Rezultatele obţinute de cercetătorii de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi relevă faptul că peştele din Dunăre nu este cu mult mai sănătos decât peştele marin, cunoscut pentru cantităţile mari de metale grele pe care le conţine. Consumul peştelui de captură pe termen lung ar putea fi dăunător sănătăţii noastre, din cauza acumulării de metale grele.

Sănătatea celor care consumă produse de pescărie, mai ales cele de captură, poate fi pusă în pericol pe termen lung, substanţele nocive fiind cauza unor afecţiuni oncologice sau neurologice. Informaţiile au fost făcute publice de către prof. univ. dr. ing. Lucian Georgescu, rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, la DC News.

Peştele din Dunăre „are şi metale grele, în special mercur”, a confirmat Lucian Georgescu.

„Vorbesc de Dunărea care ajunge la noi în România. Nu la noi în Galaţi, ci la noi în România. Dunărea adună din amonte, din multe ţări, toate mizeriile şi revin la ideea mea precedentă, când o să putem circula cu nava şi o să putem face măsurători, atunci o să putem pune pe masă rezultatele şi o să putem determina şi originea poluării. Toată mizeria este pe Dunăre. Apa din Dunăre nu este filtrată deloc. Peştii trec prin bronhii cantităţi imense de apă, ca să scoată oxigenul, deci tot ce este poluant rămâne în organismul lor. La ora actuală, pe determinările pe care le-am făcut pe mai mult de 30 de specii de peşti, cea mai mare parte peşti de Dunăre, care sunt şi în crescătorii şi o parte peşti de import. Cea mai mare concentraţie de metale grele, cadmiu, nichel, mercur, arsen, este un nemetal arsenul, dar intră în categoria asta, de poluanţi foarte toxici, acestea se găsesc în fructele de mare şi peşti care sunt pescuiţi fie în Dunăre, fie în Marea Neagră. Peştii de crescătorie, pentru că apa trece prin nişte sisteme de filtrare inclusiv biologice, la intrarea în crescătorie, apa de acolo este filtrată. Asta duce la reducerea poluanţilor, deci la reducerea cantităţii pe care peştii o reţin în toate cazurile şi speciile pe care le-am întâlnit”, a declarat rectorul Lucian Georgescu.

Despre cum ne afectează sănătatea metalele grele ingerate a explicat medicul Alexandru Nechifor, prorectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi:

„Problema metalelor grele în organismele acvatice, dar mai ales în organismele noastre, ale tuturor, este că acestea se acumulează în timp, ele nu intră în contact şi nu le eliminăm în mod natural. Acumularea metalelor se face în timp, iar dacă acest lucru îl facem din copilărie, vorbim de mai multe afecţiuni. În primul rând copiii nu se mai pot dezvolta normal, au întârzieri de dezvoltare neurologică, probleme psihiatrice chiar din copilărie. Mercurul, pentru că este cel mai cunoscut, dizolvat în apă devine un compus care se numeşte metil mercur şi este uşor de trecut din peşte, din fructele de mare în mod special pe care le mâncăm cu toţii cu mare savoare, în organismul uman se acumulează, iar afecţiunile pe care le determină mercurul, dar şi celelalte metale grele, sunt din nefericire, de foarte multe ori, foarte greu de tratat. Aş putea să enumăr de la cancer, despre care toată lumea discută în zilele noastre, în mai multe forme, a tubului digestiv, hepatic, pulmonar, la afecţiuni cardiace, afecţiuni neurologice, toate sunt foarte frecvent întâlnite şi din nefericire, repet, aceste metale grele se acumulează în organismul uman, iar efectele se văd în timp. Recomandarea nu este una rea în teorie, să consumăm cât mai des peşte şi fructe de mare, dar trebuie să fim foarte atenţi la calitatea acestor produse pentru că peştele, în special cel marin, dar iată că şi cel din râurile pe care le avem în această ţară, conform cercetărilor făcute la Universitate, este contaminat cu aceste metale grele, iar aceste metale grele se acumulează în organismul uman şi afecţiunile oncologice se datorează probabil, în mod frecvent şi datorită acestor acumulări de metale grele”, a spus medicul Nechifor.

„Să vă spun asta cu metalele grele, cu Mercurul în mod special. Am început deja să lucrăm şi pe acumularea din ţesutul uman pe ce putem noi să facem. Noi putem testa acum nivelul de Mercur din păr, asta este simplu, se ia o şuviţă, iar acumularea cea mai mare este pe ţesut static. Am avut 20 de oameni pe care i-am testat, iar dintre aceştia, trei mănâncă numai peşte de o bună bucată de vreme, de la un an la cinci ani. Mercurul din părul celor care mănâncă numai peşte este de zece ori mai mare decât limita normală. Toţi au mers la clinici, au făcut analize de sânge, pentru că noi testăm doar părul, atât, nu şi lichidele biologice. Aceştia au mai făcut analize, dar nu au testat mercurul. Au făcut analize pe lichide biologice, în laboratoare foarte bune, şi au descoperit că au concentraţii mult peste limita normală”, a precizat Lucian Georgescu, la DC News.

Publicat în Eveniment

Fenomen rar la malul Dunării la Galaţi! Din cauza diferenţei de temperatură dintre aer şi apă de circa 10 grade, Dunărea pare că fierbe. Este un fenomen similar celui de evaporare.

! Nu este pusă în pericol circulaţia vaselor, deoarece oricum acestea folosesc echipamentele de navigaţie şi capitanii cunosc fenomenul. VEZI VIDEO, mai jos!

Despre acest fenomen, Monitorul de Galaţi a mai relatat în articolul "Galaţi: Prima zi cu ceaţă şi "fierberea" apelor Dunării din toamna lui 2022 (FOTO)".

Publicat în Comunitate

Întâmplare dramatică la trecerea bac dintre Galaţi şi IC Brătianu după ce un copil de 6-7 ani a căzut în Dunăre. Copilul fugea pe pasarelă urmat de fratele adolescent şi de tată, asta chiar dacă balustrada era trasă, iar bacul deja se depărtase cu 30-40 cm de ponton. Copilul, un băiat, a căzut în apă, între bac şi ponton după ce dezechilibrându-se a căzut fie pentru că nu s-a mai putut opri, fie că nu a putut sări. La un moment dat tatăl reuşise să îl prindă de geacă, dar nu l-a putut ţine.

Un marinar de pe bacul în mişcare, care încercase şi anterior prin vorbe să oprească copilul, să nu sară, curajos a sărit şi l-a salvat. Apa avea 14 grade. „Imediat am sărit după el, când am dat să mă ridic am dat cu mâna de el, l-am agăţat de geacă, am reuşit să mă agăţ de ponton, colegii mi-au dat un colac. Între timp a mai sărit un domn din familie, nu ştiu cine era, un copilaş de 16-17 ani, fratele poate, l-am întrebat dacă ştie să înoate a zis că nu, colacul pe care îl aveam eu l-am dat lui. Până la urmă am ieşit toţi trei afară. Copilul l-am scos primul. Tatăl m-a îmbrăţişat şi mi-a mulţumit. I-au schimbat repede hainele copilului. Nici nu m-am gândit, am sărit din instinct. Eram pe bac, îl văzusem cum vine alergând”, spunea Cosmin Andreiana, salvatorul, marinar Navrom Trecere Bac.

copil 2 site

Şi comandantul bacului care a văzut ce se întâmplă a luat măsuri că salvaţii şi salvatorul să nu fie prinşi sub bac. „Când am văzut că a căzut imediat motoarele le-am pus pe stop după care am deschis pupa vaporului, să nu îi prindem între bac şi ponton, într-un minut colegul a scos copilul afară. Cu toate că au văzut că bacul pleacă şi că balustrada era trasă şi asigurată ei au vrut să sară pe bac. Copilul, nu îl ţinea nimeni de mână, era singur pe pasarelă, a căzut în apă, iar colegul de faţă este un erou”, a spus Marius Pasăre, comandant bac.

Încă o dată, reprezentanţii trecere bac reamintesc tuturor călătorilor că toate regulie de îmbarcare trebuiesc respectate, iar copiii trebuie atent supravegheaţi, chiar ţinuţi de mână până după îmbarcare.

Publicat în Eveniment

Marţi, 18 octombrie, ora 8 dimineaţa. Maşinile se înşiră numeroase şi grăbite pe faleza superioară mânate de oameni în drumul lor către muncă. Însa circulaţia fluidă începe să se întrerupă din ce în ce mai des din cauza opririlor. Şoferii nu se pot abţine să nu tragă pe dreapta măcar câteva minute, ca să admire şi să facă fotografii la peisajul dunărean care se dezvălui somptuos privitorilor.

Dinspre malul dobrogean, din spatele orizontului se ridică încet discul soarelui care trimite razele sale spre ceaţa câmpiei şi luciul apelor marelui fluviu. Ceaţa devine strălucitoare ca într-un spectacol şi căldura soarelui încălzeşte apele care încep să "fiarbă", acel cunoscut fenomen întâlnit mai ales toamna şi primăvara, când diferenţa de temperatură între noapte şi zi este substanţială.

Putem spune că această minune al frumosului peisaj natural, accentuat şi de mersul tăcut al vapoarelor, este poezie pură. Cine poate să-i acuze pe gălăţeni când sunt în pericol să întârzie la serviciu din cauza acestui moment liric? VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate

Traficul pe strada Tudor Vladimirescu din Brăila se va închide etapizat, pe sectorul interesectat cu proiectul podului suspendat peste Dunăre, în zona pasaj CF - km 0+300, începând de astăzi, marţi, 18 octombrie 2022, pentru a se putea realiza lucrările de terasament. Zona restricţionată va fi balizată şi semnalizată corespunzător, în zonă fiind prezenţi şi piloţi de trafic pentru dirijare şi fluidizare. Traficul se va desfăşura pe strada Bacului cu descărcare în şoseaua Baldovineşti.

Citește și Podul de la Brăila va fi dat în circulaţie parţial şi cu restricţii în decembrie 2022, dacă nu mai apar alte neînţelegeri

Publicat în Regional

Darea în folosinţă a podului peste Dunăre Brăila-Tulcea, subiect ce a suscitat tot felul de controverse în ultima perioadă, după ce constructorul a cerut o prelungire de 3 ani a datei de dare în folosinţă, este în continuare oarecum sub semnul întrebării. Luni, 03 octombrie 2022, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu şi directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, au mers pe podul peste Dunăre pentru a verifica lucrarea (foto ↓). Par a fi veşti bune.

(Citește și 2025, nou termen cerut de constructor pentru finalizarea podului de la Brăila)

Deocamdată, după negocieri între CNAIR şi constructor, acesta din urmă îşi asumă să dea podul spre circulaţie în decembrie 2022, aşa cum era vorba şi iniţial, dar doar cu o parte a drumurilor de acces şi cu restricţii de tonaj. Restul în vara anului 2023. Totuşi, constructorul nu renunţă nici la posibilitatea că dacă nu se vor îndeplini toate cerinţele şi nu se va da la timp tot amplasamentul de şantier, aici CNAIR are întârzieri, termenul final poate fi tot 2025. Deşi au negociat şi au căzut la învoială în multe situaţii, totuşi între constructor şi CNAIR sunt deschise 12 procese în instanţă pe criteriile tehnice la care nu au căzut de acord.

Deşi e optimist, ministrul nu exclude nici penalizări sau rezilierea contractului dacă certificatele negative primite de constructor, ultimul la finalul acestei săptămâni, tot vor curge. „Am văzut în aceste zile, chiar săptămâni, mesaje diferite. Termenele le ştie toată lumea, deschiderea circulaţiei la sfârşitul acestui an pe variantele explicate. Au fost discuţii despre soluţiile tehnice, unele au fost depăşite. Eu mă aştept, şi tocmai de aceea va fi detaşată o echipă condusă de directorul CNAIR aici la pod, astfel încât graficul, vă rog să-l filmaţi şi să-l pozaţi foarte bine, pe care şi l-a asumat constructorul să fie pus şi în practică. Eu mă aştept ca pe 19-20 decembrie, cu concursul celor de la CNAIR, acolo unde lucrurile pot fi închise în cadru legal, să fie închise, unde nu există şi partea cealaltă, cea care ţine de instanţe. Este real şi că certificatele negative pod duce la reziliere. O să emitem un nou rând de certificate negative”, a precizat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

pod 2

Nu mai puţin de 12 procese sunt între cele două entităţi, beneficiar şi constructor. „Da, avem o serie de dosare în acest moment în instanţă, în diferite faze. Avem, de asemenea, revendicări pe care noi le-am formulat împotriva asocierii, cât şi dânşii împotriva noastră, cred că 12. Sunt mai multe care au fost în discuţie, una dintre ele viza reţeta mixturii bituminoase. Noi am solicitat asocierii să folosească aceeaşi hidroizolaţie care a fost în documentaţia de atribuire în oferta dânşilor. Nu putem accepta o altfel de abordare pe tablierul metalic”, a precizat Cristian Pistol, director CNAIR.

Şeful CNAIR a recunoscut că, într-adevăr, CNAIR mai are de predat ultima parte a amplasamentului de şantier, o va face în maxim o lună, este vorba despre relocare de utilităţi. Asta reproşează şi constructorul, care nu exclude nici prelungirea termenului final la 2025, dacă vor mai apărea probleme. „În continuare 2025, conform programului de lucrări cu productivităţile aferente înseamnă 2025, pentru că noi am luat măsuri de accelerare să terminăm mai repede, ăsta e alt subiect. Dar tot astăzi nu este predat tot şantierul, este un nonsens cât spui pe o parte că trebuie dat în 36 de luni, dar nu ţi-ai îndeplinit astăzi, după 42 de luni, toate obligaţiile pe care le ai în contract”, a explicat Dragoş Burlan, director tehnic constructor.

(Citește și Ce stă în calea finalizării Podului Suspendat peste Dunăre şi a drumurilor de legătură)

Cu un cost care se va ridica la circa 500 de milioane de euro, podul, care este construit de o asociere de firme italiene şi japoneze, se va numără printre primele 3 poduri din Europa ca deschidere centrală, 1.120 de metri. Proiectul de investiţie, cu o lungime totală de 23 de km, cuprinde inclusiv proiectarea şi execuţia drumului principal, Brăila-Jijila.

Publicat în Știrea zilei

În valoare de 500 milioane de euro, podul suspendat peste Dunărea de la Brăila pare că nu va fi funcţional, cu o parte a drumurilor de legătură, în decembrie 2022, şi cu toate drumurile în 2023, cum era înţelegerea iniţială ci mult mai târziu, aşa susţine CNAIR, că unul dintre constructori a cerut prelungirea termenului pentru 2025. Întârzierea este legată de drumurile de legătură, parte a lucrării ce trebuie executată de partea italiană a asocierii, asta în timp ce podul ca atare, ce cade în sarcina părţii japoneze, este în grafic, fiind la circa 80 la sută realizat. „Este un contract semnat în 2018, şi aşa sunt în întârziere, deoarece acest contract trebuia finalizat în 2021, dar pentru că au apărut probleme le-am dat o extensie de timp până în 2022, acest an pentru această parte cu podul şi drum şi până în 2023 pentru restul drumurilor. Constructorul italian, de la începutul anului şi numai, de la început, a ieşit cu declaraţii şi a dat asigurări că până la sfârşitul acestui an se poate deschide podul cu drumurile de acces. Însă ce trebuie spus e că, pe dedesubt, în paralel,  constructorul trimite notificări către CNAIR prin care cere extinderea termenului, însemnând podul şi drumurile de acces până în 2025. Este posibil să ajunge în situţia ca podul să fie gata şi drumurile de acces să nu fie gata. Podul fără rampe de acces este practic nefuncţional. Nu au luat contractul în serios şi au apărut întârzieri inclusiv în ceea ce priveşte şi în interiorul acestor extensii de timp, ca atare, constructorul a fost penalizat o dată, acum 3 luni a primit un certificat intermediar negativ, iar acum la noua serie de certificate va mai primi un certificat negativ, în plus, a fost şi penalizat financiar cu 80 milioane de lei”, a precizat Alin Şerbănescu, CNAIR.
Reprezentanţii autorităţilor locale brăilene speră însă ca totul să se termine în grafic. „Ne-am asumat ca în decembrie 2023 să fie  gata şi acesta va fi termenul în care şi CNAIR, şi Ministerul Transporturilor, dar şi noi îl vom cere ca să fie gata până la această dată. Şi-au asumat ca până în decembrie 2022 podul să fie gata cu anumite breşe de traversare, eu cred că cei de la CNAIR ştiu foarte  bine care este situaţia, ce revendicări are constructorul, vor răspunde cu siguranţă la aceste revendicări şi se vor lua hotărâri, dar repet, decizia noastră politică e ca ei să îşi respecte termenele, nu spuse de noi ci spuse de ei. Mi se pare neserios când declari că va fi gata în etape, decembrie 2022 şi decembrie 2023, şi apoi să vii cu astfel de prelungiri”, a explicat Francisck Chiriac, preşedinte CJ Brăila. Constructorul nu a oferit un punct de vedere oficial legat de acest subiect.
Podul suspendat peste Dunăre va avea lungimea de 23 km, dar din aceştia lungimea efectivă a podului e de circa 2 km. În rest sunt căi de acces, viaducte şi un nou drum Brăila - Jijila. De o parte şi de alta a podului vor fi construite două viaducte de acces, în lungime de câte 110 metri, care se vor adaugă lungimii podului suspendat. Lăţimea totală a podului suspendat va fi de 31 metri, iar calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie.

Publicat în Regional

Insula apărută în mijlocul Dunării la Galați are acum o colonie de 31 de păsări flamingo, operele unui artist plastic gălățean, Monica Turcu. Ineditul situației va trasforma insula în punct de interes pentru cei care fac tururi ghidate pe Dunăre. Păsările realizate din plastic fac parte dintr-un mai amplu proiect al artistului, prin care vrea să atragă atenția și să tragă un semnal de alarmă asupra schimbărilor și problemelor grave actuale de mediu, care provoacă și schimbări climatice. Seceta este unul dintre simptomele acestor boli de mediu de care suferă planeta. Este vorba despre o expoziție temporară care va sta o vreme pe insula de la Dunăre.

Publicat în Comunitate

Un clip spectaculos nocturn cu cel mai mare pod din România și al treilea din Europa care se construiește peste Dunăre și va asigura o legătură mai rapidă spre Marea Neagră a turiștilor moldoveni a fost postat pe YouTube. "Cei care circulă des în zona sud-estică a României, inclusiv cei din Republica Moldova care vor să ajungă pe litoralul Mării Negre, au de trecut de fiecare dată Dunărea cu bacul la Brăila, or, pe acolo nu există nici un pod care ar permite traversarea, cel mai apropiat fiind podul de la Giurgeni, situat la câțiva zeci de kilometri mai la sud, pe un traseu ce presupune efectuarea unei ocoliri mult mai mari. Anume acolo, la Brăila, e construit în prezent podul suspendat care va deveni cel mai mare în România și totodată al treilea cel mai mare pod suspendat din Europa", spune autorul clipului postat pe YouTube. VEZI CLIPUL SPECTACULOS AICI: https://www.youtube.com/watch?v=K1gL0eX_-Dw *sursa clip video: Raducu P Drum

Publicat în Regional

Slovenul Martin Strel, în vârstă de 67 de ani, deţinătorul mai multor recorduri mondiale, a anunţat marţi că va înota circa 100 de kilometri în Dunăre, din România până în Ucraina, pentru a milita pentru pace, transmite EFE.
''Ceea ce se întâmplă în Ucraina nu este bine nici pentru Rusia, nici pentru Ucraina, nici pentru restul lumii'', a declarat Strel la filiala slovenă a televiziunii regionale N1.
''Toţi şi-ar dori ca războiul din Ucraina să se încheie curând pentru că ar fi bine pentru toţi, iar eu, ca înotător, aş dori să contribui'', a adăugat el.
Potrivit postului de televiziune citat, proiectul lui Strel, care include mai multe ţări şi pe care înotătorul intenţionează să-l realizeze în acest an, se bucură de sprijinul Ministerului de Externe sloven.
Strel îşi va începe cursa de 100 de kilometri din Tulcea, înotând în apele Dunării până la ultima localitate din Ucraina înainte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.
În afară de Dunăre, slovenul a mai înotat în fluvii precum Mississippi şi Amazon. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 7