Suma alocată pentru investiţii în exploataţii agricole în perioada de tranziţie 2021-2022, de 760 de milioane de euro, este una ambiţioasă, dar necesară, pentru a putea corecta acel deficit al balanţei comerciale, care a crescut în ultimii ani, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"Finalizând analiza SWOT şi analiza nevoilor pentru elaborarea Programul Naţional Strategic, care va începe efectiv din 2023, am considerat că este normal să finanţăm priorităţile acestui program şi în perioada de tranziţie. De aceea, pentru măsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole, mai ales pentru integrarea producţiei în fermă, pentru procesare şi depozitare, am alocat o sumă de 760 de milioane de euro pentru perioada 2021- 2022. Dacă facem o comparaţie cu suma alocată acestei măsuri în perioada 2014-2020, care este de 874,8 milioane de euro, noi spunem că este o sumă ambiţioasă, dar necesară, tocmai pentru a încerca să corectăm acel deficit al balanţei comerciale care în ultimii ani creşte, să sprijinim investiţiile în tot ceea ce înseamnă procesare şi depozitare, mai ales la nivel de fermă, în aşa fel încât fermierii să fie cei care să îşi finanţeze şi să îşi edifice capacitatea de procesare şi depozitare", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că alocarea maximă pe proiect va fi de 1,5 milioane de euro, pentru ferme zootehnice, legume în spaţii protejate, iar rata de finanţare va fi de maximum 90% pentru cooperativele cu istoric în activitate şi 70% pentru beneficiarii privaţi.

"Este important pentru această măsură că am splitat suma de 760 de milioane de euro în mai multe componente: achiziţii simple de utilaje agricole şi de irigaţii la nivelul fermelor - 125 de milioane de euro, condiţionarea şi procesarea în fermă pentru sectorul vegetal - 55 milioane de euro şi zootehnic - 55 de milioane de euro, achiziţia de utilaje pentru tinerii fermieri - 75 de milioane de euro, investiţii în ferme zootehnice, producţie primară şi marketing - 240 de milioane de euro şi 60 de milioane pentru zona montană, investiţii în ferme legumicole, inclusiv în spaţii protejate - 100 de milioane de euro şi condiţionarea şi procesarea în ferme în domeniul legumicol - 50 de milioane de euro", a adăugat şeful MADR.

Ministrul a menţionat că în cadrul acestei măsuri vor fi introduse şi câteva criterii noi de selecţie. (Sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Euro a atins miercuri, 17 martie 2021, un nou maxim istoric, al şaptelea din această lună, pe piaţa din România, la 4,8879 lei, de la precedentul maxim atins în urmă cu o săptămână, 4,8863 lei. Creşterea de miercuri este de 0,04% de la valoarea de marţi, 4.8861 lei. Dolarul american a crescut uşor la 4,1042 lei, de la 4,0908 lei, iar francul elveţian a crescut uşor la 4,4305 lei. Gramul de aur a urcat la 229, 1115 lei, de la 228, 0980 lei în şedinţa precedentă.

Publicat în Economie

Dacă mai era nevoie de încă o dovadă că economia ţării este ignorată, iată ca acest fapt a fost reliefat chiar şi la programarea cetăţenilor la vaccinare.

O prioritizare a imunizării populaţiei mai haotică ca asta este greu de imaginat. Nu s-au gândit o secundă la economia reală, la salariaţii care în această perioadă neagră au susţinut cu greu economia ţării şi s-au dus la muncă zi de zi, în mijloace de transport în comun aglomerate sau cum a putut fiecare.

S-au dus la muncă şi nu putut să-şi desfăşoare activitatea online muncitorii din fabricile care nu şi-au putut opri producţia, la fel şi cei din servicii şi comerţ, căci supermarket-urile, mall-urile nu s-au închis. Aceşti oameni de ce nu aveau dreptul să fie vaccinaţi cu prioritate?

Bine că s-au vaccinat cu prioritate, ignorând o programare firească dintr-o ţară în care îşi respectă populaţia, rudele tuturor "specialilor". Sute de mii de salariaţi din ţara asta, în legătură cu care autorităţile au considerat că nu lucrează în "domenii-cheie", s-au dus zi de zi la muncă, s-au îmbolnăvit, au stat cu teamă să nu aducă virusul acasă la copii şi bunici.

Ei sunt cei care au susţinut cum au putut firmele private care aduc lună de lună bani la bugetul de stat! Cine se gândeşte la aceşti oameni? Cine se gândeşte la toţi angajaţi din privat, din economia reală? Ei nu merită atenţia statului? Stat care de altfel ştie să-i împovăreze cu taxe şi impozite şi ştie să le impună o mulţime de resctricţii, stat care a ştiut mai uşor să închidă afacerile decât să vaccineze angajaţii!

Publicat în Politica

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a cerut marţi, 09 martie 2021, respectarea de către Guvernul României a obligaţiei privind procesul de consultare pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum prevede regulamentul european ce stă la baza alocării şi utilizării acestor fonduri.

„E nevoie urgentă de consultări privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu Parlamentul Naţional, autorităţile locale, sindicatele, patronatele şi societatea civilă, în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii. România riscă respingerea Planului pe care Guvernul intenţionează să-l depună în ultimul moment, fără consultări şi pârghiile necesare de control“, a avertizat Dan Nica.

Liderul europarlamentarilor PSD a subliniat că: „Planul Naţional trebuie să respecte obiectivele minime impuse de Comisia Europeană în planul climatic şi al digitalizării. Trebuie pregătite din timp grilele aferente proiectelor precum şi criteriile de evaluare, conform Regulamentului Financiar al Uniunii Europene, pentru a nu risca respingerea sa de către Comisie pentru lipsă de transparenţă, predictibilitate şi control“.

În cadrul conferinţei online organizate de Institutul Aspen România pe tema „Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi oportunităţile pentru sectorul privat în Noua Economie“, Dan Nica a pledat pentru ca banii europeni „să genereze un echilibru durabil între investiţii şi reforme structurale, prin stimularea creşterii economice şi armonizarea decalajelor regionale existente“.

La dezbaterea moderată de Clara Volintiru, directorul programului Aspen pentru Noua economie şi societate, au mai participat Elisa Roller, şefa unităţii responsabile pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă din cadrul Comisiei Europene, ministrul Cristian Ghinea, eurodeputatul Dragoş Pâslaru, copreşedintele Institutului Aspen România - Florin Pogonaru, precum şi reprezentanţi ai companiilor Vodafone, UniCredit şi Raiffeisen Bank.

Publicat în Politica

Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).O rată anualizată a inflaţiei de 5,2% nu a mai fost consemnată din luna aprilie a anului 2013.Potrivit INS, rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 - aprilie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 - aprilie 2017), calculată pe baza IPC, a fost de 2,8%.Determinată pe baza IAPC, rata medie a fost, în aprilie, de 4,3%.Creşterile anualizate de preţuri au fost, în aprilie, de 4% la mărfurile alimentare, de 7,2% la mărfuri nealimentare şi de 2,8% la servicii.Banca Naţională a României (BNR) a majorat uşor, de la 3,5% la 3,6% prognoza de inflaţie pentru luna decembrie 2018, menţinând-o la 3% pe cea pentru decembrie 2019.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că majorarea salariilor este inevitabilă, dar se va reflecta în preţuri.„Nu cred că cineva mai poate opri creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece, dacă nu le mărim salariile? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, create de tensiunile de pe piaţa muncii, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”, a spus recent, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei pe trimestrul I 2018.În ediţia anterioară a Raportului, prognoza de inflaţie pentru decembrie 2018 era de 3,5%, cu un vârf de 5% în trimestrul II; în actuala ediţie, prognoza pentru decembrie este de 3,6%, cu oscilaţii în jurul valorii de 5% în trimestrele II şi III, urmată de o temperare în trimestrul IV.

Publicat în Economie

Economia Uniunii Europene ar putea creşte într-un ritm mai rapid prin revizuirea prevederilor bugetare, în sensul ca acestea să se concentreze mai mult pe cheltuieli decât pe deficitul bugetar structural, se arată într-un raport elaborat de analiştii de la centrul de reflexie Bruegel, informează Bloomberg.
Atenţia sporită acordată deficitului bugetar la momentul inoportun al ciclului economic "ar putea fi unul din motivele pentru relansarea economică modestă din Europa, ridicând semne de întrebare asupra eficacităţii cadrului fiscal al UE. În practică, implementarea prevederilor bugetare este afectată de indicatorii măsuraţi inadecvat şi prognoze incorecte, care pot duce la recomandări de politici nepotrivite", se arată în raportul elaborat de analiştii Gregory Claeys, Zsolt Darvas şi Alvaro Leandro.
Analiştii de la centrul de reflexie Bruegel cred că cea mai bună variantă ar fi eliminarea prevederilor bugetare actuale însă recunosc că această variantă nu este una fezabilă. În schimb, analiştii propun o atenţie mai mare pe partea de venituri, care ar însemna că reducerile de taxe să fie blocate dacă nu sunt însoţite de reduceri de cheltuieli şi de asemenea ar îngreuna creşterea cheltuielilor fără majorarea taxelor. În schimb, autorii susţin că actuala atenţie acordată deficitului structural în prevederile bugetare îngreunează sarcina de control a guvernelor şi de asemenea fac dificilă calcularea adecvată a deficitului.
Potrivit analiştilor Bruegel, noul sistem ar beneficia de pe urma creării unui Consiliul fiscal european independent care să intervină în circumstanţele speciale în care e nevoie de mai multă flexibilitate. "Astfel ar fi eliminată percepţia aplicării incorecte sau motivate politic a prevederilor bugetare", susţin autorii adăugând că în cadrul actualului sistem "ameninţarea sancţiunilor nu este credibilă" şi, mai mult, ar crea efecte adverse dacă ar fi vreodată utilizate.
Analiştii susţin că sistemul propus de ei ar fi disciplinat Spania, Irlanda şi Marea Britanie în perioada de dinaintea crizei financiare, având în vedere că explozia pieţei imobiliare şi creşterea rapidă a cheltuielilor publice au agravat şi mai mult înrăutăţirea ciclului economic. În sens invers, Germania şi Suedia ar fi putut să cheltuiască mai mult între 2004 şi 2007, susţin analiştii Bruegel.

Publicat în Mapamond

Produsul intern brut al României a crescut în termeni reali cu 1,4% în trimestrul trei faţă de trimestrul precedent, în timp ce faţă de perioada similară a anului trecut avansul a fost de 3,6% atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În trimestrul doi, PIB a stagnat după o creştere de 1,4% în T1 faţă de trimestrul anterior.

Institutul Naţional de Statistică a revizuit în scădere la 0,0%, de la 0,1% datele referitoare la avansul PIB în trimestrul doi faţă de trimestrul precedent. 'Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2015 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2015, publicată în comunicatul de presă nr. 249 din 7 octombrie 2015. Astfel: rezultatele trimestrului I 2015, comparativ cu trimestrul IV 2014, nu s-au modificat; rezultatele trimestrului II 2015, comparativ cu trimestrul I 2015, au fost revizuite de la 100,1% la 100,0%', se precizează în comunicatul INS.

În primele nouă luni ale acestui an, economia românească a crescut cu 3,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier.

La începutul acestei luni, Comisia Europeană (CE) şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică a României în 2015 până la 3,5%, faţă de avansul de 2,8% pe care îl preconiza în luna mai, conform previziunilor de toamnă publicate de Executivul comunitar.

PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 4,1% în 2016 şi 3,6% în 2017, datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale. 

Publicat în National

Peste 2.000 de societăţi şi-au dobândit faima de "zombie" în ultimul an, după ce la doar câteva luni de la înfiinţare şi-au suspendat activitatea sau au cerut radierea la Registrul Comerţului, cele mai multe fiind localizate în Bucureşti, Ilfov, Bihor, Constanţa, Timiş şi Cluj, potrivit unui studiu.

"Business-ul este un adevărat sport sângeros. Mii de firme se nasc şi mor în acelaşi an în România, sufocate în hăţişul plin de capcane care este lanţul economic. În ultimul an, peste 2.000 de societăţi şi-au căpătat faima de «zombie», având o existenţă de numai câteva luni. Să faci afaceri în România nu este deloc un lucru uşor. De la găsirea unor clienţi serioşi, la amânarea plăţii unor facturi şi efectele insolvenţelor sau falimentelor, sunt tot mai multe afaceri care îşi închid porţile pentru că nu au capitalul necesar de subzistenţă", se arată într-un studiu realizat de KeysFin.

În 2014, potrivit datelor KeysFin, au fost 2.067 de astfel de societăţi care, abia înfiinţate, şi-au suspendat activitatea sau au cerut radierea la Registrul Comerţului. Peste 60% dintre ele au activat în comerţ şi servicii, domeniile cele mai dinamice ale economiei dar şi cele care au cel mai ridicat risc investiţional. "Vorbim, în primul rând, de mici afaceri, SRL-uri înfiinţate pentru a derula operaţiuni de comerţ, dar şi business-uri din alte domenii, precum construcţii, intermedieri, producţia de bunuri de larg consum şi HORECA, adică hoteluri, baruri şi restaurante. Sunt firme care au tăiat măcar o factură şi n-au avut forţa financiară sau know how-ul managerial care să le facă să continue", afirmă analiştii de la KeysFin.

Printre firmele considerate "zombie" se află şi un număr semnificativ de societăţi de portofoliu, înfiinţate de oamenii de afaceri doar pentru a derula unele tranzacţii şi care, o dată folosite, sunt închise imediat.

Statistica KeysFin arată că cele mai multe firme "zombie" au fost înregistrate, anul trecut, în Bucureşti - 675, capitala fiind urmată de Ilfov cu 145, Bihor cu 134, Constanţa cu 133, Timiş cu 120 şi Cluj cu 106. La polul opus se află zonele în care business-ul este unul la cote ceva mai reduse, precum Tulcea, Botoşani, Harghita şi Covasna, unde s-au înregistrat, în 2014, sub 10 firme considerate "zombie", adică care n-au rezistat mai mult de câteva luni. 

Publicat în Economie

Numărul şomerilor din România a crescut faţă cel de anul trecut, deşi economia a înregistrat o creştere statistică importantă. Rata şomajului s-a situat, în septembrie, la 6,8%, în creştere faţă de nivelul de 6,7% înregistrat în luna septembrie 2014, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri. Sunt peste 625.000 de români fără un loc de muncă în prezent, în timp ce anul trecut în septembrie erau 620 de mii.

Potrivit sursei citate, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 2,5 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 7,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,4% în cazul celor de sex feminin. De asemenea, numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie din anul curent, este de 627.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (626.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (619.000 persoane), scrie Agerpres. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,7% pentru luna septembrie 2015, respectiv 6,8% în cazul bărbaţilor şi 4,2% în cel al femeilor.

Datele INS relevă că numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 77,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2015. 

Publicat în Economie

Dacă întrebăm economiştii pentru ce sunt buni banii, ei vor pronunţa cuvântul „fungibil”, care se referă la calitatea de a putea fi înlocuit, schimbat. Spre deosebire de sistemul de schimb tradiţional numit troc, în care oamenii schimbau un lucru pe un altul diferit, sistemul monetar foloseşte jetoane simbolice care pot fi date la schimb pe orice. Astfel, un anume bun, precum o vacă, poate fi dat la schimb pe monede care asigură pâinea necesară pe un an. 

Însă, dincolo de utilitatea lor de bază, banii pot avea alte beneficii pentru societate. Una dintre teorii susţine că banii au facilitatea cooperarea în grupuri mari de străini, acolo unde încrederea nu putea fi foarte puternică. De exemplu, dacă dai unui străin o vacă în schimbul banilor, nu mai este necesar să te încrezi în acea persoană că îţi va asigura necesarul de pâine pe un an, pentru că poţi chiar tu să îşi cumperi pâine de oriunde, cu banii primiţi pe vacă. Ca urmare a acestui fenomen, sistemul monetar pare să fi fost crucial pentru urbanizare. 

Pentru a testa această idee, o echipă de economişti coordonaţi de Gabriele Camera de la Universitatea Chapman, din Orange, California, a realizat un experiment pe 200 de persoane într-o cameră plină de computere. Subiecţilor li s-a cerut să se joace două jocuri diferite, dar care aveau un scop comun: să adune puncte numite „unităţi”. Toată lumea a început jocul având câte 8 unităţi, iar jucătorii au fost împărţiţi în grupuri de câte 2, 4, 8 sau 32 de indivizi, pentru mai multe runde. În fiecare rundă, computerul realiza perechi aleatorii în grup. Jucătorii ştiau cât de mulţi jucători erau în fiecare grup, însă nu ştiau care dintre indivizi le erau parteneri. În primul joc, unul dintre jucătorii din pereche avea opţiunea de a-şi cheltui 6 unităţi cu scopul de a-şi ajuta partenerul să obţină 12 unităţi. Această alegere era costisitoare, însă dacă donatorul urma să beneficieze de această ofertă de la un viitor partener din o altă rundă, atunci el îşi dubla investiţia. Desigur, ar fi existat şi posibilitatea ca în rundele următoare donatorul să nu fie ajutat. După un anumit număr de runde, computerul oprea jocul. La final, scorurile participanţilor au fost convertite în sume de bani cu care subiecţii au plecat acasă.

Aşa cum se aştepta Gabriele Camera, încrederea participanţilor s-a diminuat pe măsură ce grupul se mărea. Atunci când jocul era jucat în doi, participanţii aveau încredere că ulterior favorurile le vor fi întoarse. Iar acest lucru s-a observat şi în statistici, căci partenerii care formau perechi s-au ajutat în proporţie de 71%. În grupuri mari, în schimb, şansele de a fi pus în pereche cu aceeaşi persoană în runda viitoare pentru ca ea să îţi poată întoarce favorul erau mici, sub 5% în cazul grupurilor de 32 de persoane. Prin urmare, odată ce indivizii ajungeau într-un grup mare, încrederea lor scădea semnificativ. Astfel, în grupul de 32 de persoane, cooperarea s-a realizat doar în proporţie de 28%. 

Cel de-al doilea experiment era exact ca primul, doar că includea şi o formă virtuală de bani numiţi „jetoane”. Fiecare jucător începea jocul cu 2 jetoane şi avea opţiunea de a folosi unul dintre ele pentru a „cumpăra” ajutor de la un partener, în schimbul ajutorului unilateral. Spre deosebire de unităţi, jetoanele nu aveau valoare intrinsecă şi nu puteau fi răscumpărate la finalul jocului. Utilizarea lor a fost voluntară, jocul putând fi jucat ca în experimentul anterior. 

Cu toate acestea, participanţii au adoptat imediat „sistemul monetar”, în loc să se ajute unii pe alţii prin acordarea de cadouri. Mai mult, în grupurile de două persoane, folosirea jetoanelor a erodat încrederea şi cooperarea a scăzut la 19%. În schimb, în grupurile mari, efectul a fost invers. Oamenii au început să coopereze de două ori mai des când au utilizat „sistemul monetar”. 

Gabriele Camera a teoretizat că banii fac posibilă cooperarea atunci când oamenii nu se pot baza pe reputaţie sau înrudire. Cercetătorul speculează că banii îndrumă culturile spre economii bazate pe bani prin procesul de susţinere a populaţiilor mai mari. 

Studiul reprezintă o dovadă convingătoare a faptului că banii au promovat cooperarea cel puţin în rândul participanţilor la studiu. Însă Paul Rubin, de Universitatea Emory, a atras atenţia că participanţii erau „studenţi, ceea ce înseamnă că ei au fost obişnuiţi cu sistemul monetar”. De asemenea, şi Camera admite că aceasta este o limită a studiului şi speră că va putea să realizeze studiul şi pe populaţii „non-standard”, precum triburile amazoniene. 

Publicat în Mozaic
Pagina 1 din 2