Festivalul Internaţional de Literatură "POEZIA - PORT LA DUNĂRE", organizat la Galaţi, în perioada 28 iunie - 03 iulie 2022, şi-a început activitatea în forţă. Evenimentul organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sud Est împreună cu parteneri-instituţii de prestigiu din Galaţi şi din ţară, se bucură de participarea a oamenilor de litere din ţările riverane Dunării. În seara zilei de miercuri, 29 iunie 2022, o mare parte din participanţi au admirat Dunărea de sus, de pe impresionantul pod care face legătura cu Dobrogea. Printre cei prezenţi au fost Varujan Vosganian, preşedintele scriitorilor din România, Viorel Dinescu, Victor Cilincă, Nichita Danilov şi Adrian Zăinescu, alături de Florina Zaharia, din partea Filialei Sud Est. Au mai participat Doina Cucu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, şi Vali Viorel Sandu, directorul Centrului Cultural "Dunărea de Jos".

"Ziua Dunării a adus la Galaţi peste 50 de scriitori din 9 ţări riverane Dunării şi din România. Aceştia au avut parte de cea mai frumoasă şi inedită experienţă şi anume vizita la Podul de peste Dunăre care s-a materializat prin implicarea Consiliului Judeţean Brăila, a domnului preşedinte Iulian Francisk Chiriac şi a Consiliului Judeţean Galaţi prin dl preşedinte Costel Fotea. Astfel, scriitorii au scris o pagină istorică în Albumul Dunării. Pe lângă specialişti, la pod, scriitorii au fost întâmpinaţi de preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, dl Iulian Francisk Chiriac care a însoţit delegaţia. Un alt moment important pentru Galaţi a fost editarea unei Enciclopedii a Dunării care a apărut la Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos cu sprijinul Consiliului Judeţean Galati şi a Primăriei Municipiului Galaţi. Acest volum a fost oferit invitaţilor la întâlnirea de la Consiliului Judeţean. De asemenea, prima zi de festival a fost punctată şi de dl primar Ionuţ Pucheanu care a oferit scriitorilor trofeul-simbol al festivalului Stiloul Dunării. Sub genericul ART CITY, Ziua Dunării a fost o sărbătoare a gălăţenilor, a scriitorilor şi a instituţiilor care au susţinut şi promovat acest festival: Primăria Municipiului Galaţi, Consiliul Judeţean Galaţi şi Consiliul Judeţean Brăila", au transmis reprezentanţii Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud Est.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Regional

Brăila asigură de trei ani curse de agrement pe Dunăre, deoarece municipalitatea brăileană reparase două vase şi le pusese la dispoziţia cetăţenilor la preţuri între 15-20 de lei, o oră de mers pe Dunăre.

Din păcate, de acum aceste croaziere nu se mai pot face nici la Brăila, deoarece nu mai există personalul necesar, timonieri şi căpitani. Oamenii au plecat la salarii mai mari în zona privată şi în afara ţării.

„Am fost nevoiţi să sistăm temporar efectuarea curselor de agrement pe Dunăre din cauza lipsei de personal specializat, respectiv timonieri şi căpitani. Aş vrea să fac un apel public, dacă au cunoştinţă sau sunt în posesia unor brevete de timonieri şi căpitani, îi aşteptăm să se înscrie la concurs”, a precizat Mihai Rusinoiu, director Serviciul Transport Public Local Călători şi Administraţie Portuară Brăila, care a scos unele posturi şi de 7 ori la concurs.

Mai ales că numai ultima lună arată un interes mare pentru plimbări pe Dunăre cu nava Lacul Sărat, 90 de locuri, sau Chira Chiralina, 25 de locuri, mai mică, mai scump biletul cu 5 lei, dar mai căutată. 2.200 de oameni din Brăila, Galaţi, Bucureşti, Ploieşti şi Focşani au mers în ultima lună cu navele pe Dunăre.

Publicat în Regional

Forţele Navale Române desfăşoară, concomitent, în perioada 28 martie – 8 aprilie, două exerciţii întrunite, pentru creşterea nivelului de interoperabilitate dintre structurile de forţe participante, precum şi pentru dezvoltarea procedurilor operaţionale de asigurare a securităţii spaţiului naval (maritim şi fluvial) al ţării noastre. Totodată, conducerea Statului Major al Forţelor Navale a dispus măsuri suplimentare de supraveghere a zonei maritime de responsabilitate, în vederea creşterii vitezei de reacţie pentru combaterea pericolului de mine din Marea Neagră, se anunţă prin intermediul unui comunicat de presă.

Exerciţiul „Tomis 22”, organizat pe mare, în raioane maritime din apele teritoriale, zona contiguă şi zona economică exclusivă a României, şi Exerciţiul „Danube Protector 22”, desfăşurat pe Dunăre şi în nordul Dobrogei, în zona lagunar-deltaică, fac parte din programul de instruire întrunită al militarilor din Forţele Navale şi se înscriu în sfera măsurilor de consolidare a nivelului de reacţie al militarilor români pentru contracararea unor acţiuni ostile în zona litoralului românesc al Mării Negre şi în Delta Dunării.

Trei nave militare maritime, şase nave de luptă fluviale, patru nave auxiliare, două dispozitive mobile de lansare rachete de coastă, un elicopter Puma Naval, un detaşament de scafandri de luptă (EOD) şi o companie de infanterie marină de la Babadag sunt structurile din Forţele Navale care participă la cele două exerciţii. Din partea Forţelor Terestre, sunt prezente structuri de infanterie, de artilerie şi logistice de la Batalionul 341 Infanterie Topraisar şi de la Batalionul 325 Artilerie Caracal.

Peste 950 de militari îşi vor sincroniza acţiunile de instruire, conform unui scenariu fictiv de respingere a unei agresiuni asimetrice la gurile de vărsare ale Dunării şi în zona costieră a României.

În timpul desfăşurării Exerciţiului „Tomis 22”, specialiştii de la Centrul de Instruire, Simulare, Evaluare şi Jocuri de Război al Forţelor Navale şi de la Comandamentul Forţelor Întrunite „General Ioan Emanoil Florescu” vor evalua pachetul de forţe navale ale României „Gata de acţiune” care va face parte din Forţa de Răspuns a NATO în anul 2023 (NATO Response Force 23 - NRF 23).

Forţele Navale Române îşi perfecţionează constant abilităţile de a răspunde rapid şi eficient la întregul spectru de ameninţări din spaţiul maritim şi fluvial, având în vedere importanţa strategică şi contextul actual de securitate din regiunea Mării Negre.

Publicat în Regional
Luni, 21 Martie 2022 19:42

TRAGEDIE: A murit înecat în Dunăre

În cursul zilei de 21 martie 2022, polițiștii Biroului Județean de Poliție Transporturi Tulcea au fost sesizați cu privire la faptul că o persoană a căzut în fluviul Dunărea.

În urma sesizării, polițiștii s-au deplasat la fața locului, unde au constatat că fapta sesizată se conformă.

Din primele verificări efectuate la fața locului a reieșit faptul că, un bărbat, în vârstă de 60 de ani, din Tulcea, în timp ce conducea o ambarcațiune pe brațul Sulina, din cauza valurilor ar fi lovit o geamandură.

În urma impactului, un pasager (bărbat), în vârstă de 65 de ani, din Tulcea, a căzut în apele Dunării. Acesta a fost scos din apă și dus la mal de către conducătorul ambarcațiunii și celălalt pasager și a fost resuscitat de către un echipaj medical, însă nu a răspuns manevrelor de resuscitate, fiind declarat decesul.

Conducătorul ambarcațiunii deținea certificat de conducător ambarcațiune de agrement și nu se afla sub influența băuturilor alcoolice.

În cauză, a fost întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ,,Ucidere din culpă”.

În continuare, polițiștii efectuează verificări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor cauzelor și circumstanțelor producerii incidentului.

Publicat în Regional

Lucrările la podul suspendat de la Brăila au ajuns la un stadiu fizic de 60%, iar constructorii au dat asigurări că până la sfârşitul anului se va putea circula pe el, a scris pe pagina sa de Facebook ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu.
"Încă un segment de tablier a ajuns pe şantierul Podului Suspendat de la Brăila! Este al patrulea din cele 86 de segmente şi urmează să fie montat în capătul dinspre Jijila al podului (judeţul Tulcea). Greutatea fiecărui segment de tablier metalic este cuprinsă între 180 de tone şi 300 de tone", a notat Grindeanu.
Potrivit acestuia, după ce vor fi montate, toate cele 86 de tabliere ale podului vor cântări 21.000 de tone.
"Lucrările au ajuns acum la un stadiu fizic de 60%, iar constructorii au dat asigurări că până la sfârşitul anului se va putea circula pe pod", a spus şeful de la Transporturi.
Constructorii care lucrează la pod au ridicat primul segment de tablier metalic în urmă cu aproape o lună, după ce, pe 15 februarie, acesta - primul din cele 86 de segmente care vor forma structura suprafeţei de rulare a podului - a ieşit pe porţile Şantierului Naval Brăila, unde a fost realizat.
Informaţia a fost făcută publică pe 15 februarie pe contul de Facebook "Pod Suspendat Brăila", pagină dedicată construcţiei acestui obiectiv, care oferă informaţii, fotografii şi filmări.
Segmentele tablierului care vor forma calea de rulare a podului sunt construite la Şantierul Naval Brăila, lungimea unui segment fiind de 25 metri, iar greutatea de 250 de tone.
"În total sunt 80 de segmente de tablier, care vor fi sudate între ele şi vor forma calea de rulare a podului", potrivit informaţiilor oferite Agerpres de reprezentantul constructorului, ing. Viorel Eşanu.
Traficul rutier este deviat pe DN 22B - Şoseaua Dig Brăila - Galaţi timp de aproximativ trei luni, începând cu data de 12 februarie 2022, în vederea executării lucrărilor de montare a tablierului la podul suspendat peste Dunăre.
"Începând cu data de 12.02.2022, în zona ancorajului pod Brăila, respectiv accesul constructorului către turnul Brăila, vor fi impuse restricţii de circulaţie prin limitarea vitezei şi devierea tuturor vehiculelor prin 'drumul de serviciu' construit provizoriu. Aceste restricţii vor fi menţinute până la finalizarea montării segmentelor de tablier, aproximativ trei luni", a informat Eşanu.
Licitaţia pentru realizarea Podului suspendat peste Dunăre, cea mai mare lucrare de infrastructură din România din ultimii 30 de ani, a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme - una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, în condiţiile în care 18 luni sunt alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie.
Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul.
Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale şi al lungimii.
Lăţimea totală va fi 31 de metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare. (sursa Agerpres)

Publicat în Regional

În speranţa că în Ucraina se vor putea deschide coridoare umanitare pentru salvarea câtor mai multe vieţi de ororile bombardamentelor, România se pregăteşte să primească noi valuri de refugiaţi ucraineni.
La Isaccea este greu să se facă faţă unui număr mare de persoane care traversează Dunărea cu bacul, de aceea s-a găsit soluţia ca ucrainenii să poată ajunge, pe cale fluvială, până la Galaţi. Această modalitate de transport este favorizată şi de faptul că Guvernul a emis o hotărâre prin care a fost reglementat transportul gratuit pentru refugiaţi, inclusiv cel fluvial.
Galaţiul se pregăteşte deja să primească şi pe cale fluvială oamenii care fug din calea războiului şi a instalat la malul Dunării, în dreptul clădirii Administraţiei Porturilor Dunării Maritime - APDM Galaţi, mai multe corturi de primire a refugiaţilor.

Publicat în Știrea zilei

Navigaţia navelor şi ambarcaţiunilor civile, indiferent de pavilion, a fost interzisă în sectorul românesc al Braţului Chilia al Dunării. Căpitănia Zonală Tulcea a emis, marţi, 01 martie 2022, următorul aviz către navigatori: ”Se aduc la cunoştinţă tuturor armatorilor şi comandaţilor de nave următoarele: având în vedere conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei şi desfăşurarea de acţiuni militare în zona frontierei fluviale cu România, cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, pentru prevenirea oricăror evenimente în care să fie implicate nave civile, se interzice navigaţia navelor şi ambarcaţiunilor civile, indiferent de pavilion, în sectorul românesc al Braţului Chilia al Dunării. Nerespectarea prezentului aviz atrage răspunderea contravenţională, materială sau penală, după caz a persoanelor vinovate”.

 
Publicat în Regional
Marți, 01 Martie 2022 07:42

Un bărbat a fost găsit mort în Dunăre

Salvatorii pompieri ai Pichetului Nave Operative din cadrul Inspectoratului pentru situaţii de Urgenţă „Delta” al Judeţului Tulcea a fost solicitat luni seară, în jurul orei 19:30, să intervină în apropierea localităţii Sulina unde o persoană de sex masculin a dispărut în apele Dunării. La scurt timp după ce echipajul de salvatori împreună cu poliţişti din cadrul IPJ Tulcea şi ai Poliţiei de Frontieră au ajuns la faţa locului, au găsit trupul bărbatului dat dispărut. Din păcate, acesta nu prezenta semne compatibile cu viaţa. În acest caz, cercetările au fost preluate de organele abilitate. *sursa foto: arhivă

Publicat în Regional

Asociaţia Mai Mult Verde semnalează prin intermediul unui comunicat de presă că aproape 9.500 de tone de plastic sunt generate anual în judeţul Galaţi, ceea ce înseamnă că fiecare locuitor al judeţului aruncă anual aproximativ 18 kilograme de plastic. Din această cantitate, doar 9,5% este colectată separat şi ajunge la staţiile de sortare şi reciclare. Galaţi este singurul judeţ riveran Dunării în care, în mediul rural, nu se colectează separat. Cifrele au fost extrase din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD). Potrivit acestuia, în judeţul Galaţi au fost generate 92.149 tone deşeuri menajere, din care 17% (15.830 tone) au rămas necolectate. O mare parte dintre aceste cantităţi de deseuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt şi ploi şi ajung mai devreme sau mai târziu în Dunăre.

Colectarea separată, cea mai eficientă procedură

Într-o cercetare privind modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţile riverane Dunării, Asociaţia Mai Mult Verde şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) au concluzionat că cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic rămân colectarea separată şi buna gestionare a deşeurilor. Cele două organizaţii au analizat modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţile riverane Dunării, cu scopul de a identifica posibilele cauze privind poluarea cu plastic a apelor, dar şi măsurile necesare pentru a gestiona problema deşeurilor municipale. „În România anului 2022, avem încă zeci de localităţi în care deşeurile nu sunt colectate sau sunt preluate nediferenţiat, doar pentru a ajunge la gropile de gunoi, transformate între timp în munţi de gunoi. Sunt acele sute de mii de tone de deşeuri pe care le vedem în fiecare an în natură şi care, mai devreme sau mai târziu, ajung în ape. Unele se dezintegrează, dar cele de plastic rămân pentru sute de ani. Unii edili au înţeles asta. Alţii au nevoie de sprijin”, a declarat Doru Mitrana, Preşedinte al Asociaţiei Mai Mult Verde.

Gestionarea deşeurilor revine primăriilor

Din datele raportate pentru anul 2019 în PJGD, acoperirea serviciilor de salubritate în judeţ este de 100% în mediul urban şi de 99% în mediul rural. Colectarea în mediul urban se face la puncte special amenajate, pe 4 fracţii, la un tarif de 11 lei/ pers./ lună, în timp ce în mediul rural nu se colectează separat. Deşi există ADI (Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară) funcţională, SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor) nu se afla în operare la finalul anului 2021. În judeţele fără SMID funcţional, obligaţia de gestionare a deşeurilor municipale revine primăriilor. „Este dovedit faptul că gestionarea deşeurilor în cadrul Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) reprezintă soluţia ideală, deoarece această procedură asigură fluxul normal al deşeurilor de la generator, respectiv de la gospodărie, către instalaţii de prelucrare, aşa cum este cazul staţiilor de sortare ale deşeurilor reciclabile şi pregătirea lor pentru reciclare. Dintre judeţele analizate, în cazul a trei judeţe - Caraş-Severin, Olt şi Mehedinţi, sistemul a intrat în operare la finalul anului 2020 şi respectiv 2021, ceea ce explică lipsa rezultatelor. În plus, mai sunt judeţe în care nu s-au finalizat licitaţiile pentru atribuirea contractelor de delegare, aşa cum este cazul judeţelor Brăila şi Constanţa. Acolo unde încă sunt sincope trebuie identificate atât cauzele cât şi soluţiile potrivite fiecărei situaţii”, a declarant Liliana Nichita, Director al Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

Ghid pentru localităţile riverane Dunării

Asociaţia Mai Mult Verde atrage atenţia că principala sursă de poluare cu plastic a apelor o reprezintă sursele de uscat, mai ales gestionarea deficitară a deşeurilor municipale. Tocmai de aceea, reprezentanţii asociaţiei, în colaborare cu FADI, vin în sprijinul autorităţilor şi comunităţilor locale în procesul de colectare separată a deşeurilor cu un Ghid de bune practici în gestionarea deşeurilor municipale pentru cele 12 judeţe riverane Dunării. Acestea vor fi distribuite începând cu această primăvară în aproximativ 150 de localităţi dunărene.
În ceea ce priveşte factorii de influenţă identificaţi în buna funcţionare a sistemelor de colectare separată şi rata de reciclare a deşeurilor municipale, au fost observate următoarele aspecte:
- Tariful plătit de populaţie - În localităţile în care tariful este mai mare, şi performanţa este una pozitivă. Judeţul Tulcea are cel mai mare tarif perceput în mediul rural (6,17 lei/ pers./ lună) comparativ cu mai puţin de 4 lei în alte localităţi. În judeţul Brăila este perceput un tarif de aproximativ 5 lei în mediul rural (lei/ pers./ lună) şi de până la 12 lei în mediul urban.
- Modalitatea de colectare - La platforme publice sau din poartă în poartă. Procesul de colectare cât mai în apropiere de sursa de generare este unul dintre factorii de influenţă cei mai importanţi, iar în localităţile în care s-a trecut de la colectarea la platformă la colectarea din poartă în poartă, s-a înregistrat şi o creştere a deşeurilor reciclabile colectate.
- Numărul fracţiilor de deşeuri reciclabile colectate - Numărul fracţiilor colectate este important deoarece influenţează atât comportamentul populaţiei care participă la sistem, cât şi calitatea deşeului colectat. În funcţie de cantitatea şi structura deşeului generat, numărul de fracţii colectate se adaptează la specificul local.
- Frecvenţa de colectare - Aceasta se adaptează în funcţie de volumele de colectare disponibile şi de cantităţile estimate ce urmează a fi colectate, şi se stabilesc ulterior în contractele de delegare.
- Campaniile de informare pentru populaţie - Informarea are un rol important. În localităţile în care sunt derulate astfel de campanii, creşte atât numărul participanţilor la sistem, cât şi calitatea şi cantitatea deşeurilor colectate separat. În judeţul Tulcea au avut loc campanii susţinute în primul an de funcţionare a SMID, ceea ce a asigurat succesul acestui sistem, se arată în comunicatul Asociaţiei.

Publicat în Știrea zilei

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A., în calitate de Beneficiar, şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, au semnat, săptămâna trecută, al doilea act adiţional, la Contractul de Finanţare nr. 37/29.05.2019, pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre la Brăila”.
Prin semnarea Actului Adiţional nr. 2 se modifică una dintre clauzele importante, cea privind valoarea contractului de finanţare.
Astfel, valoarea totală a Contractului de Finanţare va fi de 2.593.608.633,43 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională este în sumă de 1.576.746.062,36 lei, echivalentă cu 85% din valoarea totală eligibilă.
Valoarea co-finanţării eligibile a Beneficiarului este în sumă de 278.249.305,07 lei, echivalentă cu 15% din valoarea totală eligibilă.
Diferenţa faţă de valoarea totală a contractului reprezintă valoare neeligibilă inclusiv TVA.
Iniţial, valoarea contractului a fost de 2.571.925.790 lei, iar prin primul act adiţional a crescut la 2.572.885.314 lei.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 6