Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 6,5% în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, pe serie brută, şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier, potrivit estimării semnal publicată marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În trimestrul II din acest an, PIB-ul a crescut cu 1,8%, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2020 economia a înregistrat o majorare cu 13,6%.
Potrivit datelor INS, Produsul intern brut a înregistrat în trimestrul II din 2021 o creştere cu 13% pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2020.
"Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 174 din 8 iulie 2021. Astfel, rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 102,9% la 102,5%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", se menţionează în comunicatul INS. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Rata anuală a inflației a urcat la 5% în luna iulie 2021, de la 3,9% în iunie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74% iar mărfurile alimentare cu 2,33%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Prețurile de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 1% iar de la începutul anului (iulie 2021 comparativ cu decembrie 2020) majorarea prețurilor a fost de 4,4%.
Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) față de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) este 3,1%.
Potrivit INS, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 este 100,46%.
"Rata anuală a inflației în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 3,8%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) față de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,5%", precizează INS.
Banca Națională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
"După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflația care va fi anunțată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulți colegi, va depăși 5%, sau va fi în jur de 5%. Și subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârșitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este și aici, există tendința să se spună așa: Banca națională prognozează de acum înainte o inflația de 5,6%, prețurile vor crește cu 5,6%. Nu este așa. Inflația e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînțeles și cu acțiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creșterilor de preț și acesta este efortul nostru, să menținem inflația între 5 - 5,5% până la sfârșitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele prețurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 și ceva la sută. Am punctat și trimestrul III și trimestru IV, sfârșit de trimestru ca să vedeți că acești 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că prețurile vor crește de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuși să ținem prețurile undeva între 5 și 5,5%. Mă refer la indicele prețurilor de consum. Deci creșterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârșitul anului următor datorită faptului că dispare și efectul de bază din in ianuarie cu electricitatea și cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele prețurilor de consum coboară la 3,4%", a spus Mugur Isărescu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Tulcea şi poliţişti din cadrul Secţiei 1 Poliţie Rurală Tulcea, împreună cu lucrători din cadrul Autorităţii Navale Române-Căpitănia Zonală Tulcea şi poliţişti din cadrul Biroului Judeţean de Poliţie Transporturi Tulcea au desfăşurat, în cursul zilei de 7 august a.c., o acţiune de prevenire, descoperire şi combatere a ilegalităţilor economice specifice sezonului estival.
În urma controalelor efectuate la 12 agenţi economici de pe raza localităţilor Malcoci, Nufăru, Mahmudia, Murighiol, Dunăvăţu de Jos şi Dunăvăţu de Sus din judeţul Tulcea, poliţiştii au aplicat 5 sancţiuni contravenţionale în valoare de 24.500 de lei, pentru nerespectarea obligativităţii operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice cu memorie fiscală şi au confiscat 1.393 de lei, sumă neînregistrată în aparatul de marcat cu memorie fiscală.
Totodată, în cadrul acţiunii au fost controlate 14 ambarcaţiuni de agrement şi transport persoane în regim water taxi, fiind aplicate două sancţiuni contravenţionale în valoare de 5.500 de lei, conform H.G. nr.876/2007.
De asemenea, poliţiştii au constatat o infracţiune flagrantă, constând în deţinerea de produse din peşte fără documente de provenienţă, fiind ridicate în vederea confiscării şi predării la o unitate de profil, a 4 kilograme de icre de peşte specia crap, în valoare de 800 de lei.
Astfel de acţiuni se vor desfăşura şi în perioada următoare, scopul fiind acela de a preveni şi combate infracţiunile în domeniul economic.

Publicat în Regional

România a cunoscut, înainte de pandemie, una dintre cele mai rapide creşteri economice din Uniunea Europeană, dar are nevoie de instituţii mai puternice şi de disciplină fiscală pentru a o menţine şi este important să îşi îmbunătăţească urgent rezilienţa în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice, a declarat vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Anna Bjerde (foto).
Aceasta a efectuat, în luna iulie, prima sa vizită oficială în România, ocazie cu care a apreciat nivelul înalt recent de creştere economică al ţării, precum şi răspunsul eficient al acesteia la criza economică şi la cea din domeniul sănătăţii generate de pandemia de COVID-19. Se aşteaptă ca aceste eforturi să faciliteze o creştere economică în 2021 la niveluri similare cu cele de dinainte de pandemie, conform unui comunicat al BM remis Agerpres.
"Înainte de pandemie, România a cunoscut una dintre cele mai rapide rate de creştere economică din Uniunea Europeană (UE) şi o reducere semnificativă a sărăciei. Dar ţara are nevoie de instituţii mai puternice şi de disciplină fiscală pentru a menţine o creştere economică de care să beneficieze toţi cetăţenii. Este important ca România să îşi îmbunătăţească urgent rezilienţa în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice, pentru o redresare echitabilă şi sustenabilă", a spus oficialul BM.
În timpul vizitei sale, Anna Bjerde a reafirmat angajamentul Băncii Mondiale de a sprijini România pentru o redresare post-pandemică prietenoasă cu mediul, rezilientă şi incluzivă şi a subliniat necesitatea implementării unor reforme structurale ambiţioase şi a consolidării fiscale, asigurând sprijinul celor mai vulnerabili membri ai societăţii, precum şi consolidarea instituţiilor ţării. Anna Bjerde a subliniat, de asemenea, sprijinul continuu al Băncii Mondiale pentru punerea în aplicare a strategiei naţionale pentru integrarea romilor.
Vizita a marcat semnarea unui nou Memorandum de Înţelegere (MoU) între Banca Mondială şi Guvernul României pentru furnizarea asistenţei tehnice până în anul 2029. În cadrul acestui Memorandum, Banca Mondială va sprijini Guvernul în eforturile sale ce urmăresc convergenţa României la standardele UE, încurajarea prosperităţii în cadrul întregii societăţi, reducerea sărăciei, promovarea incluziunii sociale şi consolidarea capacităţii generale a administraţiei publice, se mai menţionează în comunicat.

Publicat în Economie

Suma alocată pentru investiţii în exploataţii agricole în perioada de tranziţie 2021-2022, de 760 de milioane de euro, este una ambiţioasă, dar necesară, pentru a putea corecta acel deficit al balanţei comerciale, care a crescut în ultimii ani, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"Finalizând analiza SWOT şi analiza nevoilor pentru elaborarea Programul Naţional Strategic, care va începe efectiv din 2023, am considerat că este normal să finanţăm priorităţile acestui program şi în perioada de tranziţie. De aceea, pentru măsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole, mai ales pentru integrarea producţiei în fermă, pentru procesare şi depozitare, am alocat o sumă de 760 de milioane de euro pentru perioada 2021- 2022. Dacă facem o comparaţie cu suma alocată acestei măsuri în perioada 2014-2020, care este de 874,8 milioane de euro, noi spunem că este o sumă ambiţioasă, dar necesară, tocmai pentru a încerca să corectăm acel deficit al balanţei comerciale care în ultimii ani creşte, să sprijinim investiţiile în tot ceea ce înseamnă procesare şi depozitare, mai ales la nivel de fermă, în aşa fel încât fermierii să fie cei care să îşi finanţeze şi să îşi edifice capacitatea de procesare şi depozitare", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că alocarea maximă pe proiect va fi de 1,5 milioane de euro, pentru ferme zootehnice, legume în spaţii protejate, iar rata de finanţare va fi de maximum 90% pentru cooperativele cu istoric în activitate şi 70% pentru beneficiarii privaţi.

"Este important pentru această măsură că am splitat suma de 760 de milioane de euro în mai multe componente: achiziţii simple de utilaje agricole şi de irigaţii la nivelul fermelor - 125 de milioane de euro, condiţionarea şi procesarea în fermă pentru sectorul vegetal - 55 milioane de euro şi zootehnic - 55 de milioane de euro, achiziţia de utilaje pentru tinerii fermieri - 75 de milioane de euro, investiţii în ferme zootehnice, producţie primară şi marketing - 240 de milioane de euro şi 60 de milioane pentru zona montană, investiţii în ferme legumicole, inclusiv în spaţii protejate - 100 de milioane de euro şi condiţionarea şi procesarea în ferme în domeniul legumicol - 50 de milioane de euro", a adăugat şeful MADR.

Ministrul a menţionat că în cadrul acestei măsuri vor fi introduse şi câteva criterii noi de selecţie. (Sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Euro a atins miercuri, 17 martie 2021, un nou maxim istoric, al şaptelea din această lună, pe piaţa din România, la 4,8879 lei, de la precedentul maxim atins în urmă cu o săptămână, 4,8863 lei. Creşterea de miercuri este de 0,04% de la valoarea de marţi, 4.8861 lei. Dolarul american a crescut uşor la 4,1042 lei, de la 4,0908 lei, iar francul elveţian a crescut uşor la 4,4305 lei. Gramul de aur a urcat la 229, 1115 lei, de la 228, 0980 lei în şedinţa precedentă.

Publicat în Economie

Dacă mai era nevoie de încă o dovadă că economia ţării este ignorată, iată ca acest fapt a fost reliefat chiar şi la programarea cetăţenilor la vaccinare.

O prioritizare a imunizării populaţiei mai haotică ca asta este greu de imaginat. Nu s-au gândit o secundă la economia reală, la salariaţii care în această perioadă neagră au susţinut cu greu economia ţării şi s-au dus la muncă zi de zi, în mijloace de transport în comun aglomerate sau cum a putut fiecare.

S-au dus la muncă şi nu putut să-şi desfăşoare activitatea online muncitorii din fabricile care nu şi-au putut opri producţia, la fel şi cei din servicii şi comerţ, căci supermarket-urile, mall-urile nu s-au închis. Aceşti oameni de ce nu aveau dreptul să fie vaccinaţi cu prioritate?

Bine că s-au vaccinat cu prioritate, ignorând o programare firească dintr-o ţară în care îşi respectă populaţia, rudele tuturor "specialilor". Sute de mii de salariaţi din ţara asta, în legătură cu care autorităţile au considerat că nu lucrează în "domenii-cheie", s-au dus zi de zi la muncă, s-au îmbolnăvit, au stat cu teamă să nu aducă virusul acasă la copii şi bunici.

Ei sunt cei care au susţinut cum au putut firmele private care aduc lună de lună bani la bugetul de stat! Cine se gândeşte la aceşti oameni? Cine se gândeşte la toţi angajaţi din privat, din economia reală? Ei nu merită atenţia statului? Stat care de altfel ştie să-i împovăreze cu taxe şi impozite şi ştie să le impună o mulţime de resctricţii, stat care a ştiut mai uşor să închidă afacerile decât să vaccineze angajaţii!

Publicat în Politica

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a cerut marţi, 09 martie 2021, respectarea de către Guvernul României a obligaţiei privind procesul de consultare pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum prevede regulamentul european ce stă la baza alocării şi utilizării acestor fonduri.

„E nevoie urgentă de consultări privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu Parlamentul Naţional, autorităţile locale, sindicatele, patronatele şi societatea civilă, în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii. România riscă respingerea Planului pe care Guvernul intenţionează să-l depună în ultimul moment, fără consultări şi pârghiile necesare de control“, a avertizat Dan Nica.

Liderul europarlamentarilor PSD a subliniat că: „Planul Naţional trebuie să respecte obiectivele minime impuse de Comisia Europeană în planul climatic şi al digitalizării. Trebuie pregătite din timp grilele aferente proiectelor precum şi criteriile de evaluare, conform Regulamentului Financiar al Uniunii Europene, pentru a nu risca respingerea sa de către Comisie pentru lipsă de transparenţă, predictibilitate şi control“.

În cadrul conferinţei online organizate de Institutul Aspen România pe tema „Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi oportunităţile pentru sectorul privat în Noua Economie“, Dan Nica a pledat pentru ca banii europeni „să genereze un echilibru durabil între investiţii şi reforme structurale, prin stimularea creşterii economice şi armonizarea decalajelor regionale existente“.

La dezbaterea moderată de Clara Volintiru, directorul programului Aspen pentru Noua economie şi societate, au mai participat Elisa Roller, şefa unităţii responsabile pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă din cadrul Comisiei Europene, ministrul Cristian Ghinea, eurodeputatul Dragoş Pâslaru, copreşedintele Institutului Aspen România - Florin Pogonaru, precum şi reprezentanţi ai companiilor Vodafone, UniCredit şi Raiffeisen Bank.

Publicat în Politica

Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).O rată anualizată a inflaţiei de 5,2% nu a mai fost consemnată din luna aprilie a anului 2013.Potrivit INS, rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 - aprilie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 - aprilie 2017), calculată pe baza IPC, a fost de 2,8%.Determinată pe baza IAPC, rata medie a fost, în aprilie, de 4,3%.Creşterile anualizate de preţuri au fost, în aprilie, de 4% la mărfurile alimentare, de 7,2% la mărfuri nealimentare şi de 2,8% la servicii.Banca Naţională a României (BNR) a majorat uşor, de la 3,5% la 3,6% prognoza de inflaţie pentru luna decembrie 2018, menţinând-o la 3% pe cea pentru decembrie 2019.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că majorarea salariilor este inevitabilă, dar se va reflecta în preţuri.„Nu cred că cineva mai poate opri creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece, dacă nu le mărim salariile? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, create de tensiunile de pe piaţa muncii, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”, a spus recent, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei pe trimestrul I 2018.În ediţia anterioară a Raportului, prognoza de inflaţie pentru decembrie 2018 era de 3,5%, cu un vârf de 5% în trimestrul II; în actuala ediţie, prognoza pentru decembrie este de 3,6%, cu oscilaţii în jurul valorii de 5% în trimestrele II şi III, urmată de o temperare în trimestrul IV.

Publicat în Economie

Economia Uniunii Europene ar putea creşte într-un ritm mai rapid prin revizuirea prevederilor bugetare, în sensul ca acestea să se concentreze mai mult pe cheltuieli decât pe deficitul bugetar structural, se arată într-un raport elaborat de analiştii de la centrul de reflexie Bruegel, informează Bloomberg.
Atenţia sporită acordată deficitului bugetar la momentul inoportun al ciclului economic "ar putea fi unul din motivele pentru relansarea economică modestă din Europa, ridicând semne de întrebare asupra eficacităţii cadrului fiscal al UE. În practică, implementarea prevederilor bugetare este afectată de indicatorii măsuraţi inadecvat şi prognoze incorecte, care pot duce la recomandări de politici nepotrivite", se arată în raportul elaborat de analiştii Gregory Claeys, Zsolt Darvas şi Alvaro Leandro.
Analiştii de la centrul de reflexie Bruegel cred că cea mai bună variantă ar fi eliminarea prevederilor bugetare actuale însă recunosc că această variantă nu este una fezabilă. În schimb, analiştii propun o atenţie mai mare pe partea de venituri, care ar însemna că reducerile de taxe să fie blocate dacă nu sunt însoţite de reduceri de cheltuieli şi de asemenea ar îngreuna creşterea cheltuielilor fără majorarea taxelor. În schimb, autorii susţin că actuala atenţie acordată deficitului structural în prevederile bugetare îngreunează sarcina de control a guvernelor şi de asemenea fac dificilă calcularea adecvată a deficitului.
Potrivit analiştilor Bruegel, noul sistem ar beneficia de pe urma creării unui Consiliul fiscal european independent care să intervină în circumstanţele speciale în care e nevoie de mai multă flexibilitate. "Astfel ar fi eliminată percepţia aplicării incorecte sau motivate politic a prevederilor bugetare", susţin autorii adăugând că în cadrul actualului sistem "ameninţarea sancţiunilor nu este credibilă" şi, mai mult, ar crea efecte adverse dacă ar fi vreodată utilizate.
Analiştii susţin că sistemul propus de ei ar fi disciplinat Spania, Irlanda şi Marea Britanie în perioada de dinaintea crizei financiare, având în vedere că explozia pieţei imobiliare şi creşterea rapidă a cheltuielilor publice au agravat şi mai mult înrăutăţirea ciclului economic. În sens invers, Germania şi Suedia ar fi putut să cheltuiască mai mult între 2004 şi 2007, susţin analiştii Bruegel.

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 3