoare. Pentru a lupta cu un debit de 4,2 tone/zi de deşeuri, sunt necesare acţiuni extinse, şi menţinute pe un termen lung, în tot bazinul Dunării şi al afluenţilor săi, atât în România cât şi în ţările riverane.

Publicat în Comunitate

Marinarii militari din garnizoanele Brăila şi Tulcea participă, în perioada 22-26 martie, la Exerciţiul „Danube Protector 21.11.1”, care se desfăşoară pe Dunăre şi pe braţul Măcin. „Danube Protector” se bazează pe un scenariu fictiv de escaladare a unei crize politico-militare, care generează o agresiune armată în nordul Dobrogei, informează Forţele Navale Române.
Obiectivul principal al exerciţiului îl reprezintă dezvoltarea nivelului de instruire al echipajelor navelor militare fluviale, prin aplicarea procedurilor operaţionale de respingere a unui desant naval, în condiţii de acţiuni ofensive asimetrice pe fluviu. Zece nave militare din subordinea Flotilei Fluviale şi a Bazei Logistice Navale execută acţiuni tactice de apărare a comunicaţiilor fluviale şi a infrastructurii energetice prin trageri cu sistemele de artilerie de la bord, iar un detaşament de infanterişti marini asigură securitatea terestră a raioanelor de desfăşurare a exerciţiului.
La exerciţiu va participa şi un detaşament din subordinea Batalionului Nave Treceri Fluviale al Forţelor Terestre Române, alcătuit din două bacuri fluviale, care asigură mobilitatea trupelor în raioane.
Prin activităţile executate, militarii din Forţele Navale Române demonstrează că sunt în măsură să asigure securitatea la graniţele fluviale şi maritime ale ţării noastre şi că instituţia militară este un pilon de stabilitate pentru dezvoltarea societăţii româneşti.
Înainte de plecarea navelor din porturi, au fost aplicate măsurile de prevenire a răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2, fiind executat triajul epidemiologic şi impuse măsurile de protecţie în conformitate cu strategia naţională anti-COVID-19.

Publicat în Regional

La echinocţiul de primăvară, duminica s-a hotărat să ofere galăţenilor soare, cer senin şi multă poezie, la propriu. 21 Martie este ziua celebrării mondiale a poeziei, o bună oportunitate pentru promovarea unui proiect iniţiat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos“, denumit  „Poezie la Dunăre“ - subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „Galaţi: 30 de poeme inscripţionate pe asfaltul de pe faleza inferioară, de Ziua Mondială a Poeziei“.

În 1991, la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în Paris, s-a hotărat că „poezia este importantă pentru omenire, aceasta fiind una dintre cele mai preţuite forme ale umanităţii de exprimare şi identitate lingvistică şi culturală“. Audrey Azoulay, de la UNESCO, spunea cu ocazia acestei sărbatori, că „poezia are o putere inegalabilă; aceea de a ne scutura viaţa de zi cu zi şi de a ne reaminti frumuseţea a ceea ce ne înconjoară şi rezistenţa spiritului uman“.

De dimineaţă, trecătorii au putut vedea 30 de poeme desenate pe asfalt (vezi foto în galeria de imagini ↓) şi s-au putut integra unui spaţiu acordat întâlnirii între apă, cer şi emoţie artistică. Au fost prezenţi organizatorii evenimentului, poeta Florina Zaharia, directorul Centrului Cultural, Viorel Sandu, poeţii Adi Secară, Marius Grama, Victor Cilincă, Luminiţa Potîrniche.

„Acest proiect cultural  de «street art», care aduce poezia în mijlocul oamenilor, este continuatorul excelentei serii «Cartesenţe» a Florinei Zaharia, un mijloc prin care se demonstrează că arta permite întregii societăţi să-şi găsească şi să-şi afirme identitatea, într-un dialog cu teme de actualitate ca non-violenţa şi toleranţa“, ne-a declarat poetul şi scriitorul Adi Secară. Victor Cilincă vede în acest eveniment „unicitatea sa şi faptul că oamenii se pot ridica peste obsesiile materiale“.

Printre autorii poemelor oferite cu generozitate sunt  gălăţenii Angela Ribinciuc, Simona Toma, Victor Cilincă, Stela Iorga, Luminiţa Potîrniche, Denisa Lepădatu, Angela Baciu, Alina Cheşcă, Adi Secară, Marius Grama, Leonard Matei, Dan Manole, Viorel Dinescu, Vali Crăciun, Alina Simona Dragomir, Dana Potorac, Sterian Vicol, timişorenii Robert Şerban, Nicoleta Papp, Ana Puşcaşu, Alexandru Potcoavă, Adrian Bodnaru, ieşeanul Lucian Vasiliu, bucureştenii Bogdan O. Popescu, Dan Mircea Cipariu, Peter Sragher, Andrei Novac, constănţeanca Iulia Pană şi tecuceanca Eleonora Stamate.

Au colaborat la proiect alături de Centrul Cultural Dunărea de Jos, Consiliul Judeţean Galaţi şi Asociaţia „Timişoara 2021 - Capitală Europeană a Culturii“.

Autor Cornel GINGĂRAŞU

Publicat în Comunitate

Poliţiştii de frontieră tulceni au depistat în zona de competenţă doi cetăţeni români care transportau, într-un atelaj hipo, un morun de 140 kilograme. Astfel, în data de 04.03.2020, în jurul orei 13.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Isaccea, judeţ Tulcea, acţionând în baza unei informaţii, au oprit pentru control, pe raza localităţii Grindu, un atelaj hipo în care se aflau două persoane de sex masculin, în vârstă de 41, respectiv 61 ani, domiciliaţi pe raza judeţului Tulcea. În urma controlului, poliţiştii de frontieră au descoperit, în atelaj, un sturion din specia morun, în stare vie, având greutatea de 140 kilograme şi o lungime de peste 2,50 metri. Cei doi bărbaţi au declarat că, au pescuit peştele în fluviul Dunărea şi intenţionau să-l comercializeze. Peştele a fost redat mediului natural în prezenţa reprezentanţilor Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a poliţiştilor de frontieră şi a unuia dintre suspecţi. În cauză poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinerea, transportul sau comercializarea sturionilor capturaţi pe teritoriul României din habitatele piscicole naturale, precum şi a produselor şi subproduselor obţinute din aceştia, fără respectarea prevederilor legale în vigoare. Vezi VIDEO mai jos! ↓↓↓

Publicat în Regional

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR a anunţat că joi, 04 martie 2021, a fost emisă autorizaţia de construire pentru lucrările de drum pentru sectoarele de drum principal Brăila - Jijila: km 2+560 - km 4+150 şi km 11+980 - km 16+450 la obiectivul Pod Suspendat peste Dunăre în zona Brăila. În vederea obţinerii autorizaţiei de construire pentru partea de drum de legătură, în integralitate, CNAIR a finalizat toate demersurile necesare, urmând ca antreprenorul să transmită documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de construire pentru restul sectoarelor de drum de legătură în cel mai scurt timp posibil.

Publicat în Regional
Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Dunărea fierbe

Duminică de dimineaţă, Dunărea parcă dădea în clocot la Galaţi. Fenomenul se numeşte „fierberea Dunării” şi apare din cauza diferenţei mari de temperatură dintre apa fluviului şi aerul îngheţat. Este cunoscut localnicilor, ca şi marinarilor. „E frumos, e prima oară pe anul ăsta când fierbe Dunărea. Apa Dunării are acum 3-4 grade Celsius, în timp ce afară aerul avea -13 grade de dimineaţă. Şi din cauza asta dă impresia că fierbe apa. E frumos ca în fiecare an”, spunea un şofer care trecea cu bacul spre Tulcea. Fenomenul nu pune în pericol circulaţia bacurilor.
Publicat în Eveniment

În ciuda faptului că nivelul Dunării este mult scăzut faţă de anul trecut, traficul mărfurilor tranzitate în primele opt luni ale acestui an, prin porturile Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, a crescut cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Traficul marfă a crescut faţă de 2014 cu 19%, repartiţia fiind pe cele trei zone, respectiv, prin porturile din Galaţi - o creştere de 18% faţă de perioada similară din 2014, la Tulcea, o creştere de 45% faţă de 2014 şi numai pe Brăila avem o diminuare a trafucului, realizându-se doar 98% din cantitatea de marfă tranzitată pe primele opt luni ale anului trecut”, a declarat directorul APDM, Luigi Marius Ciubrei.  

Acesta a explicat şi motivele care au condus la creşterea traficului de mărfuri: „APDM a cheltuit destui bani anul acesta pentru efectuarea dragajelor pentru menţinerea adâncimilor. Faţă de anul trecut, am alocat un buget pentru efectuarea de dragaje care este cu 30% mai mare faţă de anul trecut, vorbim de 1,8 milioane de lei fără TVA, pentru că noi am previzionat că în acest an vom avea scăderi ale cotelor Dunării care ar putea crea probleme. O altă explicaţie este că pe Dunărea Maritimă adâncimile au fost OK, între 24 şi 25 de picioare, nu sunt probleme. Într-adevăr, problemele mari create de niveul scăzut al Dunării au fost cele de pe Dunărea fluvială pe sectorul comun româno-bulgar, unde sunt adâncimile mici şi s-a simţit influenţa acestuia asupra traficului fluvial care se desfăşoară între Constanţa şi porturile pe Dunărea Fluvială spre Centrul European, dar pe Dunărea Maritimă, de la Constanţa la Galaţi, prin canalul Dunăre-Marea Neagră nivelul a fost la cote normale”.

Cum, însă, cantitatea de mărfuri tranzitate prin porturile APDM este repartizată astfel: 35-40% provine din navele ce ajung pe Dunărea Maritimă şi restul de aproape 60% pe Dunărea Fluvială, creşterea traficului mai are o explicaţie - cea economică.

„O cantitate mare de marfă vine dinspre Constanţa spre Galaţi, cam 35-40% din total marfă, şi aici vorbim de minereu, cărbune şi produse laminate - cu preponderenţă pentru aprovizionarea Combinatului, plus desfacerea produselor realizate de Combinat. În plus, se remarcă o creştere a traficului maritim pe un anumit tip de marfă - grupa laminate, motivat de faptul că ArcelorMittal şi-a crescut exporturile pe maritim. Mărfuri noi tranzitate să ştiţi că nu au apărut, sunt tot cele obişnuite, însă cantităţile au crescut pe anumite tipuri de mărfuri care se operează în mod curent. Să nu uităm că producţia  de cereale păioase a fost bună, deci şi exportul s-a simţit, la laminate a crescut cantitatea, şi ne aşteptăm - chiar dacă producţia de porumb sau floarea soarelui a scăzut - să avem dacă nu un export egal cu cel din 2014, măcar cu o reducere destul de mică. Avem semnalele noastre că în următoarea perioadă reducerea de trafuc va fi destul de mică”, a mai spus directorul Ciubrei.

Publicat în Știrea zilei

Curtea de Apel Galaţi a menţinut ieri arestarea preventivă în cazul lui Ionescu Iorgu, Arabadzhy Stepan, Andrei Daniel Caraman, Florin Ionuţ Pascu şi Angelo Cristian Vasile, membri au unei reţele de contrabandişti de ţigări. Tribunalul Galaţi i-a condamnat anterior la pedepse cu închisoarea ce totalizează 47 de ani de închisoare. Iorgu Ionescu a primit şase ani de închisoare, Arabadzhy Stepan ar urma să stea cinci ani şi patru luni după gratii, iar Angelo Cristian Vasile şi Florin Ionuţ Pascu au fost condamnaţi la câte cinci ani de închisoare. Andrei Daniel Caraman ar urma să execute cinci ani şi şase luni de închisoare, în timp ce Remus Cristian Drăghici are şanse mari să petreacă cinci ani după gratii. Costel Morogan, Mitică Gurău, şi Nicolae Cheoru au primit câte trei ani de închisoare, dar cu suspendarea executării, iar Nicuşor Bivolaru şi Florin Bivolaru vor rămâne şi ei în libertate, după ce au condamnaţi la câte doi ani de închisoare cu suspendare. Procurorii DIICOT au descoperit că traficanţii erau coordonaţi de Iorgu Ionescu, zis “Talanu”, 47 de ani, lider al lumii interlope din Brăila şi Arabadzhy Stepan zis „Stiopa” – cu dublă cetăţenie moldovenească si ucraineană. “Membrii  grupului infracţional organizat au introdus şi comercializat în mod ilegal pe teritoriul României, însemnate cantităţi de ţigări, provenind din Republica Moldova şi Ucraina”susţin procurorii. 

 

Despăgubiri de peste şase milioane către ANAF

 

Ţigările erau introduse în ţară pe cale navală, pe fluviul Dunărea, fiind  disimulate în  barje de transport materii prime industriale care tranzitau judeţele Tulcea şi Galaţi, iar la limita dintre judeţul Brăila şi Ialomiţa erau descărcate în bărci de mare viteză cu ajutorul cărora erau transportate la  mal. Ţigările erau ulterior  depozitate în  imobile aparţinând contrabandiştilor, situate pe raza judeţelor Galaţi, Brăila şi Ialomiţa, de unde erau preluate, distribuite şi valorificate pe teritoriul României de către alţi membri ai grupării. În perioada iunie 2011-iunie 2012, contrabandiştii au realizat nu mai puţin de nouă transporturi de ţigări. La un singur astfel de transport, prin ascunderea într-un locaş special dintr-o navă, a fost introdusă pe teritoriul României  cantitatea de aproximativ 170.000 pachete de ţigări mărcile „M.T”, „Plugarul”, „Doina” şi „Temp”, având aplicate timbre de accizare ale Republicii Moldova. De asemenea, în data de 13.06.2012, contrabandiştii au introdus în ţară o altă cantitate de aproximativ 200.000 pachete de ţigări, de diferite mărci. Tribunalul Galaţi i-a obligat iniţial pe membrii grupării să plătească în solidar despăgubiri de peste şase milioane de lei către bugetul de stat prin ANAF.

Publicat în Comunitate

Mediatizată în noiembrie 2014 de însuşi ministrul de la acea vreme a Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, finanţarea proiectului „Platformă multimodală de containere în portul Galaţi” nu a fost aprobată de Comisia Europeană, a anunţat, vineri, directorul APDM Galaţi, Marius Luigi Ciubrei. Potrivit acestuia, deşi proiectul a fost apreciat ca unul bine întocmit şi necesar pentru zona noastră, el nu a obţinut finanţare pe prima sesiune de finanţare, deoarece „politica Comisiei Europene şi a Ministerului Transporturilor” a considerat prioritare alte proiecte. Potrivit reprezentantului APDM Galaţi, finanţarea platformei multimodale de containere în portul Galaţi a fost pierdută în favoarea unui mare proiect de infrastructură feroviară - închiderea coridorului IV Paneuropean pe ramura feroviară (modernizarea legăturii feroviare între Braşov şi Sighişoara, secţiunea Braşov-Apata şi Cata-Sighişoara, proiect care a primit o finanţare de circa 800 de milioane de euro - majoritatea sumei totale alocate pe prima sesiune de finanţare), precum şi altor proiecte mai mici - modernizarea portului Giurgiu şi finanţarea actualizării studiului de prefezabilitate al unor lucrări de întreţinere a canalului navigabil comun româno-bulgăresc (proiect al AFDJ). „În total, pentru prima sesiune de finanţare s-au alocat circa 860 de milioane de euro, dar nu disperăm, sperăm să obţinem finanţare la următoarea sesiune de finanţare care va avea un buget total de circa 480 de milioane de euro şi care se va deschide în noiembrie 2015. În total, nu cred că vor mai mai mult de trei sesiuni de finanţare pe acest program european, respectiv Connecting Europe Facility”, a mai precizat directorul APDM, Marius Luigi Ciubrei.

 

Un proiect care ar crea 8.000 de locuri de muncă

 

Reamintim că în luna noiembrie a anului trecut, la Galaţi, în prezenţa ministrului  Eugen Teodorovici, s-a mediatizat intenţia de obţinere a finanţării europene a unui proiect unic la nivel naţional - construcţia unui teminal de containere (platformă multimodală) la Galaţi, proiect în valoare totală de circa 120 de milioane de euro. Din valoarea totală a bugetului acestui proiect, 85% ar trebui să reprezinte fonduri europene nerambursabile, restul de 15% reprezentând contribuţie locală, repartizată astfel: 60% - contribuţia partenerilor privaţi - Port Bazinul Nou şi 40% - contribuţia statului român, prin Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi.

Realizarea unei astfel de investiţii la Galaţi ar avea ca efect crearea a peste 8.000 de locuri de muncă la Galaţi, declara, în noiembrie 2014, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici care, tot atunci, spunea că obţinerea finanţării proiectului de realizare a platformei multimodale este „aproape o certitudine”. Proiectul are termen de execuţie 36 de luni şi poate fi realizat printr-un parteneriat între portul românesc Galaţi (APDM – aplicant de stat şi societăţile private Port Bazinul Nou, Metaltrade) şi cel german Duisburg, terminalul de la Galaţi urmând să asigure transportul mărfurilor pe ruta Rhin-Dunăre-Asia. Duisburg este cel mai mare port interior din lume, tranzitând anual 4 milioane de containere cu marfă pe rute lungi. Potrivit directorului SC Port Bazinul Nou, Corneliu Găvăneanu, la maturitatea investiţiei de la Galaţi, prin platforma multimodală ar putea fi tranzitate circa 300.000 de containere, echivalentul a 5-6 milioane de tone de marfă pe an, în condiţiile în care traficul maxim realizat prin Port Bazinul Nou a fost de un milion de tone, în perioada în care combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi era la capacitate maximă de producţie.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 3