Ritmul de creştere al economiei zonei euro se accelerează, redresarea pierde avânt în Brazilia şi China, în timp ce expansiunea se atenuează, apropiindu-se de cifrele care arată tendinţele pe termen lung în SUA şi Marea Britanie, apreciază Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), transmite Reuters.

Indicatorul compozit CLI, calculat de OECD pentru cele 34 de state membre ale organizaţiei, s-a menţinut în iunie pentru a patra lună consecutiv la 100,7 puncte, depăşind media pe termen lung de 100 de puncte. Indicatorul sugerează că ritmul de creştere al economiei este stabil în Japonia, Germania şi India.

În SUA, indicatorul a scăzut în iunie la 99,4 puncte, de la 99,5 puncte în mai, în timp ce în Marea Britanie a ajuns la 99,8 puncte, de la 99,9 puncte luna anterioară. În schimb, indicatorul a crescut în Franţa la 100,8 puncte şi s-a menţinut stabil în Germania şi în Italia.

În China şi Brazilia a continuat declinul indicatorului compozit CLI calculat de OECD.

În iunie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale, apreciind că investiţiile rămân reduse, iar riscurile legate de posibilul faliment al Greciei afectează încrederea. Declinul preţului la ţiţei şi măsurile de relaxare monetare adoptate de principalele bănci centrale vor sprijini o redresare graduală. De asemenea, aprecierea dolarului face mai ieftine exporturile altor state, se arată în raportul organizaţiei.

Economia mondială va înregistra anul acesta un avans de 3,1%, faţă de de 3,7% estimat în noiembrie, dar anul viitor creşterea va accelera la 3,8%, a previzionat OECD. În 2014, PIB-ul global a înregistrat o expansiune de 3,3%.

După ce BCE a implementat în martie măsuri de relaxare cantitativă de 1.100 miliarde de euro, zona euro ar urma să consemneze o expansiune de 1,4% în 2015 şi de 2,1% în 2016. PIB-ul Chinei va înregistra un avans de 6,8% anul acesta şi de 6,7% anul viitor, în timp ce economia SUA ar putea creşte cu 2% în 2015 şi cu 2,8% în 2016.

Principalul motiv al nivelului redus al investiţiilor îl reprezintă redresarea slabă a economiei şi incertitudinile privind perspectiva unei creşteri mai solide. Există şi motive specifice fiecărei ţări: condiţiile dure de creditare din unele părţi ale Europei, preţul mai scăzut al ţiţeiului în America de Nord, excesul de investiţii din trecut înregistrat în China, se arată în raportul OECD.

Conform prognozei revizuite a BCE, anul acesta, economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,5%, faţă de o expansiune de 1% estimată anterior, reflectând impactul favorabil al scăderii preţului la ţiţei şi al deprecierii euro. În 2014, PIB-ul UE a crescut cu 1,4%, iar al zonei euro cu 0,9%, conform datelor preliminare publicate recent de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).

Înfiinţată în anul 1961, OECD joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 34 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii. 

Publicat în Mapamond

Managerii societăţilor comerciale din România estimează, pentru o următoarele trei luni, o tendinţă de creştere a activităţii din industrie, construcţii şi servicii, precum şi o relativă stabilitate a numărului de salariaţi, şi se aşteaptă la o scădere moderată a preţurilor în comerţul cu amănuntul, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Managerii societăţilor comerciale din România estimează, pentru o următoarele trei luni, o tendinţă de creştere a activităţii din industrie, construcţii şi servicii

Managerii societăţilor comerciale din România estimează, pentru o următoarele trei luni, o tendinţă de creştere a activităţii din industrie, construcţii şi servicii

Conform anchetei de conjunctură a INS, realizată în decursul lunii iulie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +6%). De asemenea, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere şi anume: fabricarea băuturilor (sold conjunctural +32%), urmată de fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (sold conjunctural +31%).

În cazul preţurilor produselor industriale, se prognozează o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +1%). În acelaşi timp, referitor la numărul de salariaţi, se estimează o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucrătoare.

Pe segmentul construcţiilor, potrivit estimărilor din luna iulie 2015, se va înregistra o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +12%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +10%). În plus, managerii estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%) şi a preţurilor lucrărilor de construcţii (sold conjunctural +2%).

În sectorul comerţului cu amănuntul, managerii anticipează, pentru următoarele trei luni, o tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +34) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +32). De asemenea, angajatorii prognozează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7), precum şi o scădere moderată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural -12).

Estimările realizate în luna iulie 2015 arată că, în ceea ce priveşte cererea de servicii (cifra de afaceri), se va consemna o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +9%). În plus, se va înregistra o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +2%), iar preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea o tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +2%). 

Publicat în National

Erste Group a majorat estimarea referitoare la creşterea consumului privat din România în 2016 cu 1,1 puncte, la 4,5%, ca efect al pachetului de măsuri din noul Cod Fiscal, avertizând că unul dintre riscurile generate de implementarea acestuia este supraîncălzirea economiei.

Potrivit unei analize a Erste Group aferentă perioadei 2016-2019, referitoare la oportunităţile şi riscurile la care este expusă economia României ca urmare a relaxării politicii fiscale, consumul privat va creşte cu 4,6% în 2017, 4,4% în 2018 şi cu 4,2% în 2019%. În aceste condiţii, avansul mediu al consumului în perioada analizată va fi de 4,5%, cu un punct procentual peste estimarea din scenariul de bază al instituţiei financiare.

Scenariul de bază al băncii austriece prevedea un avans al consumului privat de 3,7% în acest an, urmat de o creştere de 3,6% în 2016, 3,5% în 2017 şi 3,4% în 2018 şi 2019.

Între riscurile menţionate de Erste Group ca efecte ale noului Cod Fiscal se află posibilitatea ca deficitul bugetar să nu respecte angajamentele României din acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, de sub 3% din PIB, ceea ce va înrăutăţi relaţiile României cu creditorii internaţionali.

Pentru 2016, Erste a majorat previziunea referitoare la deficitul bugetar de la nivelul de 1,2% prevăzut în scenariul de bază la 3,5%. Pentru următorii trei ani, banca a revizuit estimarea de la un deficit de 1,1% din PIB la 3% în 2017, 2,6% în 2018 şi 2,3% în 2019. La nivelul perioadei 2016-2016, instituţia anticipează un deficit mediu de 2,9% din PIB.

Alte riscuri prevăzute de Erste sunt retrogradarea ratingurilor României de către agenţiile de evaluare financiară, creşterea costurilor de finanţare, scăderea investiţiilor ca urmare a ajustării cheltuielilor pe termen scurt, precum şi ajustări pe termen mediu care să aibă efecte economice contrare. În perspectiva reducerii TVA de la 24% la 19%, Erste a revizuit în scădere estimarea referitoare la inflaţia din decembrie 2016 la 0,7%, în timp ce rata medie a inflaţiei se va menţine uşor negativă (-0,3%). "Reducerea TVA va estompa presiunile inflaţioniste din 2016 şi nu excludem ca economia să dea semne de supraîncălzire", se arată în analiza Erste.

Banca notează faptul că Banca Naţională a României a menţinut în iulie dobânda de politică monetară la nivelul de 1,75%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a arătat în mod clar că unul dintre motivele unei reconsiderări prudente a politicii monetare este programul Guvernului în domeniul fiscal.

Având în vedere aceste considerente, precum şi faptul că anul viitor vor avea loc alegeri generale, Erste anticipează că politica monetară a BNR va fi mai puţin relaxată.

Între riscurile suplimentare la care va fi supusă economia se numără intenţia Guvernului de a majora semnificativ salariile angajaţilor din sectorul public în 2016, impactul estimat asupra PIB fiind de 1,3%, şi majorarea cheltuielilor în sectorul militar cu 1% din PIB din 2017. În plus, Parlamentul a aprobat pe 30 iunie reintroducerea pensiilor speciale pentru militari, ceea ce va amplifica presiunile asupra bugetului.

Între factorii pozitivi menţionaţi de Erste Group se află accelerarea creşterii economice, creşterea investiţiilor private, creşterea consumului, a economisirii şi îmbunătăţirea calităţii creditelor. Totodată, companiile vor dispune de fonduri suplimentare, iar băncile vor beneficia de emisiuni de obligaţiuni guvernamentale mai mari, dacă România va păstra ratingurile recomandate investiţiilor.

Pentru 2015, Erste Group a menţinut estimarea referitoare la creşterea economiei României la 3,2%, dar pentru 2016 prognoza a fost îmbunătăţită de la 3,5% la 4,2%. Pentru anii următori, Erste a majorat estimările la 4,4% în 2017, 4,5% în 2018 şi 4,6% în 2019. În scenariul de bază, banca austriacă prognoza pentru perioada 2017-2019 creşteri de 3,8%, 4,1% şi 4,3%.

În cazul investiţiilor, banca anticipează un avans de 3% în acest an, urmat de o creştere de 4,8% în 2016, îmbunătăţit de la 4,5%. Pe ansamblul intervalului 2016-2019, Erste anticipează o creştere medie de 5,8%, cu 0,7 puncte procentuale peste prognoza din scenariul de bază.

Produsul Intern Brut al României a crescut în termeni reali în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,3% ca serie brută, respectiv cu 4,2% ajustat sezonier. Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Estimările din luna mai ale Comisiei Naţionale de Prognoză iau în calcul un avans de 3,3%.

Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei.

Publicat în Economie
Pagina 2 din 2