Greu de înţeles cum succesiv măsurile luate de coaliţia de guvernare, în ultimele zile, alimentează puseul inflaţionist şi acţionează agresiv asupra mediului de afaceri cu decizii ce contravin principiilor de bază în astfel de situaţii. Consecinţa: vor avea efectul invers celui aşteptat, este de părere Cristian Dima.

„Creşterea salariilor bugetarilor alimentează inflaţia la care se adaugă deciziile ce privesc mediul de afaceri, principalul motor al economiei. Aceste măsuri cumulative ar accentua dezechilibru economic şi în state cu economii mult mai stabile. Decizia de majorare a impozitelor pe proprietate cu 50% nu va lovi doar în persoanele fizice, ci şi în micii întreprinzători care deja au fost împovăraţi de o serie de creşteri a poverii fiscale, atât prin majorări directe, cât și indirecte prin creşteri ale impozitării pentru salariaţii part-time, micşorarea plafonului de impozitare a veniturilor de la 1 milion de euro la 500.000 euro etc. Aceste măsuri nu fac decât să lovească haotic şi puternic în principalul motor al economiei ţării - IMM-urile şi vor accentua puseul inflaţionist şi dezechilibrul în economie, absolut greşit.

Şi atunci când îşi propun să cheltuiască banii cu greu strânşi la buget, se preferă de cele mai multe ori achiziţia de bunuri produse în străinătate, când dacă s-ar utiliza resursa financiară naţională în achiziţia cu prioritate a bunurilor şi serviciilor produse în România, am mai reduce debalansarea deficitului comercial. Statul este principalul factor ce poate sprijini echilibrarea balanţei comerciale a României, în acest fel încurajând şi marile companii să îşi extindă afacerile în România. Dar asta reprezintă un element fin al deciziilor de utilizare a resurselor financiare ale unui stat şi la dispoziţia acestuia. Dacă decizia de a achiziţiona de pe piaţa externă a bunurilor duce şi la nemulţumirea utilizatorilor, aşa cum s-a pronunţat sindicatul poliţiştilor la achiziţionarea de utilitare pentru poliţie, a maşinilor BMW, atunci clar decizia de achiziţie stârneşte prea multe nemulţumiri naţionale şi nu avantajează România.

Cu aceste măsuri care în fapt se urmărește a fi favorabile şi să ducă la restabilirea echilibrului în economie, în opinia mea vor contribui la dezechilibru, menţinând un climat de nesiguranţă şi impredictibilitatea care este cea mai rea politică în raport cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii de asemenea, cu efecte nefavorabile asupra nivelului de trai. Deciziile neinspirate şi lipsite de orizont duc la comportament agresiv al populaţiei faţă de orice, guvern, administraţia publică locală şi naţională, companii prestatoare de servicii publice, de angajator fie public, fie privat, faţă de piaţă în general, nu va scăpa nimeni de acest dezechilibru”, a afirmat Cristian Dima.

Publicat în Politica

Hipermarketurile din ţara noastră iau primele măsuri in criza energiei. Lidl este primul care anunţă că va închide magazinele mai devreme pentru a face economii, programul se modifică cu 2 ore (foto ↓). Mai mult, Ikea, Kaufland si Lidl şi-au închis parcurile de încărcare gratis pentru maşinile electrice, notează antena3.ro.
Magazinele Lidl vor fi deschise cu 30 de minute mai târziu faţă de programul actual, şi se vor închide cu o oră mai devreme, cel puţin de luni până vineri, pentru ca în weekend să se deschidă cu 30 de minute mai târziu şi să fie închise cu 2 ore mai devreme decât în acest moment.

Noul program Lidl

Toate magazinele vor avea acelaşi orar, după cum urmează:
• Luni – Sâmbătă: 07:30 – 21:00
• Duminică: 08:00 – 19:00*
*Cu excepţia magazinului Lidl din Medgidia, str. Independenţei, Nr. 12, care îşi păstrează programul actual pentru duminică şi va funcţiona în intervalul orar 08:00 – 18:00.
Lidl anunţă că magazinele care au deja programe de funcţionare cu ore de lucru reduse, vor rămâne la acelaşi program în continuare, astfel că în cazul lor clienţii nu trebuie să îşi facă griji că vor interveni modificări.

program lidl se modifica orarul de functionare in toate magazinele din tara incepand din 26 791145

Publicat în National

Redresarea economiei mondiale în urma recesiunii provocate de răspunsurile la pandemie continuă, dar încetineşte. După un declin de 3,1% în 2020, creşterea economiei mondiale era aşteptată să atingă 5,9% în 2021 şi să încetinească la 4,9% în 2022, se arată în "Raportul pe 2022 privind riscurile globale", publicat de Forumul Economic Mondial (WEF).
Până în 2024, economia mondială ar urma să fie cu 2,3% mai mică decât ar fi fost în absenţa pandemiei.
Riscurile la adresa creşterii economice sunt considerabile, inclusiv riscurile provocate de potenţiala reapariţie a COVID-19, deoarece apar noi variante, se arată în raport.
În precedenta ediţie a raportului, temerile critice pe termen mediu erau "şocul materiilor prime", "instabilitatea preţurilor" şi "crizele datoriei". Acestea se văd deja într-o anumită măsură.
În momentul elaborării raportului pe 2022, preţurile materiilor prime au crescut cu aproape 30% de la finalul lui 2020; ele ar putea rămâne volatile din cauza sporirii tensiunilor între Europa şi Rusia, a penuriei de energie în China, a continuării perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi a dificultăţilor legate de renunţarea la combustibilii fosili.
În multe ţări inflaţia a accelerat, din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, combinate cu majorarea cererii consumatorilor şi preţurile mai ridicate ale materiilor prime.
Aceste evoluţii afectează încrederea consumatorilor - care a fost esenţială pentru redresare - şi vor spori riscurile în urma majorării dobânzilor de către băncile centrale.
În statele avansate şi în cele în curs de dezvoltare, preţurile mai ridicate şi costul mai mare al datoriei vor afecta în special gospodăriile cu venituri mai scăzute, în timp ce IMM-urile, care încă încearcă să evite falimentul, vor avea de suferit în urma reducerii consumului. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%; informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%; impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.

Industria, contribuţie negativă la creşterea PIB

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.
Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.
"Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS.
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).
Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.
Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Consumul de energie electrică al populaţiei a fost mai mic cu 4,4% în perioada ianuarie-martie 2022, comparativ cu intervalul similar al anului trecut, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În acelaşi timp, consumul industriei a scăzut cu 1,1%, iluminatul public a crescut cu 1,3%, iar, pe total, consumul de electricitate la nivel naţional a fost mai mic cu 2% în primul trimestru.
Producţia a fost şi ea redusă cu 5,7%, ajungând la 14,8 TWh. Cel mai mult a scăzut producţia în hidrocentrale, cu 25%.
În schimb, cantitatea generată din surse regenerabile a crescut cu 24% în cazul turbinelor eoliene şi 18% la panourile fotovoltaice.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost mai mic cu 1,2%.
Exporturile de electricitate au scăzut cu 9,2%, până la 1,460 TWh, iar importurile au crescut cu 13,1%, până la 2,122 TWh. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că noile sancţiuni financiare pe care Uniunea Europeană le va impune Moscovei după atacul asupra Ucrainei ''vor suprima creşterea economică a Rusiei'', transmite agenţia EFE.
''Aceste sancţiuni vor suprima creşterea economică a Rusiei, vor creşte costurile îndatorării, vor creşte inflaţia, vor intensifica ieşirea capitalurilor şi vor eroda gradual baza sa industrială'', consideră preşedinta executivului comunitar.
În acelaşi timp, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că, la reuniunile ce se vor desfăşura în orele următoare în cadrul G7, UE şi NATO, vor fi aprobate sancţiuni de mare anvergură împotriva Rusiei după atacul acesteia asupra Ucrainei.
Într-un discurs pe ton grav, la care a adăugat drapelul Ucrainei alături de cel al Franţei şi al UE, Macron a susţinut că Europa a făcut ''tot posibilul'' pentru a evita războiul, dar acum este pregătită să ''răspundă fără slăbiciuni, cu sânge rece, hotărâre şi unitate''.
Răspunsul occidental faţă de ''atacul masiv'' al Rusiei contra Ucrainei se va desfăşura ''pe plan militar, economic şi în domeniul energiei'', a adăugat preşedintele francez, fără a detalia.
Ministrul său de externe, Jean-Yves Le Drian, declarase anterior că Franţa îşi va spori sprijinul faţă de Ucraina ''sub toate formele'', de asemenea fără a oferi detalii şi fără a menţiona dacă s-a referit şi la vreun fel de ajutorul militar.
Şi premierul britanic Boris Johnson, care l-a calificat pe preşedintele rus Vladimir Putin drept ''dictator'', a declarat că statele occidentale vor impune Rusiei sancţiuni ''masive''. ''Astăzi, în concertare cu aliaţii noştri, vom conveni un ansamblu de sancţiuni economice masive concepute pentru a afecta pe termen lung economia rusă'', a indicat Johnson, potrivit AFP.
Într-un nou discurs, în noaptea de miercuri spre joi, preşedintele Putin a anunţat lansarea unei ''operaţiuni speciale'' pentru ''protejarea locuitorilor'' din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei, ''care timp de opt ani au suferit de pe urma abuzurilor şi genocidului regimului de la Kiev'', liderul de la Kremlin acuzând şi statele occidentale că au ignorat cererile Rusiei privind garanţiile de securitate.
Ministerul rus al Apărării a anunţat ulterior că a lovit instalaţii militare ucrainene cu "arme de înaltă precizie'' şi a promis că nu vor fi vizate zonele locuite.
Potrivit Kievului, au loc de asemenea lupte grele practic de-a lungul întregii frontiere cu Rusia, în timp ce Moscova afirmă că gărzile de frontieră ucrainene şi-au abandonat poziţiile.
Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că trupe ruse ar putea fi paraşutate în districtul Kiev, unde conform serviciului ucrainean de pază a frontierei unităţi militare ruse ar fi pătruns deja dinspre Belarus. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Inspectorii fiscali din cadrul AJFP Galaţi au efectuat, în anul 2021, sute de controale la contribuabili persoane juridice şi fizice, cu scopul principal de a reduce evaziunea fiscală şi economia subterană.

Au fost efectuate 428 inspecţii fiscale (finalizate), din care 298 la contribuabili persoane juridice şi 130 la contribuabili persoane fizice.

S-au mai desfăşurat 427 de controale (controale inopinate şi controale încrucişate), din care 392 la contribuabili persoane juridice şi 35 la contribuabili persoane fizice.

Astfel, au fost stabilite obligaţii suplimentare în valoare totală de 88,55 milioane lei, din care 82,97 milioane lei la contribuabili persoane juridice şi 5,58 milioane lei la contribuabili persoane fizice.

Din totalul obligaţiilor suplimentare stabilite, contribuţiile aferente veniturilor deţin ponderea cea mai importantă, respectiv 46,94% (41,56 milioane lei).

Principalele acţiuni în care au fost implicate structurile de inspecţie fiscală în luna anul 2021, au constat în:

- inspecţii fiscale din proprie iniţiativă efectuate la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, a corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente; stabilirea diferenţelor de obligaţii fiscale principale în baza analizei de risc;

- inspecţii fiscale efectuate în vederea soluţionării în termen a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare primite pentru control anticipat şi ulterior;

- controale inopinate pentru creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale de către contribuabili;

- creşterea rolului prevenţiei inspecţiei fiscale în relaţia cu contribuabilul.

„În virtutea rolului preventiv, urmare acţiunilor de verificare documentară efectuate la contribuabili persoane juridice, în perioada ianuarie - decembrie 2021, organele de inspecţie fiscală au efectuat 109 acţiuni de control documentar, fiind stabilite obligaţii suplimentare în cuantum de 2.258.894 lei. La contribuabilii persoane fizice s-au iniţiat 18 acţiuni, rezultând obligaţii de plată înscrise în decizii de impunere în cuantum de 43.866 lei. Pentru abaterile constatate s-au aplicat un număr de 59 amenzi contribuabililor persoane juridice şi fizice, în cuantum total de 218.400 lei”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Publicat în Eveniment
Marți, 23 Noiembrie 2021 15:51

Rocadă pentru Ministerul Economiei

Partidul Social Democrat a decis să-l propună pentru Ministerul Economiei pe Florin Spătaru (foto ↑), care îl va înlocui pe Marius Humelnicu, aşa cum a fost anunţat ieri. Marius Humelnicu a declarat că a renunţat la această nominalizare din motive personale.
Florin Spătaru are 52 de ani este economist şi a ocupat funcţii de conducere atât în Şantierul Naval Damen Galaţi, cât şi în Şantierul Naval Damen Mangalia de unde va trebui să-şi dea demisia mai ales că Ministerul Economiei deţine calitatea de acţionar majoritar la Şantierul Naval 2 Mai, care deţine pachetul majoritar de acţiuni la Şantierul Damen Mangalia.

Publicat în Politica

Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 6,5% în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, pe serie brută, şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier, potrivit estimării semnal publicată marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În trimestrul II din acest an, PIB-ul a crescut cu 1,8%, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2020 economia a înregistrat o majorare cu 13,6%.
Potrivit datelor INS, Produsul intern brut a înregistrat în trimestrul II din 2021 o creştere cu 13% pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2020.
"Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 174 din 8 iulie 2021. Astfel, rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 102,9% la 102,5%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", se menţionează în comunicatul INS. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Rata anuală a inflației a urcat la 5% în luna iulie 2021, de la 3,9% în iunie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74% iar mărfurile alimentare cu 2,33%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Prețurile de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 1% iar de la începutul anului (iulie 2021 comparativ cu decembrie 2020) majorarea prețurilor a fost de 4,4%.
Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) față de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) este 3,1%.
Potrivit INS, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 este 100,46%.
"Rata anuală a inflației în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 3,8%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) față de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,5%", precizează INS.
Banca Națională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
"După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflația care va fi anunțată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulți colegi, va depăși 5%, sau va fi în jur de 5%. Și subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârșitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este și aici, există tendința să se spună așa: Banca națională prognozează de acum înainte o inflația de 5,6%, prețurile vor crește cu 5,6%. Nu este așa. Inflația e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînțeles și cu acțiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creșterilor de preț și acesta este efortul nostru, să menținem inflația între 5 - 5,5% până la sfârșitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele prețurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 și ceva la sută. Am punctat și trimestrul III și trimestru IV, sfârșit de trimestru ca să vedeți că acești 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că prețurile vor crește de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuși să ținem prețurile undeva între 5 și 5,5%. Mă refer la indicele prețurilor de consum. Deci creșterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârșitul anului următor datorită faptului că dispare și efectul de bază din in ianuarie cu electricitatea și cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele prețurilor de consum coboară la 3,4%", a spus Mugur Isărescu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 3