Potrivit datelor centralizate la nivelul filialei locale Galaţi a Consiliului naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, anul trecut, la nivelul judeţului şi-au desfăşurat activitatea şi, ca urmare, au plătit la stat taxe şi impozite 30.365 de entităţi economice, ne referim la PFA-uri şi persoane juridice. Comparativ cu datele anului 2021, s-a înregistrat o creştere de 4,49%, care poate fi explicată şi de faptul că anul trecut venea după doi ani de pandemie şi restricţii care au produs mari efecte negative în mediul economic  - au fost mulţi întreprinzători care şi-au redus activitatea, alţii care au suspendat-o temporar, mai ales cei din domeniul HORECA şi cei din comerţ - unde, de pildă, în perioada pandemiei, magazinele din mall-uri erau obligate să îşi achte chiriile, chiar dacă accesul cumpărătorilor în centrele comerciale era închis. Anul trecut însă nu au mai existat restricţii sanitare, oamenii au reînceput să călătorească să îşi cumpere vacanţe şi să meargă la shopping.
Pe de altă parte însă, datele Registrului Comerţului Galaţi arată că anul trecut au fost înregistrate 917 dizolvări de firme, cu 40,43% mai multe decât în 2021. Procentul situează judeţul Galaţi pe al şaptelea loc pe ţară în această privinţă, cea mai mare creştere a dizolvărilor de firme fiind înregistrată în Vaslui, 68%, urmată de Caraş Severin 64%, Giurgiu 59%, Olt 52% şi Mehedinţi 43%. Şi în privinţa radierilor, anul trecut 1.563 de firme din judeţul Galaţi au apelat la această procedură, cu 14% mai multe decât în 2021, iar dinamica privind firmele intrate în insolvenţă arată un plus de 2.54% faţă de 2021.
Per total, anul trecut s-au înfiinţat cu 20 de noi afaceri mai puţin decât în 2021, s-ar putea spune că scăderea nu este una semnificativă. Dacă însă ne uităm în ce tipologie de entitate economică s-a întregistrat cea mai mare scădere, vedem că este vorba despre Intreprinderile Familiale, intreprinderile individuale şi în CA-uri (societăţi în comandită pe acţiuni). Cu alte cuvinte, micile afaceri au avut cel mai mult de suferit din cauza modificărilor aduse noului Cod Fiscal. Cea mai mare problemă au avut-o patronii, în momentul în care modificările legislative i-au obligat să plătească acele contribuţiile aferente la nivelul unui salariu minim pentru 8 ore de muncă şi pentru angajaţii part-time care lucrau 2 ore pe zi. În aceste cazuri, majoritatea covârşitoare a întreprinzătorilor a decis concedierea acelor angajaţi part-time, care, ulterior, s-au "adaptat condiţiilor", lucrând la negru, la aceleaşi firme, de obicei, aşa că în acest caz modificările aduse Codului Fiscal au avut un efect invers decât cel vizat, adică au trimis în economia subterană şi munca part-time.
Un efect pe care, de altfel, reprezentanţii întreprinderilor private mici şi mijlocii, dar şi sindicatele, l-au anunţat încă din vara anului trecut, moment în care au cerut guvernanţilor să caute alte soluţii pentru o mai bună încasare a contribuţiilor la bugetul de stat, printre măsurile propuse numărându-se accelerarea digitalizării ANAF, reducerea marii evaziuni fiscale şi, de asemenea, diminuarea cheltuielilor guvernamentale.

Primarul comunei Călineşti Oaş din judeţul Satu Mare, Dinu Birtoc (foto ↑), deszăpezeşte singur drumurile din comună cu utilajele administraţiei locale pentru a realiza economii la bugetul de stat, după care merge la primărie unde îşi desfăşoară activitatea, notează digi24.ro.

Marţi, în prima zi din acest an în care a nins în comună, Dinu Birtoc s-a trezit la ora 4,00, a deszăpezit drumurile, iar la ora 8,00 s-a prezentat la Primărie unde a avut o recepţie. Edilul a explicat, pentru Agerpres, că nu are angajat la primărie care să poată face acest lucru şi nici nu contractează o firmă specializată pentru a face economii la buget. "Nu e un lucru greu, face parte din administraţie, mie îmi place. Am fost îmbrăcat în salopetă până la 7,30 când mi-am terminat de deszăpezit. Într-o jumătate de oră m-am îmbrăcat, mi-am băut cafeaua şi la 8,00 am fost la serviciu, că mi-am făcut o recepţie la un drum pe care l-am făcut în toamnă. Nu am şofer care să meargă pe el. Am angajaţii la primărie, legea nu ne permite ca să le dau spor de noapte. La ora când încep să mişte oamenii, drumurile trebuie să fie deja curate, atunci nu am de ales decât să merg eu", a spus Birtoc.

El deţine permis de categoriile B,C, şi E, astfel că poate conduce fără probleme autospeciale pentru deszăpezire, prevăzute cu sărăriţă şi lamă, având în total 45 de kilometri de drumuri de deszăpezit. "Dacă mă port bine, în trei ore bune am terminat. E mai greu când e zăpadă mare că nu poţi să te duci tare. Nu e ca la şes, nu sunt benzi foarte mari, nu e bine nici când e zăpada foarte mare, nici când e polei. Tot timpul trebuie să fii atent, să pregăteşti terenul. Dacă ştii că la noapte vor fi minus 5 grade şi afară e ud, e normal că trebuie să fii preventiv să pui sare ca să eviţi producerea poleiului. Trebuie foarte bine monitorizată situaţia. Nu mă plâng de chestia asta", a spus edilul.

Dinu Birtoc estimează că se face o economie de cel puţin 150.000 de lei pe an. "Sunt o groază de bani pe care îi arunci în drum. Noi avem utilajele, plătim doar consumul de motorină şi ne rămân bănuţii. Aşa ne gospodărim. Cei care îşi permit să contracteze firme... acolo sunt bani grei. Şi noi am avut în urmă cu vreo 3-4 ani cu firmă şi ne-a stors de bănuţi. Ei fac contract pe oră, trebuie să le plăteşti. Poţi să economiseşti, un contract este 150.000, poate 200.000 de lei, eu cheltui motorină poate de 2.000 - 5.000 de lei, rămân câţiva bani la buget, nu? Nu o fac neapărat din obligaţie, o fac şi din plăcere", a spus Birtoc. (sursa foto: observatornews.ro)

Greu de înţeles cum succesiv măsurile luate de coaliţia de guvernare, în ultimele zile, alimentează puseul inflaţionist şi acţionează agresiv asupra mediului de afaceri cu decizii ce contravin principiilor de bază în astfel de situaţii. Consecinţa: vor avea efectul invers celui aşteptat, este de părere Cristian Dima.

„Creşterea salariilor bugetarilor alimentează inflaţia la care se adaugă deciziile ce privesc mediul de afaceri, principalul motor al economiei. Aceste măsuri cumulative ar accentua dezechilibru economic şi în state cu economii mult mai stabile. Decizia de majorare a impozitelor pe proprietate cu 50% nu va lovi doar în persoanele fizice, ci şi în micii întreprinzători care deja au fost împovăraţi de o serie de creşteri a poverii fiscale, atât prin majorări directe, cât și indirecte prin creşteri ale impozitării pentru salariaţii part-time, micşorarea plafonului de impozitare a veniturilor de la 1 milion de euro la 500.000 euro etc. Aceste măsuri nu fac decât să lovească haotic şi puternic în principalul motor al economiei ţării - IMM-urile şi vor accentua puseul inflaţionist şi dezechilibrul în economie, absolut greşit.

Şi atunci când îşi propun să cheltuiască banii cu greu strânşi la buget, se preferă de cele mai multe ori achiziţia de bunuri produse în străinătate, când dacă s-ar utiliza resursa financiară naţională în achiziţia cu prioritate a bunurilor şi serviciilor produse în România, am mai reduce debalansarea deficitului comercial. Statul este principalul factor ce poate sprijini echilibrarea balanţei comerciale a României, în acest fel încurajând şi marile companii să îşi extindă afacerile în România. Dar asta reprezintă un element fin al deciziilor de utilizare a resurselor financiare ale unui stat şi la dispoziţia acestuia. Dacă decizia de a achiziţiona de pe piaţa externă a bunurilor duce şi la nemulţumirea utilizatorilor, aşa cum s-a pronunţat sindicatul poliţiştilor la achiziţionarea de utilitare pentru poliţie, a maşinilor BMW, atunci clar decizia de achiziţie stârneşte prea multe nemulţumiri naţionale şi nu avantajează România.

Cu aceste măsuri care în fapt se urmărește a fi favorabile şi să ducă la restabilirea echilibrului în economie, în opinia mea vor contribui la dezechilibru, menţinând un climat de nesiguranţă şi impredictibilitatea care este cea mai rea politică în raport cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii de asemenea, cu efecte nefavorabile asupra nivelului de trai. Deciziile neinspirate şi lipsite de orizont duc la comportament agresiv al populaţiei faţă de orice, guvern, administraţia publică locală şi naţională, companii prestatoare de servicii publice, de angajator fie public, fie privat, faţă de piaţă în general, nu va scăpa nimeni de acest dezechilibru”, a afirmat Cristian Dima.

Hipermarketurile din ţara noastră iau primele măsuri in criza energiei. Lidl este primul care anunţă că va închide magazinele mai devreme pentru a face economii, programul se modifică cu 2 ore (foto ↓). Mai mult, Ikea, Kaufland si Lidl şi-au închis parcurile de încărcare gratis pentru maşinile electrice, notează antena3.ro.
Magazinele Lidl vor fi deschise cu 30 de minute mai târziu faţă de programul actual, şi se vor închide cu o oră mai devreme, cel puţin de luni până vineri, pentru ca în weekend să se deschidă cu 30 de minute mai târziu şi să fie închise cu 2 ore mai devreme decât în acest moment.

Noul program Lidl

Toate magazinele vor avea acelaşi orar, după cum urmează:
• Luni – Sâmbătă: 07:30 – 21:00
• Duminică: 08:00 – 19:00*
*Cu excepţia magazinului Lidl din Medgidia, str. Independenţei, Nr. 12, care îşi păstrează programul actual pentru duminică şi va funcţiona în intervalul orar 08:00 – 18:00.
Lidl anunţă că magazinele care au deja programe de funcţionare cu ore de lucru reduse, vor rămâne la acelaşi program în continuare, astfel că în cazul lor clienţii nu trebuie să îşi facă griji că vor interveni modificări.

Redresarea economiei mondiale în urma recesiunii provocate de răspunsurile la pandemie continuă, dar încetineşte. După un declin de 3,1% în 2020, creşterea economiei mondiale era aşteptată să atingă 5,9% în 2021 şi să încetinească la 4,9% în 2022, se arată în "Raportul pe 2022 privind riscurile globale", publicat de Forumul Economic Mondial (WEF).
Până în 2024, economia mondială ar urma să fie cu 2,3% mai mică decât ar fi fost în absenţa pandemiei.
Riscurile la adresa creşterii economice sunt considerabile, inclusiv riscurile provocate de potenţiala reapariţie a COVID-19, deoarece apar noi variante, se arată în raport.
În precedenta ediţie a raportului, temerile critice pe termen mediu erau "şocul materiilor prime", "instabilitatea preţurilor" şi "crizele datoriei". Acestea se văd deja într-o anumită măsură.
În momentul elaborării raportului pe 2022, preţurile materiilor prime au crescut cu aproape 30% de la finalul lui 2020; ele ar putea rămâne volatile din cauza sporirii tensiunilor între Europa şi Rusia, a penuriei de energie în China, a continuării perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi a dificultăţilor legate de renunţarea la combustibilii fosili.
În multe ţări inflaţia a accelerat, din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, combinate cu majorarea cererii consumatorilor şi preţurile mai ridicate ale materiilor prime.
Aceste evoluţii afectează încrederea consumatorilor - care a fost esenţială pentru redresare - şi vor spori riscurile în urma majorării dobânzilor de către băncile centrale.
În statele avansate şi în cele în curs de dezvoltare, preţurile mai ridicate şi costul mai mare al datoriei vor afecta în special gospodăriile cu venituri mai scăzute, în timp ce IMM-urile, care încă încearcă să evite falimentul, vor avea de suferit în urma reducerii consumului. (sursa Agerpres)

Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%; informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%; impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.

Industria, contribuţie negativă la creşterea PIB

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.
Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.
"Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS.
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).
Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.
Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%. (sursa Agerpres)

Consumul de energie electrică al populaţiei a fost mai mic cu 4,4% în perioada ianuarie-martie 2022, comparativ cu intervalul similar al anului trecut, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În acelaşi timp, consumul industriei a scăzut cu 1,1%, iluminatul public a crescut cu 1,3%, iar, pe total, consumul de electricitate la nivel naţional a fost mai mic cu 2% în primul trimestru.
Producţia a fost şi ea redusă cu 5,7%, ajungând la 14,8 TWh. Cel mai mult a scăzut producţia în hidrocentrale, cu 25%.
În schimb, cantitatea generată din surse regenerabile a crescut cu 24% în cazul turbinelor eoliene şi 18% la panourile fotovoltaice.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost mai mic cu 1,2%.
Exporturile de electricitate au scăzut cu 9,2%, până la 1,460 TWh, iar importurile au crescut cu 13,1%, până la 2,122 TWh. (sursa Agerpres)

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că noile sancţiuni financiare pe care Uniunea Europeană le va impune Moscovei după atacul asupra Ucrainei ''vor suprima creşterea economică a Rusiei'', transmite agenţia EFE.
''Aceste sancţiuni vor suprima creşterea economică a Rusiei, vor creşte costurile îndatorării, vor creşte inflaţia, vor intensifica ieşirea capitalurilor şi vor eroda gradual baza sa industrială'', consideră preşedinta executivului comunitar.
În acelaşi timp, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că, la reuniunile ce se vor desfăşura în orele următoare în cadrul G7, UE şi NATO, vor fi aprobate sancţiuni de mare anvergură împotriva Rusiei după atacul acesteia asupra Ucrainei.
Într-un discurs pe ton grav, la care a adăugat drapelul Ucrainei alături de cel al Franţei şi al UE, Macron a susţinut că Europa a făcut ''tot posibilul'' pentru a evita războiul, dar acum este pregătită să ''răspundă fără slăbiciuni, cu sânge rece, hotărâre şi unitate''.
Răspunsul occidental faţă de ''atacul masiv'' al Rusiei contra Ucrainei se va desfăşura ''pe plan militar, economic şi în domeniul energiei'', a adăugat preşedintele francez, fără a detalia.
Ministrul său de externe, Jean-Yves Le Drian, declarase anterior că Franţa îşi va spori sprijinul faţă de Ucraina ''sub toate formele'', de asemenea fără a oferi detalii şi fără a menţiona dacă s-a referit şi la vreun fel de ajutorul militar.
Şi premierul britanic Boris Johnson, care l-a calificat pe preşedintele rus Vladimir Putin drept ''dictator'', a declarat că statele occidentale vor impune Rusiei sancţiuni ''masive''. ''Astăzi, în concertare cu aliaţii noştri, vom conveni un ansamblu de sancţiuni economice masive concepute pentru a afecta pe termen lung economia rusă'', a indicat Johnson, potrivit AFP.
Într-un nou discurs, în noaptea de miercuri spre joi, preşedintele Putin a anunţat lansarea unei ''operaţiuni speciale'' pentru ''protejarea locuitorilor'' din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei, ''care timp de opt ani au suferit de pe urma abuzurilor şi genocidului regimului de la Kiev'', liderul de la Kremlin acuzând şi statele occidentale că au ignorat cererile Rusiei privind garanţiile de securitate.
Ministerul rus al Apărării a anunţat ulterior că a lovit instalaţii militare ucrainene cu "arme de înaltă precizie'' şi a promis că nu vor fi vizate zonele locuite.
Potrivit Kievului, au loc de asemenea lupte grele practic de-a lungul întregii frontiere cu Rusia, în timp ce Moscova afirmă că gărzile de frontieră ucrainene şi-au abandonat poziţiile.
Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că trupe ruse ar putea fi paraşutate în districtul Kiev, unde conform serviciului ucrainean de pază a frontierei unităţi militare ruse ar fi pătruns deja dinspre Belarus. (sursa Agerpres)

Inspectorii fiscali din cadrul AJFP Galaţi au efectuat, în anul 2021, sute de controale la contribuabili persoane juridice şi fizice, cu scopul principal de a reduce evaziunea fiscală şi economia subterană.

Au fost efectuate 428 inspecţii fiscale (finalizate), din care 298 la contribuabili persoane juridice şi 130 la contribuabili persoane fizice.

S-au mai desfăşurat 427 de controale (controale inopinate şi controale încrucişate), din care 392 la contribuabili persoane juridice şi 35 la contribuabili persoane fizice.

Astfel, au fost stabilite obligaţii suplimentare în valoare totală de 88,55 milioane lei, din care 82,97 milioane lei la contribuabili persoane juridice şi 5,58 milioane lei la contribuabili persoane fizice.

Din totalul obligaţiilor suplimentare stabilite, contribuţiile aferente veniturilor deţin ponderea cea mai importantă, respectiv 46,94% (41,56 milioane lei).

Principalele acţiuni în care au fost implicate structurile de inspecţie fiscală în luna anul 2021, au constat în:

- inspecţii fiscale din proprie iniţiativă efectuate la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, a corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente; stabilirea diferenţelor de obligaţii fiscale principale în baza analizei de risc;

- inspecţii fiscale efectuate în vederea soluţionării în termen a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare primite pentru control anticipat şi ulterior;

- controale inopinate pentru creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale de către contribuabili;

- creşterea rolului prevenţiei inspecţiei fiscale în relaţia cu contribuabilul.

„În virtutea rolului preventiv, urmare acţiunilor de verificare documentară efectuate la contribuabili persoane juridice, în perioada ianuarie - decembrie 2021, organele de inspecţie fiscală au efectuat 109 acţiuni de control documentar, fiind stabilite obligaţii suplimentare în cuantum de 2.258.894 lei. La contribuabilii persoane fizice s-au iniţiat 18 acţiuni, rezultând obligaţii de plată înscrise în decizii de impunere în cuantum de 43.866 lei. Pentru abaterile constatate s-au aplicat un număr de 59 amenzi contribuabililor persoane juridice şi fizice, în cuantum total de 218.400 lei”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Partidul Social Democrat a decis să-l propună pentru Ministerul Economiei pe Florin Spătaru (foto ↑), care îl va înlocui pe Marius Humelnicu, aşa cum a fost anunţat ieri. Marius Humelnicu a declarat că a renunţat la această nominalizare din motive personale.
Florin Spătaru are 52 de ani este economist şi a ocupat funcţii de conducere atât în Şantierul Naval Damen Galaţi, cât şi în Şantierul Naval Damen Mangalia de unde va trebui să-şi dea demisia mai ales că Ministerul Economiei deţine calitatea de acţionar majoritar la Şantierul Naval 2 Mai, care deţine pachetul majoritar de acţiuni la Şantierul Damen Mangalia.