Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%; informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%; impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.

Industria, contribuţie negativă la creşterea PIB

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.
Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.
"Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS.
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).
Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.
Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Consumul de energie electrică al populaţiei a fost mai mic cu 4,4% în perioada ianuarie-martie 2022, comparativ cu intervalul similar al anului trecut, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În acelaşi timp, consumul industriei a scăzut cu 1,1%, iluminatul public a crescut cu 1,3%, iar, pe total, consumul de electricitate la nivel naţional a fost mai mic cu 2% în primul trimestru.
Producţia a fost şi ea redusă cu 5,7%, ajungând la 14,8 TWh. Cel mai mult a scăzut producţia în hidrocentrale, cu 25%.
În schimb, cantitatea generată din surse regenerabile a crescut cu 24% în cazul turbinelor eoliene şi 18% la panourile fotovoltaice.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost mai mic cu 1,2%.
Exporturile de electricitate au scăzut cu 9,2%, până la 1,460 TWh, iar importurile au crescut cu 13,1%, până la 2,122 TWh. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că noile sancţiuni financiare pe care Uniunea Europeană le va impune Moscovei după atacul asupra Ucrainei ''vor suprima creşterea economică a Rusiei'', transmite agenţia EFE.
''Aceste sancţiuni vor suprima creşterea economică a Rusiei, vor creşte costurile îndatorării, vor creşte inflaţia, vor intensifica ieşirea capitalurilor şi vor eroda gradual baza sa industrială'', consideră preşedinta executivului comunitar.
În acelaşi timp, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că, la reuniunile ce se vor desfăşura în orele următoare în cadrul G7, UE şi NATO, vor fi aprobate sancţiuni de mare anvergură împotriva Rusiei după atacul acesteia asupra Ucrainei.
Într-un discurs pe ton grav, la care a adăugat drapelul Ucrainei alături de cel al Franţei şi al UE, Macron a susţinut că Europa a făcut ''tot posibilul'' pentru a evita războiul, dar acum este pregătită să ''răspundă fără slăbiciuni, cu sânge rece, hotărâre şi unitate''.
Răspunsul occidental faţă de ''atacul masiv'' al Rusiei contra Ucrainei se va desfăşura ''pe plan militar, economic şi în domeniul energiei'', a adăugat preşedintele francez, fără a detalia.
Ministrul său de externe, Jean-Yves Le Drian, declarase anterior că Franţa îşi va spori sprijinul faţă de Ucraina ''sub toate formele'', de asemenea fără a oferi detalii şi fără a menţiona dacă s-a referit şi la vreun fel de ajutorul militar.
Şi premierul britanic Boris Johnson, care l-a calificat pe preşedintele rus Vladimir Putin drept ''dictator'', a declarat că statele occidentale vor impune Rusiei sancţiuni ''masive''. ''Astăzi, în concertare cu aliaţii noştri, vom conveni un ansamblu de sancţiuni economice masive concepute pentru a afecta pe termen lung economia rusă'', a indicat Johnson, potrivit AFP.
Într-un nou discurs, în noaptea de miercuri spre joi, preşedintele Putin a anunţat lansarea unei ''operaţiuni speciale'' pentru ''protejarea locuitorilor'' din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei, ''care timp de opt ani au suferit de pe urma abuzurilor şi genocidului regimului de la Kiev'', liderul de la Kremlin acuzând şi statele occidentale că au ignorat cererile Rusiei privind garanţiile de securitate.
Ministerul rus al Apărării a anunţat ulterior că a lovit instalaţii militare ucrainene cu "arme de înaltă precizie'' şi a promis că nu vor fi vizate zonele locuite.
Potrivit Kievului, au loc de asemenea lupte grele practic de-a lungul întregii frontiere cu Rusia, în timp ce Moscova afirmă că gărzile de frontieră ucrainene şi-au abandonat poziţiile.
Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că trupe ruse ar putea fi paraşutate în districtul Kiev, unde conform serviciului ucrainean de pază a frontierei unităţi militare ruse ar fi pătruns deja dinspre Belarus. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Inspectorii fiscali din cadrul AJFP Galaţi au efectuat, în anul 2021, sute de controale la contribuabili persoane juridice şi fizice, cu scopul principal de a reduce evaziunea fiscală şi economia subterană.

Au fost efectuate 428 inspecţii fiscale (finalizate), din care 298 la contribuabili persoane juridice şi 130 la contribuabili persoane fizice.

S-au mai desfăşurat 427 de controale (controale inopinate şi controale încrucişate), din care 392 la contribuabili persoane juridice şi 35 la contribuabili persoane fizice.

Astfel, au fost stabilite obligaţii suplimentare în valoare totală de 88,55 milioane lei, din care 82,97 milioane lei la contribuabili persoane juridice şi 5,58 milioane lei la contribuabili persoane fizice.

Din totalul obligaţiilor suplimentare stabilite, contribuţiile aferente veniturilor deţin ponderea cea mai importantă, respectiv 46,94% (41,56 milioane lei).

Principalele acţiuni în care au fost implicate structurile de inspecţie fiscală în luna anul 2021, au constat în:

- inspecţii fiscale din proprie iniţiativă efectuate la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, a corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente; stabilirea diferenţelor de obligaţii fiscale principale în baza analizei de risc;

- inspecţii fiscale efectuate în vederea soluţionării în termen a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare primite pentru control anticipat şi ulterior;

- controale inopinate pentru creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale de către contribuabili;

- creşterea rolului prevenţiei inspecţiei fiscale în relaţia cu contribuabilul.

„În virtutea rolului preventiv, urmare acţiunilor de verificare documentară efectuate la contribuabili persoane juridice, în perioada ianuarie - decembrie 2021, organele de inspecţie fiscală au efectuat 109 acţiuni de control documentar, fiind stabilite obligaţii suplimentare în cuantum de 2.258.894 lei. La contribuabilii persoane fizice s-au iniţiat 18 acţiuni, rezultând obligaţii de plată înscrise în decizii de impunere în cuantum de 43.866 lei. Pentru abaterile constatate s-au aplicat un număr de 59 amenzi contribuabililor persoane juridice şi fizice, în cuantum total de 218.400 lei”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Publicat în Eveniment
Marți, 23 Noiembrie 2021 15:51

Rocadă pentru Ministerul Economiei

Partidul Social Democrat a decis să-l propună pentru Ministerul Economiei pe Florin Spătaru (foto ↑), care îl va înlocui pe Marius Humelnicu, aşa cum a fost anunţat ieri. Marius Humelnicu a declarat că a renunţat la această nominalizare din motive personale.
Florin Spătaru are 52 de ani este economist şi a ocupat funcţii de conducere atât în Şantierul Naval Damen Galaţi, cât şi în Şantierul Naval Damen Mangalia de unde va trebui să-şi dea demisia mai ales că Ministerul Economiei deţine calitatea de acţionar majoritar la Şantierul Naval 2 Mai, care deţine pachetul majoritar de acţiuni la Şantierul Damen Mangalia.

Publicat în Politica

Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 6,5% în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, pe serie brută, şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier, potrivit estimării semnal publicată marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În trimestrul II din acest an, PIB-ul a crescut cu 1,8%, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2020 economia a înregistrat o majorare cu 13,6%.
Potrivit datelor INS, Produsul intern brut a înregistrat în trimestrul II din 2021 o creştere cu 13% pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2020.
"Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 174 din 8 iulie 2021. Astfel, rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 102,9% la 102,5%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", se menţionează în comunicatul INS. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Rata anuală a inflației a urcat la 5% în luna iulie 2021, de la 3,9% în iunie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74% iar mărfurile alimentare cu 2,33%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Prețurile de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 1% iar de la începutul anului (iulie 2021 comparativ cu decembrie 2020) majorarea prețurilor a fost de 4,4%.
Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) față de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) este 3,1%.
Potrivit INS, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 este 100,46%.
"Rata anuală a inflației în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 3,8%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) față de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,5%", precizează INS.
Banca Națională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
"După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflația care va fi anunțată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulți colegi, va depăși 5%, sau va fi în jur de 5%. Și subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârșitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este și aici, există tendința să se spună așa: Banca națională prognozează de acum înainte o inflația de 5,6%, prețurile vor crește cu 5,6%. Nu este așa. Inflația e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînțeles și cu acțiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creșterilor de preț și acesta este efortul nostru, să menținem inflația între 5 - 5,5% până la sfârșitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele prețurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 și ceva la sută. Am punctat și trimestrul III și trimestru IV, sfârșit de trimestru ca să vedeți că acești 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că prețurile vor crește de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuși să ținem prețurile undeva între 5 și 5,5%. Mă refer la indicele prețurilor de consum. Deci creșterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârșitul anului următor datorită faptului că dispare și efectul de bază din in ianuarie cu electricitatea și cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele prețurilor de consum coboară la 3,4%", a spus Mugur Isărescu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Tulcea şi poliţişti din cadrul Secţiei 1 Poliţie Rurală Tulcea, împreună cu lucrători din cadrul Autorităţii Navale Române-Căpitănia Zonală Tulcea şi poliţişti din cadrul Biroului Judeţean de Poliţie Transporturi Tulcea au desfăşurat, în cursul zilei de 7 august a.c., o acţiune de prevenire, descoperire şi combatere a ilegalităţilor economice specifice sezonului estival.
În urma controalelor efectuate la 12 agenţi economici de pe raza localităţilor Malcoci, Nufăru, Mahmudia, Murighiol, Dunăvăţu de Jos şi Dunăvăţu de Sus din judeţul Tulcea, poliţiştii au aplicat 5 sancţiuni contravenţionale în valoare de 24.500 de lei, pentru nerespectarea obligativităţii operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice cu memorie fiscală şi au confiscat 1.393 de lei, sumă neînregistrată în aparatul de marcat cu memorie fiscală.
Totodată, în cadrul acţiunii au fost controlate 14 ambarcaţiuni de agrement şi transport persoane în regim water taxi, fiind aplicate două sancţiuni contravenţionale în valoare de 5.500 de lei, conform H.G. nr.876/2007.
De asemenea, poliţiştii au constatat o infracţiune flagrantă, constând în deţinerea de produse din peşte fără documente de provenienţă, fiind ridicate în vederea confiscării şi predării la o unitate de profil, a 4 kilograme de icre de peşte specia crap, în valoare de 800 de lei.
Astfel de acţiuni se vor desfăşura şi în perioada următoare, scopul fiind acela de a preveni şi combate infracţiunile în domeniul economic.

Publicat în Regional

România a cunoscut, înainte de pandemie, una dintre cele mai rapide creşteri economice din Uniunea Europeană, dar are nevoie de instituţii mai puternice şi de disciplină fiscală pentru a o menţine şi este important să îşi îmbunătăţească urgent rezilienţa în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice, a declarat vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Anna Bjerde (foto).
Aceasta a efectuat, în luna iulie, prima sa vizită oficială în România, ocazie cu care a apreciat nivelul înalt recent de creştere economică al ţării, precum şi răspunsul eficient al acesteia la criza economică şi la cea din domeniul sănătăţii generate de pandemia de COVID-19. Se aşteaptă ca aceste eforturi să faciliteze o creştere economică în 2021 la niveluri similare cu cele de dinainte de pandemie, conform unui comunicat al BM remis Agerpres.
"Înainte de pandemie, România a cunoscut una dintre cele mai rapide rate de creştere economică din Uniunea Europeană (UE) şi o reducere semnificativă a sărăciei. Dar ţara are nevoie de instituţii mai puternice şi de disciplină fiscală pentru a menţine o creştere economică de care să beneficieze toţi cetăţenii. Este important ca România să îşi îmbunătăţească urgent rezilienţa în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice, pentru o redresare echitabilă şi sustenabilă", a spus oficialul BM.
În timpul vizitei sale, Anna Bjerde a reafirmat angajamentul Băncii Mondiale de a sprijini România pentru o redresare post-pandemică prietenoasă cu mediul, rezilientă şi incluzivă şi a subliniat necesitatea implementării unor reforme structurale ambiţioase şi a consolidării fiscale, asigurând sprijinul celor mai vulnerabili membri ai societăţii, precum şi consolidarea instituţiilor ţării. Anna Bjerde a subliniat, de asemenea, sprijinul continuu al Băncii Mondiale pentru punerea în aplicare a strategiei naţionale pentru integrarea romilor.
Vizita a marcat semnarea unui nou Memorandum de Înţelegere (MoU) între Banca Mondială şi Guvernul României pentru furnizarea asistenţei tehnice până în anul 2029. În cadrul acestui Memorandum, Banca Mondială va sprijini Guvernul în eforturile sale ce urmăresc convergenţa României la standardele UE, încurajarea prosperităţii în cadrul întregii societăţi, reducerea sărăciei, promovarea incluziunii sociale şi consolidarea capacităţii generale a administraţiei publice, se mai menţionează în comunicat.

Publicat în Economie

Suma alocată pentru investiţii în exploataţii agricole în perioada de tranziţie 2021-2022, de 760 de milioane de euro, este una ambiţioasă, dar necesară, pentru a putea corecta acel deficit al balanţei comerciale, care a crescut în ultimii ani, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"Finalizând analiza SWOT şi analiza nevoilor pentru elaborarea Programul Naţional Strategic, care va începe efectiv din 2023, am considerat că este normal să finanţăm priorităţile acestui program şi în perioada de tranziţie. De aceea, pentru măsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole, mai ales pentru integrarea producţiei în fermă, pentru procesare şi depozitare, am alocat o sumă de 760 de milioane de euro pentru perioada 2021- 2022. Dacă facem o comparaţie cu suma alocată acestei măsuri în perioada 2014-2020, care este de 874,8 milioane de euro, noi spunem că este o sumă ambiţioasă, dar necesară, tocmai pentru a încerca să corectăm acel deficit al balanţei comerciale care în ultimii ani creşte, să sprijinim investiţiile în tot ceea ce înseamnă procesare şi depozitare, mai ales la nivel de fermă, în aşa fel încât fermierii să fie cei care să îşi finanţeze şi să îşi edifice capacitatea de procesare şi depozitare", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că alocarea maximă pe proiect va fi de 1,5 milioane de euro, pentru ferme zootehnice, legume în spaţii protejate, iar rata de finanţare va fi de maximum 90% pentru cooperativele cu istoric în activitate şi 70% pentru beneficiarii privaţi.

"Este important pentru această măsură că am splitat suma de 760 de milioane de euro în mai multe componente: achiziţii simple de utilaje agricole şi de irigaţii la nivelul fermelor - 125 de milioane de euro, condiţionarea şi procesarea în fermă pentru sectorul vegetal - 55 milioane de euro şi zootehnic - 55 de milioane de euro, achiziţia de utilaje pentru tinerii fermieri - 75 de milioane de euro, investiţii în ferme zootehnice, producţie primară şi marketing - 240 de milioane de euro şi 60 de milioane pentru zona montană, investiţii în ferme legumicole, inclusiv în spaţii protejate - 100 de milioane de euro şi condiţionarea şi procesarea în ferme în domeniul legumicol - 50 de milioane de euro", a adăugat şeful MADR.

Ministrul a menţionat că în cadrul acestei măsuri vor fi introduse şi câteva criterii noi de selecţie. (Sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 3