Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, au efectuat, la data de 16 noiembrie 2021, 6 percheziţii domiciliare, în judeţul Galaţi, la persoane bănuite de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la falsificare de monedă străină, punere în circulaţie de valori falsificate, înşelăciune şi efectuare de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efect psihoactiv.
În aceeaşi zi, un bărbat, de 35 de ani, a fost surprins, în flagrant delict, în timp ce ar fi trimis, în Italia, bancnote de euro falsificate, disimulate într-o pernă, prin intermediul unei societăţi de transport internaţional.
Din cercetări a reieşit că, în perioada aprilie - noiembrie 2021, bărbatul ar fi procurat, din Italia, diverse sume de bani, în bancnote euro contrafăcute, pe care le-ar fi introdus în ţară, şi apoi, ar fi plasat o parte din aceste bancnote, cu ocazia unor schimburi valutare stradale.
În urma flagrantului delict şi a percheziţiilor, au fost descoperite şi ridicate 322 de bancnote falsificate din cupiură de 50 de euro, 98 de bancnote falsificate din cupiură de 100 de euro, aproximativ 57 de grame de substanţe cu efect psihoactiv (catinonă sintetică), 7 telefoane mobile, 2 tablete, precum şi 1.000 de euro, cu privire la care există suspiciunea de contrafacere.
Au fost puse în executare 6 mandate de aducere.
Bărbatul surprins în flagrant delict a fost reţinut, fiind cercetat pentru constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la falsificare de monedă straină, punere în circulaţie de valori falsificate, înşelăciune şi efectuare de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efect psihoactiv.
În cursul acestei zile, el va fi prezentat instanţei de judecată, cu propunere de arestare preventivă.
Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.
Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor criminalişti şi luptătorilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Galaţi, precum şi al Gărzii de Coastă din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

Video aici: https://youtu.be/TYIPC9etCEM

Publicat în Știrea zilei

În plină pandemie şi criză economică, Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) va construi în comuna Cuza Vodă din judeţul Galaţi un bloc ANL în valoare de 1 milion de euro. Comuna Cuza Vodă din judeţul Galaţi are, în prezent, doar 2.700 de locuitori. Cu toate acestea, aici urmează să se construiască un bloc ANL.

În acest scop, Agenţia Naţională pentru Locuinţe a lansat un anunţ de participare simplificat pentru atribuirea unui contract de proiectare şi execuţie lucrări aferent obiectivului de investiţie „Locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, Judeţul Galati, Comuna Cuza Voda, strada Eroilor, nr. 2” cu suma de 5,1 milioane de lei inclusiv TVA, adică 1 milion de euro. Blocul va avea 20 de unităţi locative, 2 tronsoane şi regim de înălţime P+2Ep.

Publicat în Știrea zilei

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a finalizat cercetările în cadrul unui dosar penal şi a întocmit rechizitoriul prin care a dispus trimiterea în judecată a unei inculpate, cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată (3 acte materiale).
În fapt, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în ziua de 20.04.2018, inculpata a primit, pentru sine, direct, suma de 2.000 de euro de la un martor denunţător, după ce a lăsat să creadă că are influenţă asupra unui medic din cadrul Spitalului de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi. În schimbul banilor, i-a promis denunţătorului că îl va determina pe medicul respectiv să-i faciliteze reuşita la concursul organizat de instituţie în perioada 14.05.2018 - 28.06.2018 şi, implicit, angajarea sa în cadrul spitalului pe un post de asistent medical.
În acelaşi context, în ziua de 30.04.2018, a primit, pentru sine, în mod direct, suma de 3.000 de euro de la un alt martor denunţător, pe care l-a lăsat să creadă că ar avea influenţă tot asupra unui medic din cadrul aceleiaşi unităţi medicale din Galaţi, promiţându-i denunţătorului faciliteze angajării la Serviciul de Ambulanţă Galaţi, pe un post de şofer.
Totodată, în zilele de 17 şi 19 mai 2018, inculpata a primit, pentru sine, direct, sumele de 3.000 de euro şi 500 de euro de la o altă persoană martor denunţător, după ce a lăsat să creadă că are influenţă asupra unui medic din cadrul aceluiaşi spital, în schimbul promisiunii determinării medicului respectiv să-i faciliteze reuşita la concursul organizat de instituţie în perioada 14.05.2018 - 28.06.2018 şi, implicit, angajarea sa în cadrul spitalului pe un post de infirmieră.
În baza ordonanţelor de delegare emise de către procurorul de caz, lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi au efectuat mai multe acte procedurale în vederea administrării probatoriului în cauză, informează DGA Galați.

Publicat în Eveniment

Pentru al patrulea an consecutiv, programul Bursele ANIS îşi propune să sprijine cadrele universitare tinere prin oferirea unor sponsorizări de 5.000 de euro/proiect selectat. În acest sens, lectori şi asistenţi universitari din toată ţara sunt invitaţi să-şi depună aplicaţiile începând cu 1 septembrie. Pe lângă tehnologiile deja consacrate, anul acesta sunt aşteptate şi proiecte din categoria Blockchain.
În primele trei ediţii ale programului s-au oferit sponsorizări în valoare totală de 165.000 de euro, către 33 de proiecte selectate. Acestea au fost selectate dintre 98 de cursuri înscrise, care se derulează în 26 de facultăţi, aflate în opt oraşe la nivel naţional. Totodată, programul a stat la baza creării a trei colaborări între mediul academic şi companii, pe proiecte de R&D.
Primele trei ediţii ale programului au fost sprijinite financiar de către urmatoarele companii: Adobe, Atos, Bitdefender, Deutsche Bank, Cornerstone Technologies, eMag, Endava, Enea, Huawei, Microsoft, Qualitance, Softbinator Technologies, Softelligence Engineering, Wipro.
Programul Bursele ANIS a fost lansat în anul 2018 la iniţiativa ANIS pentru a stimula eforturile depuse de cadrele didactice tinere în introducerea celor mai noi tehnologii din industrie şi a unor tehnici de predare inovative în curricula universitară. Programul are o acoperire naţională, iar aplicanţii ale căror proiecte sunt selectate beneficiază de o sponsorizare a activităţii didactice în valoare de 5.000 de euro.
Pentru a se încadra în criteriile de eligibiltate, candidaţii trebuie să aibă până în 40 de ani (vârstă împlinită în anul aplicării) şi să deţintă titlul de doctor, respectiv gradul didactic de lector universitar, ori pot fi asistenţi universitari, care se pot înscrie cu soluţii de actualizare a laboratorului. Aceştia din urmă trebuie să aibă acordul cadrului didactic titular, urmând ca sponsorizarea să se împartă în funcţie de elementele inovatoare introduse de fiecare parte (min. 50% pentru asistenţii universitari).
Cursurile propuse de aceştia trebuie să se încadreze în domeniile: AI & Machine Learning, Cyber security, Big data, Health Tech, Blockchain, Fintech, Tech for All (introducerea cursurilor de tehnologie în facultăţile non-IT). Candidaţii vor trece printr-un proces de evaluare preliminară, în baza aplicaţiei scrise şi a unui clip video în care vor prezenta elementele inovatoare ale cursului sau laboratorului. Ulterior, finaliştii vor susţine un interviu cu membrii comitetului de evaluare.
Intervalul de înscriere a proiectelor este 1 – 18 septembrie 2021, iar regulamentul programului şi criteriile de evaluare pot fi consultate la https://anis.ro/programe/.

Publicat în Comunitate

LIBERTY Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România, a raportat o serie de rezultate foarte solide pentru al doilea trimestru al acestui an, cu EBITDA (câştigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) în creştere cu peste 60% faţă de trimestrul precedent, care a reprezentat cel mai bun rezultat înregistrat din 2008 şi până în prezent. Combinatul îşi ridică acum nivelurile de producţie şi a făcut progrese suplimentare în privinţa proiectelor strategice necesare transformării unităţii, pentru a se atinge neutralitatea de carbon până în 2030.

„Aş dori să mulţumesc tuturor celor din echipa de la Galaţi pentru aceste rezultate extraordinare. Am îmbunătăţit nu numai performanţele financiare şi operaţionale ci şi calitatea produselor şi serviciile pentru clienţi. Acum ne vom concentra pe progresul proiectelor pe termen mediu şi lung din călătoria noastră către neutralitatea emisiilor de carbon, precum şi pe munca asiduă de a atrage tinerii noi colegi - muncitori şi specialişti - care ne pot ajuta să ne pregătim pentru acel viitor”, a declarat Aida Nechifor, Directorul General al LIBERTY Galaţi.

Compania a raportat rezultate excelente pentru trimestrul încheiat la 30 iunie 2021, cu o cifră de afaceri de 2,4 miliarde RON (492 milioane EUR) şi EBITDA de 412 milioane RON (84 milioane EUR), în creştere cu 37% şi respectiv 61% faţă de rezultatele bune din trimestrul încheiat la 31 martie 2021, despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „LIBERTY Galaţi: Profit de 52 milioane euro, în primele 3 luni ale anului - https://www.monitoruldegalati.ro/stirea-zilei/liberty-galati-profit-de-52-milioane-euro,-in-primele-3-luni-ale-anului.html”. Combinatul este în prezent în curs de creştere a producţiei către nivelul de 3 milioane de tone anual, de la aproximativ 2 milioane în 2020 şi a livrat către clienţi 566.000 de tone în T2, cu 7% mai mult decât în primul trimestru.

„Echipa de la Galaţi a livrat din nou rezultate, construite pornind de la un început de an foarte bun, pentru ca acum să obţină o altă serie de rezultate-record. Am aşteptări din partea echipei: să crească şi mai mult producţia şi să contribuie la eforturile către atingerea obiectivelor GREENSTEEL şi a adevăratei neutralităţi de carbon. În ultimele săptămâni - cât am fost la Galaţi şi la Bucureşti - m-am bucurat să lucrez împreună cu echipa şi cu partenerii noştri, pentru a dezvolta strategia de transformare care va fi în centrul viziunii noastre globale GREENSTEEL”, a spus Sanjeev Gupta, Preşedinte Executiv al LIBERTY Steel Group.

Echipa de conducere a făcut progrese suplimentare în pregătirea proiectelor majore, necesare îmbunătăţirii infrastructurii existente a LIBERTY Galaţi şi a calităţii portofoliului său de produse, precum şi a iniţiativelor strategice care vor sprijini transformarea Combinatului într-un furnizor de oţel neutru de carbon până în 2030.

„Acest progres către CN30 va fi potenţat de Memorandumul de Înţelegere, semnat în luna iulie, pentru crearea unui cadru de colaborare tehnică şi de cercetare cu Centrul Român al Energiei, grupul internaţional de inginerie MTAG Elveţia, I.C.S.I. Râmnicu Vâlcea - un institut de cercetare şi dezvoltare - şi Adrem, o companie de servicii energetice orientată spre inovaţie, eficienţă şi durabilitate. Cadrul va promova, facilita şi consolida eforturile colective ale partenerilor în cercetarea, inovarea şi dezvoltarea afacerilor pentru noi tehnologii de producere de energie şi combustibili în special pe bază de hidrogen”, transmite compania.

Publicat în Știrea zilei

Un milion şi jumătate de joburi şi aproape 160 de miliarde de euro, acesta este impactul economic direct şi indirect al sportului automobilistic mondial în 2019, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă Ernst & Young (EY) pentru Federaţia internaţională de automobilism (FIA), relatează AFP.
Acest studiu, primul de acest gen realizat la nivel mondial, a fost efectuat pentru anul 2019 în cele 145 de state membre ale FIA şi deci nu ţine cont de consecinţele pandemiei de Covid-19.
Pentru preşedintele FIA, Jean Todt, "este remarcabil şi aceasta demonstrează că sportul nostru poate contribui eficient la relansarea economiei în această perioadă a pandemiei de Covid-19".
Potrivit studiului EY prezentat cu ocazia unei conferinţe FIA organizate la Monaco, sportul automobilistic mondial generează o cifră de afaceri directă de 59,2 miliarde de euro.
"Contribuţia economică directă a industriei mondiale a sportului automobilistic generează de asemenea venituri pentru alte industrii", explică studiul, care adaugă venituri indirecte în valoare de 99,4 miliarde euro, dând drept exemplu cheltuielile efectuate la restaurant de participanţii la un eveniment sportiv automobilistic.
Studiul evaluează în aceeaşi manieră la 576.000 locurile de muncă directe şi la 924.000 locurile de muncă indirecte asigurate de sportul automobilistic. Un număr de aproximativ 140.000 de locuri de muncă vizează numai activităţile de producţie şi inginerie avansată, care generează o cifră de afaceri directă de 21,9 miliarde euro.
Dacă sunt incluşi şi concurenţii, oficialii, comisarii de cursă şi voluntari, aproximativ 2,7 milioane de persoane au luat parte în anul 2019 la activităţile legate de sportul automobilistic prin intermediul a aproximativ 60.700 de probe.
Acelaşi studiu estimează că sportul automobilistic mondial a cunoscut o creştere de 90% între 2007 şi 2019.
Federaţia Internaţională de Automobilism (FIA) este organul director al sportului automobilistic mondial şi reglementează în special campionatele mondiale de Formula 1, raliu şi anduranţă.
După un început întrerupt în 2020, din cauza pandemiei, aceste campionate au putut fi reluate în vară, sub un protocol sanitar strict. Consecinţele economice, atât pentru elita cât şi pentru amatorii sportului automobilistic, nu au fost încă evaluate. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Euro a atins miercuri, 17 martie 2021, un nou maxim istoric, al şaptelea din această lună, pe piaţa din România, la 4,8879 lei, de la precedentul maxim atins în urmă cu o săptămână, 4,8863 lei. Creşterea de miercuri este de 0,04% de la valoarea de marţi, 4.8861 lei. Dolarul american a crescut uşor la 4,1042 lei, de la 4,0908 lei, iar francul elveţian a crescut uşor la 4,4305 lei. Gramul de aur a urcat la 229, 1115 lei, de la 228, 0980 lei în şedinţa precedentă.

Publicat în Economie

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) au scăzut, în luna iulie, cu 959 de milioane de euro, la 29,152 miliarde de euro, de la 30,111 miliarde de euro la 30 iunie 2015, reiese din datele publicate luni de Banca Naţională a României.

Astfel, în cursul lunii iulie au intrat în rezerva BNR 763 de milioane de euro, din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele. În acelaşi timp, au ieşit din conturile BNR 1,722 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

„La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional pentru care Banca Naţională a României a plătit circa 243 de milioane echivalent euro precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă pe data de 29 iulie 2015, în sumă de 925,7 milioane de euro, capital şi dobândă”, se menţionează în comunicatul BNR.

„Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,286 miliarde de euro”, se mai arată în comunicatul BNR.

În aceste condiţii, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au fost, la 31 iulie 2015, de 32,438 miliarde de euro, faţă de 33,622 miliarde de euro la 30 iunie 2015.

„Plăţile efectuate în perioada ianuarie — iulie 2015 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, au totalizat 6,437 miliarde de euro iar cele scadente până la finele anului însumează aproximativ 1,126 miliarde de euro”, se precizează în comunicatul citat.

Publicat în National

Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din România necesită investiţii de aproape un miliard de euro şi s-ar putea realiza din fonduri europene prin planul Juncker sau de la bugetul de stat dacă va exista un consens politic pentru alocarea unor sume suplimentare, în fiecare an, până în 2020, consideră ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. "Rămâne problema infrastructurii principale de irigaţii, a staţiei de pompare şi a canalului magistral, care din păcate nu se pot reabilita din fonduri europene. Avem însă planul Juncker pentru care am aplicat şi noi pentru un proiect de un miliard de euro. Sper să avem succes, dar dacă nu vom avea, există deja în Parlament un proiect de lege şi dacă partidele politice vor ajunge la consensul politic pe care eu îl propun vom putea avea o suma suplimentară, în fiecare an, până în 2020, pentru infrastructura principală de irigaţii", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că un răspuns din partea Comisiei Europene pe planul Juncker este aşteptat în luna septembrie a acestui an, iar dacă nu va exista resursa europeană, suma alocată anual va depinde de bugetul de stat "cât poate să suporte" şi de ceea ce va însemna "acel acord politic la care mă gândesc".

Ministrul a subliniat că încă din 2012 s-au căutat soluţii pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, iar pentru cea secundară au fost investite până în prezent numai din fonduri europene circa 140 de milioane de euro. "Din anul 2012 şi până în prezent avem investiţi 140 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare pentru o suprafaţă de peste 300.000 de hectare. Am deschis în urmă cu câteva zile o nouă măsură din PNDR pentru a primi proiecte pentru cei care s-au constituit în organizaţii de irigaţii şi după ce vom face şi aceste investiţii încă 400.000 de hectare vor fi reabilitate prin fonduri europene ca infrastructură secundară. Pentru prima dată avem o alocare uriaşă, adică 140 de milioane de euro plus 430 milioane de euro, respectiv 570 de milioane de euro pe proiecte care sunt în implementare sau pentru care primim proiecte în momentul de faţă. Cred că dacă putem merge în paralel cu cele două componente, infrastructură principală şi secundară, cu siguranţă în următorii ani vom rezolva şi această problemă legată de irigaţii", a adăugat Constantin.

Şeful MADR a precizat că anul acesta deşi au fost contractate pentru irigaţii peste 300.000 de hectare, până în prezent au fost irigate doar 160.000 de hectare de culturi agricole, iar seceta a afectat deja o marte parte din culturile agricole. "Au fost contractate în acest an 300.000 de hectare şi s-au irigat undeva la 160.000 de hectare. Marea problemă pe care o avem este legată de costul pe care trebuie să îl plătească fermierii şi pe de altă parte de infrastructura pe care o avem", a adăugat oficialul MADR.

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), Florin Barbu, declara, la sfârşitul lunii iunie a acestui an, că solicitările fermierilor pentru irigarea terenurilor agricole în acest an nu depăşiseră 100.000 de hectare, deşi au fost contractate 330.000 de hectare, iar 823.000 ha erau efectiv pregătite pentru irigat. "În prezent sunt viabile pentru irigaţii 1,5 milioane de hectare, din care 823.000 sunt efectiv pregătite pentru irigat, dar în momentul de faţă am avut solicitări şi am irigat doar pe 100.000 de hectare deşi avem contractate 330.000 de hectare. Prima umplere a canalelor s-a făcut de către ANIF şi a fost suportată din bugetul agenţiei. Canalele pe infrastructura principală, pe 823.000 de hectare, au fost pline şi cred că putea să irige toată lumea", a explicat şeful ANIF în 29 iunie. Acesta a precizat, la vremea respectivă, că ANIF a reuşit să cumpere în acest an energie electrică de pe bursă, de la BRM, la cel mai mic preţ, 154 de lei MWh, respectiv o cantitate de 90.000 de MWh, ceea ce a redus semnificativ costul apei pentru irigaţii.

În data de 15 iulie, MADR a deschis trei noi măsuri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală /PNDR/ 2014 — 2020, cea mai consistentă din punct de vedere financiar fiind măsura destinată sistemelor de irigaţii, în cuantum de 435 milioane de euro, 370 milioane de euro reprezentând contribuţia europeană, iar restul de la bugetul de stat.

Fondul european de investiţii strategice (FEIS) din cadrul „planului Juncker” poate deveni operaţional din luna septembrie, Comisia Europeană finalizând pregătirile în data de 22 iulie 2015. Planul Juncker este cea mai importantă iniţiativă pentru impulsionarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă adoptată de actualul Executiv comunitar, fiind adesea considerat un nou plan Marshall. Fundamentul planului este FEIS, fond ce dispune în prezent de 16 miliarde de euro, sumă obţinută prin contribuţiile a 10 state din UE, la care se adaugă alte 5 miliarde puse la dispoziţie de BEI. CE doreşte să mobilizeze în total prin investiţii publice şi private circa 315 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport şi în sectorul energetic.

Publicat în Economie

Aproape jumătate dintre români - 48,9% - consideră că populaţia unui stat ar trebui să facă sacrificii pentru ca ţara lor să îşi plătească la timp datoriile, iar cei mai mulţi cred că România este ferită de anumite riscuri, pentru că foloseşte leul şi nu a trecut la euro, potrivit unui sondaj INSCOP, având ca temă criza din Grecia.

Potrivit sondajului, 48,9% dintre respondenţi consideră că populaţia unui stat ar trebui să facă sacrificii pentru ca ţara lor să îşi plătească la timp datoriile, 40,2% cred că aceste sacrificii nu ar trebui făcute, iar 10,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Cercetarea relevă, în contextul discuţiilor despre Grexit, că 54,5% dintre români consideră că ţara noastră este ferită de anumite riscuri, pentru că foloseşte leul şi nu a trecut la euro, 24% apreciază că România ar avea o situaţie economică mai bună dacă ar fi în zona euro, în timp ce 21,5% aleg varianta ''nu ştiu/ nu răspund''.

''Existenţa unui procent majoritar care apreciază că România este ferită de anumite riscuri datorită faptului că nu este în zona euro nu trebuie interpretată ca un vot de blam pentru trecerea ţării noastre la moneda unică. Mai degrabă, este vorba despre influenţa unei situaţii punctuale, a cărei greutate în evoluţia opiniei generale despre adoptarea euro rămâne de evaluat. Cu toate acestea, răspunsurile la această întrebare pot fi o indicaţie a încrederii sporite a populaţiei în moneda naţională'', afirmă realizatorii sondajului.

De asemenea, potrivit cercetării, 25% dintre respondenţi apreciază că efectele crizei greceşti asupra economiei şi populaţiei din România vor fi resimţite într-o măsură mare sau foarte mare, 27% spun că ţara noastră nu va fi influenţată nici în mică, nici în mare măsură de ce întâmplă în Grecia. 34,1% dintre respondenţi consideră că situaţia din ţara noastră va fi influenţată în mică şi foarte mică măsură de ce se petrece în Grecia. Procentul non-răspunsurilor la această întrebare a fost de 13,9%, precizează sursa citată.

Barometrul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 9 — 14 iulie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1.075 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. 

Publicat în National
Pagina 1 din 2