Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, va desfăşura Campania de control privind verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în unităţile de producere a energiei electrice, COD CAEN 3511, informează Inspectoratul Teritorial de Muncă Galaţi.
Campania de control este coordonată de inspectorul general de stat, Dantes Nicolae BRATU, şi se va desfăşura în perioada 1 – 28 februarie 2023, în toate judeţele în care există de întreprinderi mici, mijlocii şi mari, cu capital de stat, privat şi mixt, care efectuează activităţi de producere a energiei electrice cod CAEN 3511 – această clasă include activitatea instalaţiilor generatoare de energie electrică - prin centrale termice, nucleare, hidroelectrice, cu turbine cu gaze, diesel şi energie regenerabilă (energie eoliană, energie solară, energie de biomasă).
Inspectorii de muncă vor controla toate unităţile cu activităţi în domeniul producerii energiei electrice existente în fiecare judeţ şi vor verifica următoarele:
• modul de respectare, de către angajatori, a legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în industria de producere a energiei electrice;
• modul în care angajatorii asigură condiţii adecvate de desfăşurare a activităţii în special, în ceea ce priveşte asigurarea:
- echipamentului colectiv şi individual de protecţie;
- transportului la şi de la locurile de muncă;
- echipamente de muncă corespunzătoare activităţilor desfăşurate şi riscurilor prezente la locurile de muncă;
- efectuării, în siguranţă, a lucrărilor de mentenaţă a utilajelor.
• modul în care au fost îndeplinite măsurile dispuse cu ocazia controalelor anterioare, acolo unde este cazul.
Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat, despre această campanie: „Având în vedere dispoziţia dată de prim-ministrul Guvernului României, dl. Nicolae Ciucă, în şedinţa de guvern din data de 31.01.2023, începând cu data de 1.02.2023, în toate unităţile care desfăşoară activităţi economice încadrate în codul CAEN 3511 se desfăşoară activităţi de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Pentru desfăşurarea acţiunilor de control, fiecare inspectorat teritorial de muncă a întocmit tematici specifice, în funcţie de societatea ce urmează să fie controlată, după anumite criterii, cum ar fi: specificul activităţii de producere a energiei electrice; în funcţie de neconformităţile identificate la controalele anterioare şi de cele mai frecvente cauze de producere a accidentelor de muncă. Am dispus ca, alături de toţi inspectorii de muncă din compartimentul SSM care, prin fişa postului, au repartizate aceste domenii economice pentru activitatea de control, să fie angrenaţi în această acţiune de control şi ceilalţi inspectori de muncă, cu prioritate cei specializaţi în domeniul electric, mecanic. Şi de această dată, acţiunea este motivată şi de frecvenţa evenimentelor ce au loc în acest domeniu şi de numărul de accidente de muncă care au loc în instalaţiile de producere a energiei. În industria producerii energiei electrice, cele mai semnificative riscuri care se întâlnesc sunt cele legate de: electrocutare prin atingere directă şi indirectă, explozie, incendiu, de neutilizarea mijloacelor şi echipamentelor de protecţie adecvate şi de nerespectarea procedurilor de lucru. Din cauza riscurilor specifice acestei activităţi, se impune intensificarea acţiunilor de verificare şi monitorizare a modului în care se respectă prevederile legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a modului în care angajatorii realizează, în industria producerii energiei electrice, măsurile de securitate şi sănătate dispuse de inspectorii de muncă. Considerăm că este necesară atât o instruire adecvată, precum şi o monitorizare permanentă, astfel încât caracterul preventiv al activităţii de inspecţie să permită o îmbunătăţire a securităţii şi sănătăţii la locul de muncă.”

NEPI Rockcastle, compania de investiţii imobiliare în proprietatea căreia se află Galaţi Shopping City, a lansat o procedură de achiziţie competitivă pentru instalarea unui sistem fotovoltaic de acoperiş cu putere instalată de 2,509 kWp pentru mall-ul din Galaţi.
Astfel, se doreşte ca centrul comercial din bdul George Coşbuc să-şi asigure energia electrică din producţie proprie.
Aşadar, compania a demarat achiziţia, în regim „la cheie”, a unui sistem fotovoltaic cu puterea instalată de 2,509 kWp ampalsat pe acoperişul clădirii Galaţi Shopping City, aflată în jud. Galaţi, Galaţi, Str. George Coşbuc, Nr. 251 , inclusiv serviciile de proiectare, procurarea, livrarea şi instalarea echipamentelor şi punerea lor în funcţiune.
Valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, se ridică la 2.760.000 euro, adică 13.562.640 lei.
Proiectul va fi finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – Pilonul I. Tranziţia verde – Componenta C6. Energie, Măsura de investiţii - Investiţia I.1 – Noi capacităţi de producţie electrică din surse regenerabile, Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană şi solară, cu sau fără instalaţii de stocare integrate, exceptate de la notificarea ajutorului de stat.
Perioada de execuţie este de 8 luni de la data semnării contractului.

Coadă, în fiecare dimineaţă, în faţa punctelor de lucru de relaţii cu clienţii din municipiul Galaţi ale Electrica Furnizare. Zeci de gălăţeni, încă de la primele ore ale dimineţii, aşteaptă îndelung, în frig, pentru a depune documentele necesare ca să beneficieze de plafonarea preţului la energie electrică sau pentru a încheia sau reînnoi cu contractul de furnizare.

Gălăţenii strânşi în faţa punctului de lucru Electrica Furnizare din bdul Siderurgiştilor (foto ↑) au dârdâit de frig ore în şir la coadă, lipsiţi de orice fel de informaţii din partea companiei. Toţi sunt la mila paznicului care face accesul în interiorul clădirii şi care are în "custodie" şi cererile pe care trebuie să le completeze clienţii.

Informaţiile se dau în silă de funcţionarele de la ghişeu, care sunt foarte arogante şi vorbesc cu oamenii răstit. Până şi cei care s-au interesat înainte de procedurile care trebuie urmate pentru a depune documentele pentru a beneficia de plafonare s-au trezit că în sediul Electrica li se mai solicită să completeze câte un formular sau cerere.

"Am venit de dimineaţă în speranţa că intru mai repede şi scap. Eu am nevoie să-mi reînoiesc contractul, dar se intră foarte greu. La un moment dat se formaseră vreo 3 cozi diferite, una pentru cei cu cereri de plafonare care se încadrează în categoriile alea diferite, una pentru informaţii şi una pentru contracte", spune o gălăţeancă ce aşteaptă deja de mai bine de o oră la coadă.

"Stăm aici de două ore şi abia intră câte unul, câte doi. Praf ne-au făcut în perioada Sărbătorilor", spune alt gălăţean revoltat de situaţia creată.

O altă clientă abia ieşită din sediu este şi ea nervoasă deşi a reuşit să-şi rezolve problemele: "Eu am avut de schimbat titularul contractului. Am intrat înăuntru după ce a ieşit persoana dinaintea mea şi doamna de la ghişeu m-a dat afară ţipând să intru când mă cheamă ea, nu aşa când vreau eu, ca la doctor, unul iese altul intră. Ne tratează ca pe sclavi. Doamnele sunt foarte arogante şi arţăgoase. Parcă venim să cerşim. E ceva strigător la cer. Chiar nu se sesizează nimeni cum ne ţin ore în şir în frig şi apoi când intrăm ne tratează ca pe ultimii oameni?".

Reporterii Monitorul de Galaţi au încercat să obţină un punct de vedere al Centrului Relaţii Clienţi Galaţi al companiei Electrica Furnizare, însă de la numărul de telefon al secretariatului am primit o adresa de email de la Electrica Furnizare - sediul central la care am adresat o solicitare de informaţii fără a primi nici măcar o confirmare de primire, iar la numerele de telefon de pe site am aşteptat în zadar mai bine de 10 minute să preia apelul un operator, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Se pare că această companie a redus drastic interacţiunea umană între clienţi şi superiorii celor de la ghişee tocmai pentru a evita avalanşa de reclamaţii ce ar putea veni din partea clienţilor de care îşi bat joc ţinându-i în frig.

Citeşte cine poate depune cerere pentru a beneficia de preţ plafonat la energie electrică, AICI!

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a publicat explicaţii cu privire la ce categorii de persoane trebuie să depună declaraţie pe proprie răspundere la furnizor pentru a beneficia de plafonarea preţului la energie electrică, spunând că în cazul clienţilor finali casnici cu un singur loc de consum aceştia beneficiază automat de preţul plafonat în care se încadrează.
Legea care stabileşte noile plafoane de preţ la energie, care se vor aplica în perioada 1 ianuarie 2023 - 31 martie 2025, a fost promulgată marţi de preşedintele Klaus Iohannis, fiind publicată în Monitorul Oficial.

Aproximativ 5 milioane de clienţi casnici, preţul final facturat plafonat este de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus şi se aplică următoarelor categorii de clienţi:
- al căror consum lunar este cuprins între 0 şi 100 kWh inclusiv;
- care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate;
- care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate;
- familii monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate;
- pentru cca. 2,8 milioane de clienţi casnici, preţul final facturat plafonat este de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul lunar cuprins între 100,01 şi 255 kWh; consumul de energie electrică cuprins între 255 şi 300 kWh/lună se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus;
- în cazul în care consumul depăşeşte 300 kWh/lună, întregul consum se facturează la maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, de acest plafon beneficiind cca. 0,8 milioane de clienţi casnici.

În cazul clienţilor finali casnici, preţul final plafonat se aplică doar la locurile de consum de domiciliu/reşedinţă, astfel:
clientul final casnic cu un singur loc de consum beneficiază automat de preţul plafonat la care se încadrează conform consumului lunar,
clientul final casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu poate beneficia de preţul plafonat la care se încadrează conform consumului lunar, fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii depuse la furnizorul de energie electrică, privind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de consum.

Cine trebuie să depună declaraţie pe propria răspundere pentru plafonarea preţului la energie electrică

ANRE subliniază că trebuie să depună cerere şi declaraţie pe proprie răspundere la furnizor doar anumite categorii:
- clienţii finali casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor,
- cei care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ,
- familiile monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ,
- clienţii finali casnici cu mai multe locuri de consum care vor să beneficieze de preţul plafonat pentru alt loc de consum decât cel de domiciliu/reşedinţă,
- restul clienţilor casnici beneficiază de preţ plafonat în mod automat, fără alte formalităţi.

De asemenea, vor beneficia de plafonare de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la preţul maxim de 1,3 lei kWh, cu TVA inclus, tot în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal următorii consumatorii:
- întreprinderile mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare IMM-uri;
operatorii/operatorii regionali ce prestează/furnizează serviciile de utilităţi publice precum şi Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti «Metrorex» - S.A.;
- operatorii economici din domeniul industriei alimentare, identificaţi prin cod CAEN 10, precum şi cei din domeniul agriculturii şi pescuitului, identificaţi prin cod CAEN 01 şi 03;
- autorităţile şi instituţiile publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiile şi societăţile comerciale de interes judeţean, municipal sau local, regiile autonome şi toate entităţile publice şi private care prestează un serviciu public, în temeiul legii, dacă sunt înfiinţate sau organizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti;
- spitalele publice şi private definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- unităţile de învăţământ publice şi private, precum şi creşele, furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale;
Plafonarea menţionată se aplică şi pentru situaţii în care una dintre entităţile menţionate anterior este beneficiarul final al consumului de energie electrică şi/sau pentru toate clădirile care au fost construite şi autorizate cu destinaţia de spitale.

Doar categoriile de mai sus trebuie să depună Cerere şi Declaraţie pe proprie răspundere la furnizor, restul clienţilor casnici beneficiază de preţ plafonat în mod automat fără alte formalităţi.

Vezi AICI modelul de cerere şi declaraţie pe propria răspundere.

De AICI puteţi descărca modelul de cerere şi declaraţie pe proprie răspundere.

Ţinând cont de dinamica pieţelor de energie din UE şi implicit din România, ANRE a elaborat şi supus consultării publice Proiectul de Ordin al ANRE pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali (Proiect de Regulament), care stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţii de furnizare a energiei electrice la locurile de consum ale clienţilor finali.
Prevederile regulamentului se aplică atât clienţilor finali, cât şi furnizorilor de energie electrică, operatorilor de distribuţie a energiei electrice şi operatorului de transport şi de sistem.

! Proiectul de Regulament propune actualizarea şi completarea unor prevederi deja existente în reglementări, dar şi introducerea unor prevederi noi, dintre acestea menţionez următoarele:
- introducerea noţiunii de client activ cu detalierea drepturilor, obligaţiilor, modului de certificare şi de vânzare a energiei electrice produse, regulilor de comercializare a energiei electrice pentru aceşti clienţi etc.;
- în cazul clienţilor casnici, precum şi în cazul clienţilor preluaţi de către furnizorul de ultimă instanţă, perioada de facturare să fie lunară;
- în cazul în care furnizorul emite factura pentru o perioadă de facturare mai mare decât cea prevăzută în contract sau stabilită conform reglementărilor în vigoare, acesta, la cererea clientului, este obligat să eşaloneze la plată sumele datorate de clientul final, pe o perioadă cel puţin egală cu perioada de facturare pentru care a fost emisă factura;
- formula de calcul al preţului de furnizare a energiei electrice, cu defalcarea componentelor;
- pentru clienţii vulnerabili, eşalonarea la plată a facturii, la cererea acestora, pe o perioadă de minim 3 luni sau convenită de părţi;
- actualizarea elementelor obligatorii care trebuie conţinute într-un contract de furnizare încheiat de un furnizor cu un client final;
- introducerea şi actualizarea conţinutului minim al tuturor facturilor de energie electrică, respectiv informaţiile obligatorii a fi incluse de furnizori în acestea;
- detalierea şi actualizarea modalităţilor de soluţionare de către furnizor a plângerilor privind facturarea, astfel clientul nu este obligat să achite factura pentru care a înaintat o plângere furnizorului până la soluţionarea plângerii, iar furnizorul este obligat să analizeze plângerea clientului referitoare la factura emisă indiferent dacă factura a fost sau nu achitată şi să transmită acestuia rezultatul analizei efectuate, în termenele prevăzute în Standardul de performanţă pentru activitatea de furnizare a energiei electrice, în vigoare.

Guvernul a adoptat astăzi, în procedură de urgenţă, noi măsuri privind mecanismele de achiziţie a energiei electrice, cu scopul temperării creşterii preţurilor.

Potrivit noului act normativ, au fost stabilite următoarele niveluri de consum şi tarife pentru consumatorii casnici:
- 0,68 lei pentru cei care consumă până în 100 de kilowaţi;
- 0,80 lei pentru cei care consumă între 100 şi 255 de kilowaţi;
- 1 leu pentru IMM-uri.

„De asemenea, consumatorii casnici care consumă peste 255 de kilowaţi vor beneficia de acelaşi preţ al energiei, de 1,3 lei, cu specificaţia că, diferit faţă de prevederile anterioare, cei care consumă peste 255 de kilowaţi vor plăti primii 255 de kilowaţi la valoarea de 0,80 lei”, a explicat premierul Nicolae Ciucă.

Marii consumatori vor plăti un preţ de 1,3 lei.

De asemenea, au fost adoptate măsuri temporare, de natură să limiteze veniturile obţinute de producătorii de energie electrică.

Tranzacţiile cu energie electrică sunt aplicabile:
- producătorilor ale căror capacităţi de producere totalizează o putere instalată mai mare sau egală cu 10 MW, cu excepţia producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie, a capacităţilor de producere a energiei electrice intrate în funcţiune după data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, precum şi producătorilor cu capacităţi de producere de energie electrică şi termică în cogenerare care livrează energie termică în SACET;
- furnizorilor de energie electrică care au contracte încheiate cu clienţi finali, operatorului de transport şi de sistem energie electrică şi operatorilor de distribuţie energie electrică, pentru acoperirea consumului propriu tehnologic al reţelelor exploatate de aceştia.

Pe perioada utilizării mecanismului de achiziţie centralizată de energie electrică preţul plătit de achizitorul unic producătorilor de energie electrică, pentru cantităţile de energie electrică vândute de aceştia prin intermediul mecanismului, va fi de 450 lei/MWh. În acelaşi timp achizitorul unic va vinde cantităţile de energie electrică cumpărate, furnizorilor de energie electrică care au contracte încheiate cu clienţi finali, operatorului de transport şi de sistem energie electrică şi operatorilor de distribuţie energie electrică, prin mecanismul de achiziţie centralizată de energie electrică, tot cu preţul de 450 lei/MWh.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a explicat: „Preţul de achiziţie al acestei energii este preţul de referinţă din ordonanţa 119, este acel 450 de lei, preţ la care statul nu percepe absolut nicio contribuţie la fondul de tranziţie energetică. Este un preţ care asigură dezvoltarea investiţiilor în continuare ale companiilor. Este un preţ care permite în continuare dezvoltarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice. Vor participa în acest sistem doar capacităţile puse în funcţiune înainte de adoptarea ordonanţei 27. (...) Pentru anul 2023 estimăm o cantitate de o treime din piaţa de energie care se va regăsi în acest sistem”.

România, Ucraina şi Republica Moldova au convenit încheierea unui Acord interguvernamental trilateral pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei şi creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică prin încheierea de contracte bilaterale pe termen scurt, mediu şi lung, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Acesta a participat joi, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la prima reuniune în format trilateral a miniştrilor afacerilor externe şi energiei din România, Ucraina şi Republica Moldova, desfăşurată la Odessa, în Ucraina.
"În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energiei, accentul a fost pus, în cadrul reuniunii, asupra măsurilor imediate de sprijin care sunt necesare pentru ca Ucraina şi Republica Moldova să facă faţă sezonului rece, dar şi asupra măsurilor pe termen lung pentru consolidarea securităţii energetice a acestora, cu accent pe interconectarea regională, având în vedere şi necesitatea combaterii utilizării energiei în scopuri geopolitice. Astfel, a fost convenită încheierea unui Acord interguvernamental trilateral pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei a României, Ucrainei şi Republicii Moldova. De asemenea, am convenit creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică între cele trei state prin închiderea de contracte bilaterale pe termen scurt, mediu şi lung", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
La reuniunea de la Odessa au participat ministrul Energiei din Ucraina, German Galushchenko, vicepriministrul şi ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, ministrul Afacerilor Externe de la Chişinău, Nicu Popescu, şi ministrul Afacerilor Externe din Ucraina, Dmytro Kuleba.
La reuniunea trilaterală au participat şi reprezentanţi ai companiilor din domeniul energiei din cele trei state - din partea României, conducerea Transelectrica, invitarea acestora reflectând angajamentul strategic al celor trei ţări de a coopera îndeaproape în acest domeniu.
"Lansarea acestui format trilateral are ca obiectiv consolidarea cooperării dintre cele trei state vecine, atât în contextul actual marcat de agresiunea ilegală, neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei şi de crizele multidimensionale care afectează Ucraina şi Republica Moldova, cât şi în perspectiva stabilirii unui mecanism de dialog şi coordonare pe termen lung", a mai scris Virgil Popescu. (sursa Agerpres)

Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, Ordonanţa nr. 119/2022 privind plafonarea şi compensarea preţurilor din energie, măsurile fiind prelungite până pe 31 august 2023.
Potrivit modificărilor aduse ordonanţei, plafonul până la care Guvernul acordă compensări pentru energia electrică scade de la 300 kwh/lună, la 255 kWh/lună punându-se astfel în practică strategia deja funcţională în alte ţări europene prin care populaţia este îndemnată să facă economii.
Prin aplicarea noilor reglementări, consumatorii casnici vor plăti în continuare 0,60 de lei dacă se încadrează sub 100 kwh pe lună sau 0,80 de lei dacă au un consum între 100 şi 255 kwh. În schimb, cei care depășesc noul prag stabilit de Guvern, de 255 kwh/lună, nu vor mai beneficia de plafonare şi vor plăti preţul din contract.
Astfel, la un consum de 260 de kwh lunar, la ofertele concurenţiale ale furnizorilor valabile până pe 31 decembrie 2022, facturile vor varia între 195 lei la Hidroelectrica, Electrica Furnizare S.A. (Ofertă casnici Serviciu Universal) - 456 lei, Enel Energie Muntenia S.A. (Ofertă Serviciu Universal casnic) - 516 lei, EON Energie România, până la 809 lei, RCS &RDS - 893 lei, CEZ Vânzare - 1.202 lei, ENGIE Romania - 1.565 lei şi chiar 2.904 lei la WE POWER TEAM SRL.
Pe judeţul Galaţi, conform ANRE, există 84 de oferte pentru clienţii casnici de la peste 60 de furnizori, tariful cel mai mic fiind la Hidroelectrica, 0,75 lei/kwh, iar cel mai mare este la WE POWER TEAM SRL, 11,17 lei/kwh.
Specialiştii afirmă că diferenţa de plafon de 45 kwh aplicată prin noua ordonanţă înseamnă, practic, consumul unei maşini de spălat rufe în 20 de ore de funcţionare. Aparatele care consumă cel mai mult în medie pe lună sunt tocmai cele folosite aproape zilnic, precum frigiderul - 30 kw, cuptorul electric - 34 kw sau maşina de spălat - 40 kw.

Furnizorii de energie electrică ar trebui să oferteze clienţilor contracte dinamice, cu decontare orară, pentru a veni în întâmpinarea acestora, astfel încât, să poată, în momentele în care preţurile sunt mici, să facă stocare de energie şi să o utilizeze în momentul în care preţurile sunt mari, a afirmat Dumitru Chiriţă, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
"Nu numai producţie şi distribuţie avem în zona energetică, avem şi furnizori. Îi încurajez pe furnizorii de energie electrică, din păcate până astăzi nu au făcut-o, să oferteze clienţilor contracte dinamice, cu decontare orară, pentru a veni în întâmpinarea clienţilor, să poată, spre exemplu, în momentele în care preţurile sunt mici, să facă stocare de energie şi să o utilizeze în momentul în care preţurile sunt mari. Sunt soluţii pe care le avem la îndemână", a menţionat Dumitru Chiriţă, la evenimentul "Energy Strategy Summit 2022 - Să construim lanţurile valorice!".
Preşedintele ANRE a precizat că la sfârşitul anului trecut a fost finalizat sistemul informatic nou, care este "unul super performant".
"Totodată, cred că este important ca autoritate de reglementare să avem o relaţie cu operatorii economici din piaţă, una puţin birocratică. Vreau să vă informez că la sfârşitul anului trecut am finalizat sistemul informatic nou. Este unul super-performant. Din momentul acesta vom crea condiţii de a urmări în timp real activitatea operatorilor - sper că şi ei să se adapteze sistemului nostru informatic - pentru că unii dintre ei, din păcate, nu sunt în această direcţie. Vom urmări investiţiile, ca ele să se realizeze şi, în egală măsură vom pune la dispoziţia publicului larg informaţii despre ce se întâmplă în sector", a mai spus Chiriţă.
Totodată, el a subliniat că în septembrie va fi finalizată platforma digitală care "va crea condiţii ca un client final să îşi schimbe furnizorul în 24 de ore".
"În final, mă refer la ceea ce spun eu, în cercuri mai restrânse, la 'spaima furnizorilor' - şi anume platforma digitală pe care o vom finaliza în luna septembrie - şi care va crea condiţii ca un client final să îşi schimbe furnizorul în 24 de ore. Atunci furnizorii vor fi mai responsabili în relaţia cu clienţii lor şi vor putea să vină în întâmpinarea acestora. Această platformă va fi o bază de date comună pentru toţi clienţii de gaze şi de energie electrică şi va fi în egală măsură accesibilă şi cu ceea ce înseamnă comparatorul de preţuri, oferte ale furnizorilor", a completat Dumitru Chiriţă. (sursa Agerpres)

Consumul naţional de energie electrică a scăzut cu 4,2% în primele patru luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 18,02 miliarde kWh, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Consumul industrial a fost mai mic cu 3,9%, în timp ce populaţia a utilizat cu 5,6% mai puţină electricitate. În acelaşi timp, consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a scăzut cu 8%. Doar iluminatul public a înregistrat o creştere cu 6,8% în perioada ianuarie - aprilie 2022.
Producţia totală de electricitate a fost cu 5,8% mai mică (19,494 miliarde kWh), cel mai mult scăzând cantitatea produsă în hidrocentrale, cu 23,8%. În schimb, a crescut producţia de energie regenerabilă din turbine eoliene, cu 33,6%, din panouri fotovoltaice, cu 13,2% şi din centralele nuclearo-electrice, cu 3,5%.
În perioada analizată, importurile au fost mai mari cu 3,1%, în timp ce exporturile au scăzut cu 6,5%.
Resursele de energie primară cât şi cele de energie electrică au scăzut, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie, cu 4,8% faţă de primele patru luni ale anului trecut.
În ceea ce priveşte gazele naturale, producţia a fost în scădere cu 6,1%, iar importurile au crescut cu 16%.
Produsele petroliere din import au cunoscut şi ele o creştere de 35,8%. (sursa Agerpres)