Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).O rată anualizată a inflaţiei de 5,2% nu a mai fost consemnată din luna aprilie a anului 2013.Potrivit INS, rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 - aprilie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 - aprilie 2017), calculată pe baza IPC, a fost de 2,8%.Determinată pe baza IAPC, rata medie a fost, în aprilie, de 4,3%.Creşterile anualizate de preţuri au fost, în aprilie, de 4% la mărfurile alimentare, de 7,2% la mărfuri nealimentare şi de 2,8% la servicii.Banca Naţională a României (BNR) a majorat uşor, de la 3,5% la 3,6% prognoza de inflaţie pentru luna decembrie 2018, menţinând-o la 3% pe cea pentru decembrie 2019.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că majorarea salariilor este inevitabilă, dar se va reflecta în preţuri.„Nu cred că cineva mai poate opri creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece, dacă nu le mărim salariile? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, create de tensiunile de pe piaţa muncii, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”, a spus recent, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei pe trimestrul I 2018.În ediţia anterioară a Raportului, prognoza de inflaţie pentru decembrie 2018 era de 3,5%, cu un vârf de 5% în trimestrul II; în actuala ediţie, prognoza pentru decembrie este de 3,6%, cu oscilaţii în jurul valorii de 5% în trimestrele II şi III, urmată de o temperare în trimestrul IV.

Publicat în Economie

Economia Uniunii Europene ar putea creşte într-un ritm mai rapid prin revizuirea prevederilor bugetare, în sensul ca acestea să se concentreze mai mult pe cheltuieli decât pe deficitul bugetar structural, se arată într-un raport elaborat de analiştii de la centrul de reflexie Bruegel, informează Bloomberg.
Atenţia sporită acordată deficitului bugetar la momentul inoportun al ciclului economic "ar putea fi unul din motivele pentru relansarea economică modestă din Europa, ridicând semne de întrebare asupra eficacităţii cadrului fiscal al UE. În practică, implementarea prevederilor bugetare este afectată de indicatorii măsuraţi inadecvat şi prognoze incorecte, care pot duce la recomandări de politici nepotrivite", se arată în raportul elaborat de analiştii Gregory Claeys, Zsolt Darvas şi Alvaro Leandro.
Analiştii de la centrul de reflexie Bruegel cred că cea mai bună variantă ar fi eliminarea prevederilor bugetare actuale însă recunosc că această variantă nu este una fezabilă. În schimb, analiştii propun o atenţie mai mare pe partea de venituri, care ar însemna că reducerile de taxe să fie blocate dacă nu sunt însoţite de reduceri de cheltuieli şi de asemenea ar îngreuna creşterea cheltuielilor fără majorarea taxelor. În schimb, autorii susţin că actuala atenţie acordată deficitului structural în prevederile bugetare îngreunează sarcina de control a guvernelor şi de asemenea fac dificilă calcularea adecvată a deficitului.
Potrivit analiştilor Bruegel, noul sistem ar beneficia de pe urma creării unui Consiliul fiscal european independent care să intervină în circumstanţele speciale în care e nevoie de mai multă flexibilitate. "Astfel ar fi eliminată percepţia aplicării incorecte sau motivate politic a prevederilor bugetare", susţin autorii adăugând că în cadrul actualului sistem "ameninţarea sancţiunilor nu este credibilă" şi, mai mult, ar crea efecte adverse dacă ar fi vreodată utilizate.
Analiştii susţin că sistemul propus de ei ar fi disciplinat Spania, Irlanda şi Marea Britanie în perioada de dinaintea crizei financiare, având în vedere că explozia pieţei imobiliare şi creşterea rapidă a cheltuielilor publice au agravat şi mai mult înrăutăţirea ciclului economic. În sens invers, Germania şi Suedia ar fi putut să cheltuiască mai mult între 2004 şi 2007, susţin analiştii Bruegel.

Publicat în Mapamond

Produsul intern brut al României a crescut în termeni reali cu 1,4% în trimestrul trei faţă de trimestrul precedent, în timp ce faţă de perioada similară a anului trecut avansul a fost de 3,6% atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În trimestrul doi, PIB a stagnat după o creştere de 1,4% în T1 faţă de trimestrul anterior.

Institutul Naţional de Statistică a revizuit în scădere la 0,0%, de la 0,1% datele referitoare la avansul PIB în trimestrul doi faţă de trimestrul precedent. 'Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2015 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2015, publicată în comunicatul de presă nr. 249 din 7 octombrie 2015. Astfel: rezultatele trimestrului I 2015, comparativ cu trimestrul IV 2014, nu s-au modificat; rezultatele trimestrului II 2015, comparativ cu trimestrul I 2015, au fost revizuite de la 100,1% la 100,0%', se precizează în comunicatul INS.

În primele nouă luni ale acestui an, economia românească a crescut cu 3,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier.

La începutul acestei luni, Comisia Europeană (CE) şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică a României în 2015 până la 3,5%, faţă de avansul de 2,8% pe care îl preconiza în luna mai, conform previziunilor de toamnă publicate de Executivul comunitar.

PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 4,1% în 2016 şi 3,6% în 2017, datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale. 

Publicat în National

Peste 2.000 de societăţi şi-au dobândit faima de "zombie" în ultimul an, după ce la doar câteva luni de la înfiinţare şi-au suspendat activitatea sau au cerut radierea la Registrul Comerţului, cele mai multe fiind localizate în Bucureşti, Ilfov, Bihor, Constanţa, Timiş şi Cluj, potrivit unui studiu.

"Business-ul este un adevărat sport sângeros. Mii de firme se nasc şi mor în acelaşi an în România, sufocate în hăţişul plin de capcane care este lanţul economic. În ultimul an, peste 2.000 de societăţi şi-au căpătat faima de «zombie», având o existenţă de numai câteva luni. Să faci afaceri în România nu este deloc un lucru uşor. De la găsirea unor clienţi serioşi, la amânarea plăţii unor facturi şi efectele insolvenţelor sau falimentelor, sunt tot mai multe afaceri care îşi închid porţile pentru că nu au capitalul necesar de subzistenţă", se arată într-un studiu realizat de KeysFin.

În 2014, potrivit datelor KeysFin, au fost 2.067 de astfel de societăţi care, abia înfiinţate, şi-au suspendat activitatea sau au cerut radierea la Registrul Comerţului. Peste 60% dintre ele au activat în comerţ şi servicii, domeniile cele mai dinamice ale economiei dar şi cele care au cel mai ridicat risc investiţional. "Vorbim, în primul rând, de mici afaceri, SRL-uri înfiinţate pentru a derula operaţiuni de comerţ, dar şi business-uri din alte domenii, precum construcţii, intermedieri, producţia de bunuri de larg consum şi HORECA, adică hoteluri, baruri şi restaurante. Sunt firme care au tăiat măcar o factură şi n-au avut forţa financiară sau know how-ul managerial care să le facă să continue", afirmă analiştii de la KeysFin.

Printre firmele considerate "zombie" se află şi un număr semnificativ de societăţi de portofoliu, înfiinţate de oamenii de afaceri doar pentru a derula unele tranzacţii şi care, o dată folosite, sunt închise imediat.

Statistica KeysFin arată că cele mai multe firme "zombie" au fost înregistrate, anul trecut, în Bucureşti - 675, capitala fiind urmată de Ilfov cu 145, Bihor cu 134, Constanţa cu 133, Timiş cu 120 şi Cluj cu 106. La polul opus se află zonele în care business-ul este unul la cote ceva mai reduse, precum Tulcea, Botoşani, Harghita şi Covasna, unde s-au înregistrat, în 2014, sub 10 firme considerate "zombie", adică care n-au rezistat mai mult de câteva luni. 

Publicat în Economie

Numărul şomerilor din România a crescut faţă cel de anul trecut, deşi economia a înregistrat o creştere statistică importantă. Rata şomajului s-a situat, în septembrie, la 6,8%, în creştere faţă de nivelul de 6,7% înregistrat în luna septembrie 2014, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri. Sunt peste 625.000 de români fără un loc de muncă în prezent, în timp ce anul trecut în septembrie erau 620 de mii.

Potrivit sursei citate, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 2,5 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 7,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,4% în cazul celor de sex feminin. De asemenea, numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie din anul curent, este de 627.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (626.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (619.000 persoane), scrie Agerpres. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,7% pentru luna septembrie 2015, respectiv 6,8% în cazul bărbaţilor şi 4,2% în cel al femeilor.

Datele INS relevă că numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 77,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2015. 

Publicat în Economie

Dacă întrebăm economiştii pentru ce sunt buni banii, ei vor pronunţa cuvântul „fungibil”, care se referă la calitatea de a putea fi înlocuit, schimbat. Spre deosebire de sistemul de schimb tradiţional numit troc, în care oamenii schimbau un lucru pe un altul diferit, sistemul monetar foloseşte jetoane simbolice care pot fi date la schimb pe orice. Astfel, un anume bun, precum o vacă, poate fi dat la schimb pe monede care asigură pâinea necesară pe un an. 

Însă, dincolo de utilitatea lor de bază, banii pot avea alte beneficii pentru societate. Una dintre teorii susţine că banii au facilitatea cooperarea în grupuri mari de străini, acolo unde încrederea nu putea fi foarte puternică. De exemplu, dacă dai unui străin o vacă în schimbul banilor, nu mai este necesar să te încrezi în acea persoană că îţi va asigura necesarul de pâine pe un an, pentru că poţi chiar tu să îşi cumperi pâine de oriunde, cu banii primiţi pe vacă. Ca urmare a acestui fenomen, sistemul monetar pare să fi fost crucial pentru urbanizare. 

Pentru a testa această idee, o echipă de economişti coordonaţi de Gabriele Camera de la Universitatea Chapman, din Orange, California, a realizat un experiment pe 200 de persoane într-o cameră plină de computere. Subiecţilor li s-a cerut să se joace două jocuri diferite, dar care aveau un scop comun: să adune puncte numite „unităţi”. Toată lumea a început jocul având câte 8 unităţi, iar jucătorii au fost împărţiţi în grupuri de câte 2, 4, 8 sau 32 de indivizi, pentru mai multe runde. În fiecare rundă, computerul realiza perechi aleatorii în grup. Jucătorii ştiau cât de mulţi jucători erau în fiecare grup, însă nu ştiau care dintre indivizi le erau parteneri. În primul joc, unul dintre jucătorii din pereche avea opţiunea de a-şi cheltui 6 unităţi cu scopul de a-şi ajuta partenerul să obţină 12 unităţi. Această alegere era costisitoare, însă dacă donatorul urma să beneficieze de această ofertă de la un viitor partener din o altă rundă, atunci el îşi dubla investiţia. Desigur, ar fi existat şi posibilitatea ca în rundele următoare donatorul să nu fie ajutat. După un anumit număr de runde, computerul oprea jocul. La final, scorurile participanţilor au fost convertite în sume de bani cu care subiecţii au plecat acasă.

Aşa cum se aştepta Gabriele Camera, încrederea participanţilor s-a diminuat pe măsură ce grupul se mărea. Atunci când jocul era jucat în doi, participanţii aveau încredere că ulterior favorurile le vor fi întoarse. Iar acest lucru s-a observat şi în statistici, căci partenerii care formau perechi s-au ajutat în proporţie de 71%. În grupuri mari, în schimb, şansele de a fi pus în pereche cu aceeaşi persoană în runda viitoare pentru ca ea să îţi poată întoarce favorul erau mici, sub 5% în cazul grupurilor de 32 de persoane. Prin urmare, odată ce indivizii ajungeau într-un grup mare, încrederea lor scădea semnificativ. Astfel, în grupul de 32 de persoane, cooperarea s-a realizat doar în proporţie de 28%. 

Cel de-al doilea experiment era exact ca primul, doar că includea şi o formă virtuală de bani numiţi „jetoane”. Fiecare jucător începea jocul cu 2 jetoane şi avea opţiunea de a folosi unul dintre ele pentru a „cumpăra” ajutor de la un partener, în schimbul ajutorului unilateral. Spre deosebire de unităţi, jetoanele nu aveau valoare intrinsecă şi nu puteau fi răscumpărate la finalul jocului. Utilizarea lor a fost voluntară, jocul putând fi jucat ca în experimentul anterior. 

Cu toate acestea, participanţii au adoptat imediat „sistemul monetar”, în loc să se ajute unii pe alţii prin acordarea de cadouri. Mai mult, în grupurile de două persoane, folosirea jetoanelor a erodat încrederea şi cooperarea a scăzut la 19%. În schimb, în grupurile mari, efectul a fost invers. Oamenii au început să coopereze de două ori mai des când au utilizat „sistemul monetar”. 

Gabriele Camera a teoretizat că banii fac posibilă cooperarea atunci când oamenii nu se pot baza pe reputaţie sau înrudire. Cercetătorul speculează că banii îndrumă culturile spre economii bazate pe bani prin procesul de susţinere a populaţiilor mai mari. 

Studiul reprezintă o dovadă convingătoare a faptului că banii au promovat cooperarea cel puţin în rândul participanţilor la studiu. Însă Paul Rubin, de Universitatea Emory, a atras atenţia că participanţii erau „studenţi, ceea ce înseamnă că ei au fost obişnuiţi cu sistemul monetar”. De asemenea, şi Camera admite că aceasta este o limită a studiului şi speră că va putea să realizeze studiul şi pe populaţii „non-standard”, precum triburile amazoniene. 

Publicat în Mozaic

Liderii de business din România sunt încrezători atât în creşterea afacerilor lor în acest an, cât şi în evoluţia per ansamblu a economiei, mai mult de o treime dintre aceştia estimând un avans semnificativ al cifrei de afaceri şi peste jumătate arătându-se încrezători în evoluţia economică a ţării, conform studiului "O nouă viziune a creşterii", publicat de EY România.

Astfel, 40% dintre companiile incluse în acest studiu planifică o creştere semnificativă a cifrei de afaceri în 2015, cuprinsă între 10% şi 31%, în timp ce doar 27% estimează o creştere moderată a cifrei de afaceri, între 5% şi 10%.

De asemenea, 55% dintre executivii care au răspuns la sondaj sunt încrezători şi foarte încrezători în evoluţia economică a ţării. Estimările privind creşterea profitului sunt relativ similare cu cele de la începutul anului: 35% dintre executivi estimează că vor avea profituri cu peste 10% mai mari în acest an, în timp ce doar 12% dintre aceştia se aşteaptă la o scădere a profitabilităţii în 2015.

În ceea ce priveşte investiţiile, doar 27% dintre respondenţi mai prevăd o creştere a investiţiilor cu peste 10%, faţă de 36%, la începutul anului. Estimările cele mai mari privind creşterea investiţiilor sunt în domeniile producţiei, construcţiilor şi imobiliarelor şi în domeniul transporturilor.

„Creşterea competitivităţii prin inovaţie şi cercetare, creşterea brand-ului şi digitalizarea au urcat tot mai mult pe agenda de business a companiilor în acest an. În consecinţă, liderii de afaceri se arată încrezători în potenţialul care se află în faţa lor şi se uită tot mai atent către noile oportunităţi pe care evoluţia mediului de afaceri le deschide. Important este cum vor aborda aceste oportunităţi şi cum îşi vor transforma avantajele competitive, construind o creştere sustenabilă”, a afirmat Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

La fel ca şi în cazul investiţiilor, estimările privind creşterea numărului de angajaţi se temperează, în comparaţie cu februarie 2015. Totuşi, 58% dintre respondenţi aşteaptă creşteri ale numărului salariaţilor, mai puţin însă faţă de începutul anului, când 71% dintre executivi planificau creşterea personalului.

De asemenea, la începutul anului, 87% dintre companii estimau că vor creşte salariile angajaţilor în 2015, procent care se menţine relativ ridicat. 80% dintre respondenţi declară că încă mai este loc de creştere până la sfârşitul anului. Companiile din IT şi din energie şi utilităţi estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în anul curent.

La începutul lui 2015, liderii de business din România se aşteptau ca cererea să redevină motorul creşterii afacerilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul ediţiei din februarie a studiului 'O nouă viziune a creşterii'. Dacă la începutul anului, doar 2% dintre respondenţi se aşteptau la o creştere puternică a cererii, iar 64% prognozau o creştere moderată, în prezent, 27% dintre respondenţi estimează că cererea clienţilor pe care îi deservesc va creşte puternic şi doar 40% se mai bazează pe o creştere moderată.

Întrebaţi care sunt schimbările legislative care vor avea cel mai mare impact asupra afacerii pe mai departe, liderii de business au indicat între primele trei: reducerea TVA (31%), scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit (26%) şi schimbarea regimului fiscal pentru liber-profesionişti.

Principalele trei provocări pe care executivii le identifică în domeniul lor de activitate sunt competitivitatea scăzută (16%), retenţia angajaţilor şi managementul talentelor (14%) şi presiunea pe preţ (13%). De partea cealaltă însă, principalele oportunităţi indicate de respondenţi în sectorul lor sunt exportul de servicii IT în afara României (16%), potenţialul de creştere a pieţei interne (13%) şi avansul tehnologic (12%).

Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în 2015, percepţia executivilor s-a schimbat pe parcursul ultimelor şase luni. Dacă, în februarie 2015, cei mai importanţi trei indicatori erau rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, în prezent, liderii de business se raportează diferit la elementele care definesc succesul în afaceri. Ei pun, aşadar, mai mult accent pe satisfacţia clientului (84% dintre respondenţi, faţă de 72% la începutul anului), apoi pe rezultatele financiare (66% dintre respondenţi, faţă de 68% la începutul anului) şi pe brand awareness (51% dintre respondenţi faţă de 41% la începutul anului).

Analiza EY are la bază un chestionar prin care se analizează percepţiile a 328 executivi de top provenind din diverse industrii. 14% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane euro, 10% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 38% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane euro şi 38% sub 1 milion de euro cifră de afaceri. 72% sunt companii româneşti, restul de 28% fiind subsidiare ale unor companii străine. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 16 iulie — 17 august 2015.

Publicat în National

Investiţiile nete realizate în economie s-au cifrat la 26,87 miliarde de lei, după prima jumătate a acestui an, în creştere cu 7,2% comparativ cu semestrul I 2014, un volum mai mare de investiţii fiind înregistrat în industrie, care a atras 37,7% din totalul fondurilor, şi comerţ şi servicii (36,4%), potrivit datelor provizorii ale Institutului Naţional de Statistică remise, joi, AGERPRES.

Sectorul construcţiilor a atras 17,5% din totalul investiţiilor, iar agricultura 6,1%.

Investiţiile în lucrări de construcţii noi s-au majorat cu 9,3% iar cele în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 7%.

Comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, ponderea investiţiilor nete în lucrări de construcţii noi a crescut cu 0,3 puncte procentuale în timp ce ponderea investiţiilor nete în alte cheltuieli şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) a scăzut cu 0,2 puncte procentuale, respectiv cu 0,1 puncte procentuale.

În trimestrul doi, investiţiile nete realizate în economie s-au cifrat la 15,01 miliarde de lei, în creştere cu 6,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Investiţiile în utilaje (inclusiv mijloace de transport) au urcat cu 10,2% iar fondurile investite în lucrări de construcţii noi au crescut cu 5,7%.

„Comparativ cu trimestrul II 2014, în trimestrul II 2015 se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 1,5 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în lucrări de construcţii noi şi alte cheltuieli a scăzut cu 1,2 puncte procentuale, respectiv cu 0,3 puncte procentuale”, se precizează în comunicatul INS. 

Publicat în National

În proporţie de 95 la sută antreprenorii care au participat la un barometru realizat de Raiffeisen Bank sunt încrezători cu privire la direcţia în care merge economia românească, iar 88% dintre aceştia spun că cifra de afaceri a companiei lor va creşte în 2015.

Raiffeisen Bank a organizat în această vară evenimente pentru antreprenorii din cinci mari oraşe din România (Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Constanţa), dedicate discuţiilor interactive pe teme precum modalităţi şi oportunităţi de finanţare, reglementări fiscale, percepţia asupra crizei economice, mediul antreprenorial românesc, dar şi despre reuşite şi dificultăţi în afaceri.

După fiecare eveniment, participanţii au răspuns la un chestionar pe baza căruia a fost realizat un barometru al mediului antreprenorial din România, cu accent pe aşteptările şi percepţiile mediului de afaceri. Iată câteva dintre concluziile studiului:

95% dintre antreprenorii care au participat la barometru sunt încrezători cu privire la direcţia în care merge economia românească, 40% sunt într-o oarecare măsură încrezători, iar 3% foarte încrezători. 88% dintre antreprenori spun că cifra de afaceri a companiei lor va creşte în anul 2015, 12% preconizează o creştere de peste 30% a acesteia, 13% văd o creştere între 20% şi 30%, 29% cred că palierul de creştere va fi între +10% şi +20%, iar 20% între +5% şi +10%.

În schimb, 59% dintre respondenţi cred că numărul de angajaţi ai firmei lor nu va creşte în 2015 (37%) sau va creşte foarte puţin, între 1% şi 5% (22%). 25% cred că numărul de angajaţi poate să crească între 5% şi 20% anul acesta, cei mai optimişti antreprenori cu privire la creşterea numărului de angajaţi fiind cei din Cluj.

Barometrul, la care au participat peste 250 de antreprenori din Cluj, Constanţa, Iaşi, Braşov şi Timişoara, arată că mediul de afaceri românesc este moderat optimist şi se aşteaptă la evoluţii economice favorabile în România, în perioada imediat următoare. 

Publicat în Economie
Luni, 31 August 2015 00:00

Cât de costisitor e să fii prost

Fără doar şi poate, România a ajuns ţara unde aleşii, fie ei locali sau parlamentari, sunt plătiţi din ce în ce mai bine, deşi economia merge din ce în ce mai prost. Este de-a dreptul stupefiant să constaţi că a fi habarnist este o calitate indispensabilă în politică, iar cu cât eşti mai aerian la ce faci, cu atât eşti mai bine plătit. De zeci de ani ne pleacă medicii în afară, ca să muncească mai rău ca sclavii pe plantaţie, pentru că statul român este incapabil să le plătească măcar nişte salarii decente. Când a venit vorba să le majoreze lefurile, onor Guvernul nu a putut scoate mai mult decât 25%, adică fix nimic, dacă e să ţinem cont de veniturile mizere pe care le au medicii, în special cei aflaţi la început de carieră. În acelaşi timp, printr-o simplă ridicare de mână, parlamentarii şi-au dublat salariile, pe care oricum nu le meritau nici măcar în proporţie de 1%. Nu mă surprinde prea mult acest lucru, ţinând cont că acesta este cel mai penal Parlament de după Revoluţie, iar dacă mai adăugăm şi turnătorii care s-au aciuat în Casa Poporului, cred că orice alt comentariu e de prisos. O statistică efectuată recent a scos la iveală faptul că numărul de membri pe care partidele îl au este cu mult mai mic decât se crezuse, surpriza cea mai mare venind în ceea ce priveşte PSD-ul, despre care se credea că numără milioane de membri. Nimic nu este mai departe de adevăr, iar asta demonstrează că societatea civilă a pus umărul atâţia ani la construcţia şi întreţinerea acestui mecanism putred, care este incapabil să se schimbe, darămite să mai şi genereze schimbare acolo unde ne arde mai tare. Acum avem explicaţia tărăgănării la infinit a legii privind votul prin corespondenţă, pentru că, aşa cum s-a văzut, diaspora chiar poate face diferenţa. Oamenii nu pot fi duşi de nas aşa de uşor, cum se întâmplă cu românii de pe meleagurile noastre. În cele mai multe cazuri sunt preocupaţi doar de însănătoşirea economiei, pentru a putea spera că într-o zi se vor putea întoarce acasă. E mult mai bine să îi ţii la cozi interminabile, în speranţa că unii dintre ei se vor sătura şi nu vor mai vota sau să ceri să fie gazaţi, pentru a pleca din faţa secţiilor de votare. Numai că orice lucru are şi un sfârşit, iar clasa politică va afla acest lucru cât de curând. Nici românii din ţară nu mai sunt doar o masă amorfă de votanţi şi pe ici, pe colo încep să se vadă semnele înjghebării unei societăţi civile, capabilă să facă o schimbare profundă. Violul de la Vaslui e doar un mic exemplu şi nu cred că acesta va rămâne doar o chestie izolată. Oamenii încep să devină din ce în ce mai conştienţi că dacă doresc o schimbare, oricât de mică ar fi ea, trebuie să fie ei capabili în primul rând să se schimbe. Cei din clasa politică care nu se vor alinia acestui trend, vor păţi acelaşi lucru ca în Grecia. După doar câteva luni de guvernare, Executivul a renunţat la putere, pentru că tot populismul din lume nu te poate salva de realitatea economică, pe care cu toţii trebuie să o înfruntăm. 

 

Publicat în Editorial
Pagina 1 din 2