Cel mai mare producător de oţel integrat din România, Liberty Galaţi, va avea nevoie de o cantitate de energie de cinci ori mai mare decât în prezent în anul 2030, când va ajunge la neutralitate climatică, a declarat joi un oficial din conducerea companiei, potrivit forbes.ro.
În prezent, combinatul de la Galaţi produce oţel “verde”, adică oţel produs fără utilizarea de combustibili fosili, utilizând un cuptor cu arc electric care este alimentat cu energie regenerabilă, însă acest proces este unul cu un consum mai mare de energie, notează Reuters.
Combinatul va utiliza o parte din fondurile puse la dispoziţie de UE pentru a finanţa tranziţia, a declarat joi preşedintele Liberty Steel Europe, Ajay Aggarwal, adăugând că o politică de preţuri stabile la energie din partea autorităţilor române este o condiţie esenţială.
Potrivit declaraţiilor lui Ajay Aggarwa, Liberty Steel va produce 250 de Megawaţi de energie din surse regenerabile la combinatul de la Galaţi şi intenţionează să se implice şi în alte proiecte de energie verde care sunt în prezent în faza de dezvoltare în estul României.
Liberty Steel Group face parte din Alianţa GFG, un grup global de companii şi investiţii deţinut de Sanjeev Gupta şi familia sa. Alianţa este structurată pe trei piloni industriali: Liberty Steel Group, Alvance Aluminium Group şi Simec Energy Group.

Cei mai mulţi români (95%) sunt îngrijoraţi de evoluţia preţurilor la energie şi aproape un sfert dintre ei intenţionează să reducă temperatura medie la interior, se arată într-un studiu realizat de Resideo şi remis, marţi, Agerpres.
Un sondaj recent comandat de Resideo, furnizor global de soluţii pentru confortul şi securitatea locuinţelor, arată că valorile în creştere ale facturilor la energie sunt o sursă reală de îngrijorare, 95% dintre respondenţii din România declarându-se "îngrijoraţi" (36%) sau "foarte îngrijoraţi" (59%) de evoluţia costurilor cu energia.
Pentru a combate această situaţie, circa un sfert dintre români (24%) au redus sau vor să reducă temperatura din locuinţe. Unul din şase români doreşte să investească în echipamente pentru controlul temperaturii, dacă această măsură aduce beneficii pe termen lung.
Studiul confirmă că nivelul de îngrijorare exprimat diferă în funcţie de grupele de vârstă ale respondenţilor. În rândul celor cu vârste de peste 55 de ani, 99% sunt îngrijoraţi de evoluţia costurilor pentru încălzirea locuinţelor - dintre aceştia 67% au afirmat că sunt foarte îngrijoraţi, iar 32% îngrijoraţi. Un nivel de îngrijorare este observat şi la categoria de vârstă 18-24 de ani, unde doar 6% dintre respondenţi spun că nu sunt îngrijoraţi de situaţia actuală.
Întrebaţi la cine ar apela pentru sfaturi în vederea reducerii valorii facturilor la energie, 42% dintre români indică motorul de căutare Google. Doar 36% plănuiesc să apeleze la un profesionist din domeniul energiei termice.
Grupele de vârstă interesate în primul rând de sfatul unor instalatori profesionişti pentru a găsi cele mai bune soluţii de economisire a energiei sunt 45-54 de ani (43%) şi 55 de ani plus (45%). Căutările pe Google sunt preferate de categoria 25-34 de ani (49% din respondenţi). Categoria 18 - 24 de ani se bazează pe internet, dar mulţi (38%) iau în calcul şi să se adreseze direct furnizorului de energie.
Rezultatele evidenţiază că mulţi români caută modalităţi de reducere a valorii facturilor la energie, inclusiv prin dispozitive de reglare a temperaturii, respectiv termostate. Circa 60% dintre respondenţi declară că sunt dispuşi să achiziţioneze cele mai noi dispozitive de control al temperaturii, dacă astfel generează economii pe termen lung.
"Pe fondul creşterii preţurilor la energie, studiul arată că proprietarii români sunt din ce în ce mai preocupaţi de valoarea facturilor şi caută activ moduri pentru a le reduce. O concluzie importantă a studiului este aceea că proprietarii sunt dispuşi să apeleze la furnizorul de energie şi profesionişti din domeniul energiei termice pentru a primi sfaturi pentru reducerea cheltuielilor. Inginerii profesionişti au expertiză şi cunoştinţele necesare pentru a sprijini proprietarii care doresc eficientizarea sistemului de încălzire din locuinţe şi, în cele din urmă, reducerea costurilor la energie. Aceştia pot juca un rol esenţial în susţinerea proprietarilor pentru a face locuinţa mai eficientă energetic", a declarat Gelu Olteanu, Country Sales Leader Resideo România.
Rezultatele studiului vin în contextul în care Uniunea Europeană a anunţat planuri pentru susţinerea instalării în locuinţe anul acesta a 1,5 milioane de termostate inteligente, pentru economii în consumul de energie în domeniul rezidenţial din Europa.

Companiile furnizoare de energie electrică nu găsesc în piaţă energie cu livrare anul viitor. Aşadar, nu pot transmite clienţilor lor cât va costa energia, a declarat Volker Raffel, directorul general al E.ON România.
"Nu găsim energie în piaţă pentru anul viitor şi nu putem să le spunem clienţilor noştri ce preţ vor avea la energie electrică anul următor. Mai ales la firme şi la cei industriali. Acest lucru trebuie deblocat, deoarece cum îşi poate face planurile o firmă care foloseşte energie electrică la producţie? Planuri de investiţii, de finanţare, de angajare, dacă nu-şi cunosc preţul la energie electrică? Sper să avem o soluţie curând", a susţinut Raffel, în cadrul conferinţei Focus Energetic.
Situaţia a fost semnalată şi de Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România, care a precizat că acest lucru are drept cauză preţul prea mic stabilit de Guvern, 1.300 lei pe MWh.
De asemenea, reprezentantul E.ON a insistat pe ideea problemei legate de cash-flow pe care companiile o au ca urmare a schemei de decontare stabilită de statul român. Raffel a arătat că, în timp ce în România există întârzieri foarte mari la plata deconturilor, în Germania discuţia este cum să plătească statul dinainte companiilor, pentru a evita problemele de cash.
"Ca să vă dau nişte cifre, noi am avut o linie de credit de 100 de milioane de euro acum un an, iar acum suntem la mai mult de 600 de milioane de euro şi creşte în fiecare zi. În fiecare zi avem cu 9 milioane de lei mai puţin în cont seara decât dimineaţa şi aşa nu mai putem să continuăm", a spus reprezentantul E.ON citat de stiripesurse.ro.

Eurodeputatul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European şi co-autorul rezoluţiei forului europarlamentar privind preţurile la energie, adoptată miercuri, 05 octombrie 2022, a declarat că se impune de urgenţă decuplarea preţului gazului de preţul energiei electrice, pentru reducerea volatilităţii preţurilor energiei electrice pe piaţa angro.
"Rezoluţia pe care am iniţiat-o şi am negociat-o cu celelalte grupuri politice, împreună cu vicepreşedintele S&D pentru energie, solicită Comisiei Europene şi statelor membre o anchetă cu privire la abuzul de piaţă şi manipularea preţurilor la energie. De asemenea, cerem măsuri sociale, pentru a amortiza efectul crizei energetice asupra cetăţenilor, prin extinderea instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj în situaţii de urgenţă (SURE), instrument creat în timpul pandemiei", a precizat Dan Nica, în calitate de coordonator al deputaţilor S&D din Comisia pentru industrie, cercetare şi energie a Parlamentului European.
"Nimeni nu ştie ce se întâmplă cu punctul virtual de tranzacţionare pentru gaze naturale de la Amsterdam (TTF)! Care sunt preţurile de achiziţie când gazul ajunge în porturile europene şi de ce preţurile de revânzare către consumatori sunt atât de mari? Trebuie să oprim acest lucru şi, de aceea, avem nevoie de transparenţă privind acest punct de tranzacţionare virtual - Title Transfer Facility (TTF). trebuie să abordăm cauzele fundamentale ale problemei legate de creşterea preturilor la energie în cadrul UE, pentru că eşecul pieţei europene de energie datează dinainte de invazia rusă din Ucraina. Avem nevoie de mai multe măsuri pentru a combate preţurile record la energie si pentru a proteja cetăţenii cei mai vulnerabili!", a declarat Dan Nica.

Articole similare: Dan Nica: Aderarea la Schengen, acum! Cerem imperativ să se pună capăt discriminării românilor în UE!

Peste 40 de lideri din întreaga Europă sunt aşteptaţi joi la Praga pentru prima reuniune a platformei Comunitatea Politică Europeană (CPE), relatează DPA.
Noul forum are ca scop îmbunătăţirea cooperării între ţările europene dincolo de graniţele UE şi, în afară de membrii blocului comunitar, mai cuprinde ţări precum Marea Britanie, Turcia sau statele din Balcanii de Vest şi din regiunea Caucaz.
Premierul ucrainean Denis Şmihal urmează să fie prezent la reuniune, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va intra prin legătură video.
Liderii europeni vor discuta despre provocările economice generale, precum şi despre schimbările climatice, criza energiei şi invazia rusă din Ucraina.
Discuţiile vor fi urmate de întâlniri bilaterale.
Premierul britanic Liz Truss va discuta despre migraţie cu liderii Franţei şi Olandei, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Londra.
Pentru că se aşteaptă ca la reuniune să participe deopotrivă reprezentanţii Armeniei şi Azerbaidjanului, sunt în derulare eforturi diplomatice pentru a facilita o întâlnire între cei doi, a declarat presei la Bruxelles un oficial al UE.
Cele două foste republici sovietice sunt în dispută de decenii în legătură cu controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah. În 2020, au reizbucnit luptele. Iar recent, la mijlocul lunii septembrie, un atac al Azerbaidjanului a dus la moartea a peste 200 de persoane de ambele părţi.
Vineri, cele 27 de state membre ale UE vor avea un summit informal la Praga.
Discuţiile, la care va lua parte şi Zelenski prin legătură video, ar urma să se concentreze pe sprijinul UE pentru Ucraina şi consecinţele asupra economiei şi pieţei energetice europene ale războiului declanşat de Rusia.
Reuniunea de vineri nu ar urma să ducă la rezultate concrete, fiind considerată una pregătitoare pentru un summit la Bruxelles mai târziu în această lună. (sursa Agerpres)

Articole similare:
- Preşedintele Iohannis participă la reuniunea Comunităţii Politice Europene şi la reuniunea informală a Consiliului European

- Comunitatea politică europeană se reuneşte pentru prima dată la 6 octombrie 2022

Parisul va stinge luminile turnului Eiffel cu o oră mai devreme decât în mod obişnuit, va reduce temperatura apei în piscinele municipale şi va amâna încălzirea clădirilor publice în scopul economisirii energiei în iarna aceasta, a spus marţi primarul oraşului, potrivit Reuters.
Măsurile au drept scop îndeplinirea obiectivului enunţat de preşedintele Emmanuel Macron potrivit căruia industria, locuinţele şi autorităţile municipale trebuie să-şi reducă consumul de energie cu 10% drept răspuns la sistarea de către Rusia a aprovizionării cu gaze şi ca urmare a creşterii preţurilor la energie.
Peste tot în Europa, statele sunt în căutarea unor modalităţi de a reduce consumul de energie şi de a-şi umple depozitele de gaze ca pregătire pentru o posibilă întrerupere completă.
Franţa nu este la fel de expusă la gazele ruseşti ca alţi vecini, dar un număr record de întreruperi ale reactoarelor nucleare a forţat Franţa să importe energie, deşi în mod normal ar fi un exportator, exacerbând presiunea pe pieţele de energie.
''Franţa va fi mereu Oraşul Luminilor'', a spus primarul Anne Hidalgo.
Turnul Eiffel este în prezent iluminat până la ora 1:00 printr-un sistem de lumini care îi conferă o aură aurie. La finalul fiecărei ore de iluminare, scânteiază graţie celor 20.000 de becuri. Închiderea luminilor monumentului la 23:45 ar însemna o reducere de 4% în consumul de energie.
Hidalgo a precizat că începând din 23 septembrie, luminile din clădirile publice pariziene vor fi stinse la ora 22:00, iar temperatura din piscine va fi redusă la 25 de grade Celsius de la 26 de grade Celsius. Încălzirea în clădirile publice va fi redusă la 18 grade Celsius.
Factura la energie a capitalei va ajunge la 90 de milioane de euro anul acesta, cu 35 de milioane de euro mai mult decât în mod normal chiar dacă contractele pe termen lung la electricitate şi gaze protejează autorităţile de creşterile exacerbate ale preţurilor. (sursa Agerpres)

Premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, a declarat marți seara, după ședința conducerii liberalilor, că o compensare mai mare a prețurilor la energie și gaze față de cea care este aplicată acum nu este posibilă, având în vedere bugetul alocat pentru acest domeniu.
Acesta a fost întrebat de jurnaliști dacă PNL ia în calcul un preț reglementat la energie și la gaze și care ar putea fi o soluție de intervenție pe piața energiei electrice și gazelor în așa fel încât prețul plătit de consumatorul final să scadă.
"Până în acest moment, la nivelul ANRE și la nivelul ministerelor care decontează compensarea prețurilor la energie și la gaze s-au primit toate facturile pentru intervalul noiembrie-martie. Nu avem încă o lună încheiată, de exemplu aprilie, care ar fi trebuit să fie prima lună pe care să fi analizat valoarea compensărilor pe noua schemă și în momentul în care vom avea această lună încheiată facem analiza și venim cu o decizie și în ceea ce privește această ajustare a compensării a prețului la energie. (...) În momentul de față mergem pe aplicarea ordonanței de urgență pentru perioada aprilie 2022-martie 2023 și când vom avea datele concrete asupra unei sume compensatorii pe o lună întreagă, vom lua o decizie", a declarat Nicolae Ciucă, la sediul PNL.
Întrebat dacă Guvernul ar putea veni cu o nouă reducere a prețului la energie și gaze, adică un nivel mai mare de compensare, premierul a subliniat că acest lucru nu este posibil având în vedere alocările bugetare.
"O reducere a prețului mai mult decât este acum nu este posibilă pentru că trebuie să fim onești și să le spunem oamenilor adevărul. Bugetul este cel pe care l-am făcut public și aceștia sunt banii din care putem să facem, să realizăm compensările prețurilor la energie și gaze", a explicat Ciucă.

«Populația din țara noastră nu va fi afectată în ceea ce privește asigurarea gazului»

Șeful Executivului a fost întrebat de presă și cine din România va trebui să aplice decizia luată la nivelul Uniunii Europene privind reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze, el răspunzând că această decizie trebuie privită ca una voluntară și că populația din țara noastră nu va fi afectată în ceea ce privește asigurarea gazului.
"Vă rog să privim această decizie voluntară, de altfel, cum bine ați spus. În ansamblul de măsuri care s-au luat la nivelul Ministerului Energiei și de către companiile producătoare de gaz, avem în momentul de față peste 1,8 miliarde de metri cubi înmagazinați, ceea ce ne duce mult peste pragul pe care îl aveam asumat la 1 august, care era de 46%, la 1 septembrie - 57%. Am depășit și pragul pe care-l aveam de îndeplinit pentru 1 septembrie, motiv pentru care în acest moment continuăm să ne asigurăm necesarul de gaz înmagazinat în depozitele proprii și dau asigurări că populația nu va fi afectată în ceea ce privește asigurarea gazului. Și, pe măsura voluntară, nefiind în momentul de față stabilite elemente tehnice clare, nici pe măsura în momentul în care ea va deveni obligatorie, nu pot să comentez ceea ce avem de făcut. Cert este că în momentul în care vom avea suficiente gaze și în momentul în care discutăm de această atitudine a tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene, de a continua solidaritatea față de contextul în care ne găsim, vom adopta aceeași atitudine și în continuare", a declarat Ciucă.
Premierul Nicolae Ciucă a mai adăugat că în cazul în care măsura privind reducerea consumului de gaze cu 15% va deveni obligatorie, aceasta va fi aplicată în mod echilibrat, astfel încât să nu se întrerupă activitatea nici a marilor consumatori, nici în instituții și preponderent să fie asigurat necesarul de gaz pentru populație. (sursa Agerpres)

Capacitățile globale de producție a energiei nucleare trebuie să se dubleze până în 2050, pentru a fi atinse țintele de reducere la zero a emisiilor de CO2 și a asigura securitatea energetică, în condițiile în care guvernele încearcă să își reducă dependența de combustibilii fosili importați, a anunțat recent Agenția Internațională a Energiei (IEA), transmite Reuters.
Mai multe țări și-au propus ca până la mijlocul acestui secol să ajungă la emisii zero de CO2, o țintă care potrivit oamenilor de știință ar da lumii o șansă pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius. În paralel, în contextul crizei energetice globale, guvernele încearcă să își reducă dependența de combustibilii fosili importați pentru a-și asigura securitatea energetică.
Într-un raport publicat recent, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a estimat că este nevoie de o dublare a capacităților globale de producție a energiei nucleară până la 812 Gigawați (GW) în 2050, de la 413 GW la începutul acestui an. IEA adaugă faptul că în deceniul care va începe în 2030 va fi nevoie ca, în fiecare an, să fie adăugate capacități de producție a energiei nucleare de 27 de GW.
Aproximativ 260 de GW, sau 63% dintre centralele nucleare care există la nivel mondial, au în prezent peste 30 de ani, ceea ce înseamnă că se apropie de finalul duratei lor de funcționare.
Chiar dacă în ultimii trei ani au fost luate măsuri pentru a prelungi durata de funcționare a unor centrale echivalente cu aproximativ 10% din parcul global, centralele nucleare din economiile avansate ar putea scădea cu aproximativ o treime până în 2030, susține IEA.
"În contextul actual al crizei energetice globale, al creșterii explozive a prețurilor combustibililor fosili, al provocărilor la adresa securității energetice și al angajamentelor ambițioase în domeniul climatic, cred că energia nucleară are o oportunitate unică de a se relansa", a declarat directorul general de la IEA, Fatih Birol.
"Totuși, o nouă eră pentru energia nucleară nu este garantată. Ea va depinde de adoptarea de către guverne a unor politici robuste pentru a asigura operarea sustenabilă și în siguranță a centralelor nucleare timp de mai mulți ani", a adăugat Fatih Birol.
Economiile avansate au aproape 70% din capacitățile globale de producție a energiei nucleare însă parcul lor de centrale îmbătrânește. Investițiile au stagnat în ultimii ani iar proiectele vizând construcția de noi reactoare au depășit bugetul sau au întârzieri, susține raportul IEA.
Începând din 2017, au început lucrările de construcție la doar 31 de reactoare nucleare, iar 27 din acestea sunt de concepție rusească sau chineză.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat naștere la semne de întrebare cu privire la perspectivele de export pentru centralele nucleare de concepție rusească. De exemplu, Finlanda a anulat un contract cu grupul rus Rosatom pentru construcția unei centrale nucleare în Finlanda, citând întârzierile apărute și riscurile crescute apărute în contextul războiului din Ucraina.
Agenția Internațională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenția a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă. (sursa Agerpres)

Miniştrii Energiei din statele membre UE vor avea o reuniune extraordinară în data de 26 iulie, în contextul în care reducerea livrărilor de gaze naturale ruseşti agravează riscul unei crize la iarnă, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE, informează AFP.
Cehia, ţara care de la 1 iulie 2022 a preluat de la Franţa preşedinţia rotativă a UE, a "decis să convoace această reuniune extraordinară", a informat pe Twitter preşedinţia cehă. "Miniştrii vor discuta pregătirile UE pentru iarna următoare în domeniul energetic", se mai arată în mesaj, fără a preciza însă unde va avea loc reuniunea.
Ca răspuns la sancţiunile occidentale introduse după invadarea Ucrainei, autorităţile de la Moscova au început să reducă livrările de gaze către statele europene, care sunt în continuare puternic dependente de hidrocarburile ruseşti, în pofida recentelor eforturi destinate diversificării furnizorilor. În consecinţă, preţurile la energie au explodat, alimentând o inflaţie care riscă să afecteze consumul şi creşterea economică.
Cehia intenţionează să facă din securitatea energetică o prioritate a preşedinţiei sale, în special prin punerea în practică a unui plan de solidaritate între cele 27 de state membre UE, dintre care unele sunt mai dependente decât altele de gazele ruseşti sau nu dispun de capacităţi de depozitare.
"Calea care va fi urmată de preşedinţia cehă este, înainte de toate, acea de a lucra la proiecte europene comune care ne vor elibera de dependenţa de Rusia", a declarat premierul ceh Petr Fiala eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg. "Ar trebui să extindem sursele de energie alternativă. Vor fi multe discuţii, nu va fi uşor, dar obiectivul nostru est acelaşi: combaterea inflaţiei, a preţurilor ridicate la energie şi amortizarea impactului asupra cetăţenilor noştri", a adăugat premierul ceh.
La câteva zile după reuniunea extraordinară a miniştrilor europeni ai Energiei, Comisia Europeană ar urma să propună un plan UE pentru diminuarea cererii de gaze, în cazul în care vor apărea noi reduceri ale livrărilor din Rusia, precum şi pentru a ajuta la umplerea depozitelor de gaze pentru la iarnă. (sursa Agerpres)

Ungaria a adoptat un decret care permite Guvernului să preia supervizarea firmelor vitale din sectorul energetic, precum şi asupra operatorului reţelei de gazoducte FGSZ, în situaţii de urgenţă care necesită asigurarea continuării aprovizionării, informează Reuters.
Ungaria depinde în proporţie de 85% de importurile de gaze naturale din Rusia şi în proporţie de 65% de importurile de ţiţei brut din Rusia.
Decretul adoptat recent, şi semnat de premierul Viktor Orban, acoperă firmele importante din industriile de electricitate, gaze şi petrol, precum şi companiile locale de termoficare şi companiile miniere, operatorul reţelei de gazoducte FGSZ dar şi asociaţia companiilor care se ocupă cu depozitarea de combustibili şi gaze.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus la începutul acestei luni că directorul general de la Gazprom şi vicepremierul rus Alexander Novak, l-au asigurat că grupul rusesc îşi va îndeplini obligaţiile incluse în contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung convenit cu Ungaria.
Recent, acelaşi Peter Szijjarto a precizat că gradul de umplere a depozitelor de gaze din Ungaria este la peste 39%, echivalent cu 2,7 miliarde metri cubi.
Conform unui acord semnat anul trecut cu Gazprom, Ungaria primeşte 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an via Bulgaria şi Serbia precum şi un alt miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acest contract se întinde pe o perioadă de 15 ani. (sursa Agerpres)