''Drogurile revin'' în Europa: uşor frânate în 2020 de criza sanitară cauzată de COVID -19, consumul şi oferta au revenit în 2021 la nivelul ridicat dinaintea pandemiei, avertizează un raport publicat recent, care este, de asemenea, alarmant în legătură cu apariţia unor noi droguri de sinteză, relatează AFP.
Indicator de referinţă utilizat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT), analiza apelor uzate din 75 de oraşe din 25 de ţări (23 din Uniunea Europeană, Turcia şi Norvegia) relevă astfel ''o creştere generală a detectărilor'' de canabis, cocaină, amfetamine şi metamfetamine.
Ecstasy (şi ingredientul său activ, MDMA) este singurul drog ''pentru care reziduurile au scăzut în majoritatea oraşelor studiate'', adaugă raportul.
Explicaţia preferată: multe ţări aveau închise cluburile de noapte, locurile preferate de consum de ecstasy şi MDMA, când a fost realizat acest amplu studiu, în primăvara anului 2021. Aceste două droguri sunt însă mult mai puţin răspândite decât canabisul: 2,6 milioane de adulţi au declarat că le-au consumat anul trecut, faţă de 22 de milioane (3,5 milioane pentru cocaină şi două milioane pentru amfetamine şi metamfetamine).
Oferta de droguri ''rămâne ridicată în UE'' şi chiar depăşeşte ''nivelurile de dinainte de pandemie'' pentru cocaină.
Un volum record de 213 tone de pudră albă a fost confiscat în UE în 2020, anul celor mai recente date disponibile, deşi a fost marcat de restricţii de călătorie şi închideri de locuri pentru evenimente festive legate de Covid. În 2019 au fost confiscate 202 tone.
''Acest indicator şi alţii sugerează că în prezent nu există niciun indiciu că tendinţa ascendentă a disponibilităţii acestui drog, observată în ultimii ani, s-a schimbat'', potrivit Observatorului.
În general, ''drogurile clasice nu au fost niciodată atât de accesibile şi continuă să apară noi substanţe cu doze mari'', a avertizat directorul (OEDT), Alexis Goosdeel, în cadrul unei conferinţe de presă online.
''Aproape tot ceea ce are un potenţial psihoactiv astăzi riscă să apară pe piaţă'', a adăugat el, menţionând ''un risc real în ceea ce priveşte sănătatea publică''.
În 2021, 52 de noi substanţe psihoactive (NPS) au fost semnalate pentru prima dată, ''una pe săptămână, comparativ cu două acum 25 de ani'', a precizat Goosdeel.
OEDT şi directorul său sunt, de asemenea, îngrijoraţi de faptul că Europa devine ''un mare producător de droguri, în special de sinteză'', atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.
Peste 350 de laboratoare ilegale au fost desfiinţate în 2020, ''dintre care unele locaţii de producţie la scară largă de cocaină, metamfetamina şi catinonă''.
Au fost descoperite 23 de laboratoare de procesare a cocainei, o cifră în creştere ''care indică faptul că traficanţii folosesc metode mai inovatoare pentru a aproviziona piaţa europeană''.
Specializate în mod tradiţional în traficul de cocaină, cartelurile mexicane s-ar implica din ce în ce mai mult în producţia pe Vechiul Continent de droguri de sinteză, în special metamfetamina, care este în prezent mult mai răspândită în America de Nord.
Însă, potrivit raportului, ''această evoluţie prezintă riscul unei disponibilităţi mai mari şi al unei potenţiale creşteri a consumului'' în Europa.

Conflictul din Ucraina ar putea agrava problemele legate de droguri

Agresiunea militară Rusiei în Ucraina ar putea crea "noi vulnerabilităţi" în Europa în ceea ce priveşte drogurile ilegale, declanşând schimbări în rutele de contrabandă şi expunând potenţial mai multe persoane la stupefiante, a avertizat agenţia antidrog a UE, cu sediul la Lisabona.
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) a subliniază în raportul său anual că multe persoane care au suferit un "stres psihologic sever" în timpul conflictului ar putea fi mai vulnerabile la probleme de abuz de substanţe în viitor, relatează Reuters.
Traficanţii de droguri ar putea să treacă la rute alternative pentru a evita zonele cu o prezenţă sporită a securităţii, în timp ce serviciile de sănătate din ţările europene, în special cele care se învecinează cu Ucraina, ar putea deveni mai tensionate, deoarece consumatorii de droguri care fug de conflict au nevoie de sprijin.
''Continuitatea tratamentului, serviciile lingvistice şi furnizarea de locuinţe şi de asistenţă socială sunt probabil cerinţe cheie'', se arată în raport, adăugând că şi cei care nu sunt consumatori de droguri sunt în pericol.
Agenţia mai consemnează că situaţia financiară dificilă din Afganistan, care se află sub controlul talibanilor din august, ar putea face ca veniturile din droguri să devină o sursă mai importantă de venit şi să ducă la o creştere a traficului de heroină către Europa.
În pofida interzicerii producţiei, vânzării şi traficului de droguri ilicite, se pare că în Afganistan continuă cultivarea macului.
Îngrijorările legate de impactul pe care evoluţiile internaţionale l-ar putea avea asupra problemelor legate de droguri în Europa vin într-un moment în care consumul de substanţe revine la nivelurile anterioare pandemiei şi există semne de creştere a producţiei, după cum a constatat OEDT. Acesta a făcut apel la ţările europene să intensifice serviciile de tratament şi de reducere a riscurilor.
''Drogurile consacrate nu au fost niciodată atât de accesibile, iar noi substanţe puternice continuă să apară... toată lumea poate fi afectată, fie direct, fie indirect', a declarat directorul OEDT, Alexis Goosdeel.
Un număr record de 213 tone de cocaină au fost confiscate în Uniunea Europeană şi peste 350 de laboratoare de producţie ilegală de droguri au fost dezmembrate în 2020, potrivit celor mai recente date ale instituţiei. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Europa se află în centrul răspândirii variolei maimuţei, a declarat biroul european al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care şi-a exprimat preocuparea în legătură cu riscul apariţiei de noi cazuri, relatează AFP.
''Europa rămâne epicentrul acestui val în plină creştere, cu 25 de ţări raportând peste 1.500 de cazuri, sau 85% din totalul la nivel global'', a declarat într-o conferinţă de presă Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, care reuneşte 53 de ţări, dintre care unele din Asia Centrală.
Pentru instituţia ONU, prioritatea este combaterea transmiterii bolii.
''Amploarea acestei epidemii prezintă un risc real: cu cât virusul circulă mai mult, cu atât îşi va răspândi mai mult raza de acţiune şi cu atât boala va apărea mai mult în ţările neendemice'', a avertizat Hans Kluge.
Circulând de obicei în Africa Centrală şi de Vest, virusul este, în afara Europei, prezent de acum în Australia, Orientul Mijlociu, America de Nord şi America de Sud, însumând peste 1.600 de cazuri.
Cunoscută la om din 1970, variola maimuţei sau ''simian orthopoxvirosis'' este o boală considerată rară, cauzată de un virus transmis omului de către animale infectate.
Boala începe cu febră mare şi evoluează rapid până la o erupţie cutanată, cu formarea de cruste. Cel mai adesea benignă, boala se vindecă de obicei spontan după două până la trei săptămâni.
Circulaţia virusului, care se transmite în special prin contact prelungit, nu ar trebui să ducă la anularea evenimentelor cu public prevăzute pentru această vară.
''Aceste evenimente sunt şanse mari de a sensibiliza oameni tineri, activi din punct de vedere sexual şi foarte mobili'', a spus Kluge, menţionând că sunt ''o oportunitate de a (...) stimula angajamentul nostru''.
Menţionând că majoritatea cazurilor raportate până acum implică bărbaţi care au raporturi sexuale cu bărbaţi, el a avertizat împotriva stigmatizării, subliniind că ''virusul variolei maimuţei nu are legătură în mod inerent cu niciun grup specific''.
În acest moment, OMS nu recomandă vaccinarea în masă. Autorităţile sanitare europene au comandat peste 100.000 de doze de vaccin împotriva variolei aprobat în Statele Unite pentru variola maimuţei şi considerat eficient împotriva acestui virus. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Europa s-ar putea confrunta iarna viitoare cu o penurie de energie, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a adâncit criza energetică din regiune, a avertizat miercuri Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), transmite Reuters.
"Sunt în mod special îngrijorat de piaţa gazelor naturale ... dacă va fi o iarnă lungă şi grea, vom vedea multe zile dificile", a declarat Birol la conferinţa anuală a IEA' privind eficienţa energetică, care are loc în Sonderborg, Danemarca.
Deşi guvernele şi companiile caută acum să-şi asigure livrări alternative de energie, este tot atât de important ca autorităţile să ia măsuri pentru a reduce cererea. Dacă europenii reduc temperaturile în locuinţele lor cu două grade Celsius, sunt economisiţi 20 miliarde metri cubi de gaze naturale, echivalentul volumelor care vin din Rusia către Europa prin Nord Stream 1, a explicat şeful IEA.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Deficitul global de competenţe în domeniul securităţii cibernetice este, în prezent, de 2,7 milioane de angajaţi, dintre care aproape 200.000 în Europa, reiese dintr-un studiu întocmit de The International Information System Security Certification Consortium (ISC), citat de blogul din România al producătorului de soluţii antivirus Eset.
"Se vorbeşte de ceva vreme despre faptul că există un deficit de competenţe în domeniul securităţii cibernetice. Iar pe tot globul deficitul de talent din industrie a înregistrat valori de milioane de angajaţi. De asemenea, este menţionat tot mai des în aceste vremuri fenomenul numit "Marea Demisie": o perioadă disruptivă care apare o dată la o generaţie pe piaţa muncii, care este şi mai accentuată acum, ca urmare a pandemiei, când angajaţii şi profesioniştii din diferite industrii îşi reevaluează traseele profesionale. La prima vedere, acest fenomen ar părea o veste proastă pentru industrii precum securitatea cibernetică, unde cererea de competenţe este deja foarte mare. Cu toate acestea, dacă privim mai în profunzime, vedem că "Marea Demisie" poate reprezenta o oportunitate pentru angajatori, dacă aceştia aleg să o fructifice. Cu o politică de angajare corectă, organizaţiile pot valorifica de fapt volatilitatea pieţei muncii pentru a atrage noi talente. În acest fel, îşi pot îmbunătăţi postura de securitate şi pot aprofunda în siguranţă transformarea digitală, încurajând totodată inovaţia ca motor esenţial al progresului", sunt de părere specialiştii Eset.
Conform cercetării de specialitate, principalele consecinţe ale lipsei de personal în domeniu sunt: sisteme configurate greşit (32%), insuficient timp alocat pentru evaluări adecvate ale riscurilor (30%), remedieri lente ale sistemelor critice (29%) şi erori în procese şi proceduri (28%).

Demisii din cauza stresului şi a epuizării

La nivel global, datele ISC relevă faptul că deficitul de competenţe în domeniul securităţii cibernetice a ajuns la un număr de 2,7 milioane de angajaţi, dintre care aproape 200.000 în Europa. În acelaşi context, în Marea Britanie, jumătate dintre liderii care activează în departamentele de securitate au susţinut, recent, că se gândesc să demisioneze din cauza stresului şi a epuizării.
Totodată, un nou studiu Asociaţia de Control a Sistemelor Informaţionale (ISACA) arată că şase din zece profesionişti din industrie (63%) au afirmat că au posturi de securitate vacante, în creştere cu 8% comparativ cu anul precedent, iar 62% din aceştia consideră că echipele lor nu au suficient personal. De asemenea, o cincime declară că este nevoie de cel puţin jumătate de an pentru a găsi candidaţi calificaţi pentru posturile deschise pe care le au.
În privinţa motivelor pentru care angajaţii pleacă din companii, majoritatea (59%) este recrutată de alte entităţi, aproape jumătate (48%) invocă un salariu/bonus insuficiente (48%), apoi oportunităţi limitate de avansare în carieră (47%), niveluri ridicate de stres (45%) şi sprijin slab din partea conducerii (34%)
"Există însă modalităţi pentru a atenua deficitul de talent. Automatizarea şi machine learning-ul (ML) pot prelua unele procese banale şi pot degreva astfel angajaţii pentru ca aceştia să poată lucra la sarcini mai importante (...) Deşi premisele par sumbre, există o rază de speranţă. Un neajuns bine cunoscut, care contribuie de ceva timp la criza competenţelor de securitate, sunt modalităţile tradiţionale în care se fac angajările. În procesul de recrutare al multora dintre organizaţiile angajatoare din industria IT se pune accentul, într-o primă fază eliminatorie, pe acreditările şi diplomele universitare ale unui posibil candidat. Astfel, în unele cazuri, managerii de departament nu ajung niciodată să intervieveze potenţiali candidaţi care au abilităţile necesare pentru o anumită poziţie, pentru că filtrele software-ului automatizat folosit de departamentul de resurse umane i-au eliminat din procesul de recrutare", susţin experţii.
Cel mai mare decalaj de competenţe pe care respondenţii la sondajul ISACA au spus că îl văd la profesioniştii din ziua de azi sunt cele legate de soft skills (54%). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Câteva cazuri de variola maimuţei depistate în Marea Britanie au determinat autorităţile să pună la dispoziţie un vaccin împotriva variolei unor lucrători sanitari şi altor persoane care ar fi putut fi expuse, în timp ce alte cazuri au fost confirmate în Europa, informează joi Reuters.
Variola maimuţei ("monkeypox") este o boală virală, de obicei uşoară, caracterizată prin anumite simptome precum febră, dar şi erupţie cutanată distinctă.

Există două tulpini principale

Există două tulpini principale: tulpina Congo, care este mult mai severă - cu o mortalitate de până la 10% - şi tulpina din Africa de Vest, cu o rată a mortalităţii de aproximativ 1%.
Iniţial identificată la maimuţe, această boală virală se răspândeşte de obicei prin contact direct şi se manifestă în general în Africa Centrală şi de Vest. Rareori s-a răspândit în altă parte şi de aceea valul recent de cazuri identificate în afara acestui continent a stârnit îngrijorare.
În Marea Britanie, nouă cazuri cu tulpina din Africa de Vest au fost raportate până în prezent.

Nu există un vaccin specific pentru variola maimuţei

Nu există un vaccin specific pentru variola maimuţei, însă un vaccin pentru variolă oferă o oarecare protecţie, a declarat un purtător de cuvânt al Agenţiei britanice pentru siguranţă sanitară (UKHSA).
Datele arată că vaccinurile care au fost utilizate pentru a eradica variola au o eficienţă de până la 85% împotriva variolei maimuţei, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
"Vaccinul a fost oferit celor care l-au solicitat", a adăugat purtătorul de cuvânt al UKHSA, fără a dezvălui detalii despre numărul de persoane vaccinate până în prezent.
Unele ţări au stocuri mari de vaccin împotriva variolei în cadrul pregătirii pandemice, inclusiv în Statele Unite.
Producătorul de medicamente Bavarian Nordic cu sediul în Copenhaga a declarat joi că a încheiat un contract cu o ţară europeană pe care nu a dezvăluit-o căreia îi va furniza vaccinul său împotriva variolei, Imvanex, ca răspuns la focarul de variola maimuţei.

Primul caz din Europa a fost confirmat la data de 7 mai

Primul caz din Europa a fost confirmat la data de 7 mai la o persoană care revenise în Anglia din Nigeria, unde variola maimuţei este endemică.
De atunci, Portugalia a înregistrat 14 cazuri, iar Spania a confirmat şapte cazuri. Statele Unite şi Suedia au raportat fiecare câte un caz. Autorităţile italiene au confirmat un caz, în timp ce alte două sunt suspecte.
Mai multe focare de variola maimuţei din Africa au fost izolate în timpul pandemiei de COVID-19, când atenţia lumii era îndreptată în altă parte, a declarat joi cea mai importantă agenţie de sănătate publică africană.
"Cu toate acestea, suntem îngrijoraţi de numeroasele ţări din afară, în special din Europa, care se confruntă cu aceste focare de variola maimuţei", a declarat directorul interimar al Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Africa, Ahmed Ogwell Ouma.
"Ar fi foarte util să fie împărtăşite cunoştinţele referitoare la sursa acestor focare", a precizat el.

Cazuri identificate predominant la bărbaţi homosexuali

Între timp, în Marea Britanie, UKHSA a subliniat că aceste cazuri recente din ţară au fost identificate predominant la bărbaţi care se identificau drept homosexuali, bisexuali sau care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi.
Această creştere neobişnuită a numărului de cazuri din afara Africii ar putea sugera o nouă modalitate de răspândire sau o modificare a virusului, a spus Anne Rimoin, epidemiolog la UCLA din California. "Însă, toate acestea urmează să fie stabilite", a precizat ea.
"Aceasta nu va provoca o epidemie la nivel naţional, ca în cazul COVID-19", a subliniat Jimmy Whitworth, profesor de sănătate publică la London School of Hygiene and Tropical Medicine. "Dar este un focar grav al unei boli grave, pe care ar trebui să îl tratăm cu seriozitate", a adăugat el. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Grupul elveţian Nestle SA a anunţat marţi că a început să transporte, cu avionul, lapte praf pentru bebeluşi din Ţările de Jos şi Elveţia în SUA, ca răspuns la criza de lapte praf din supermarketurile din SUA, transmite Reuters.
Într-un comunicat de presă, Nestle a precizat că a început să aducă lapte praf marca Gerber din Ţările de Jos precum şi lapte praf marca Alfamino din Elveţia în SUA.
"Am decis să dăm prioritate acestor produse pentru că ele răspund unui scop medical vital deoarece sunt destinate bebeluşilor cu alergie la proteine din laptele de vacă. Ambele produse sunt deja importate dar am decis să urgentăm livrările pe calea aerului pentru a răspunde la nevoile urgente", a precizat Nestle.
O serie de retaileri americani, inclusiv Target Corp, CVS Health Corp şi Walgreens Boots Alliance, au anunţat recent că au limitat achiziţiile de lapte praf pentru bebeluşi din cauza problemelor de aprovizionare. Aceste limitări vin după ce principalul furnizor din SUA, firma Abbott Laboratories, a decis în luna februarie să retragă de pe piaţă o serie de produse de lapte praf, inclusiv Similac, produse la fabrica sa din Michigan, după apariţia unor reclamaţii cu privire la infecţii bacteriene la bebeluşii care au consumat produsele.
Separat, producătorul britanic de bunuri de larg consum Reckitt Benckiser a anunţat şi el că a decis să majoreze producţia de lapte praf cu aproximativ 30% şi de asemenea să facă livrări mai frecvente către magazine pentru a contracara criza din supermarketurile din SUA.
Nestle, cea mai mare companie de produse alimentare şi băuturi din lume, este prezentă în 189 de ţări din întreaga lume. Nestle oferă un portofoliu larg de produse şi servicii pentru oameni şi animale de companie, pentru tot parcursul vieţii. Cele peste 2000 de branduri ale Nestle includ nume emblematice precum Nescafe, Nespresso, Maggi şi Nido. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Autorităţile portugheze au declarat miercuri că au identificat cinci bărbaţi infectaţi cu variola maimuţelor, iar serviciile de sănătate din Spania testează 23 de posibile cazuri după ce Marea Britanie a pus Europa în alertă cu privire la virus, relatează Reuters.
Autorităţile sanitare europene monitorizează orice focar de boală, deoarece Marea Britanie a raportat primul său caz de variolă a maimuţei pe 7 mai şi de atunci a identificat încă şase în ţară.
Spania a emis o alertă dimineaţă, spunând că are opt cazuri suspecte în curs de testare. Cifra a crescut la 23 de cazuri suspecte până la sfârşitul după-amiezii, au declarat autorităţile sanitare din regiunea Madrid într-un comunicat. Toate cazurile rămân neconfirmate.
Nu este deosebit de infecţioasă între oameni, au spus autorităţile sanitare spaniole, iar majoritatea persoanelor infectate se recuperează în câteva săptămâni, deşi au fost raportate şi cazuri grave.
Primul caz a fost identificat la Londra pe 7 mai la un pacient care se întorsese recent din Nigeria; al doilea şi al treilea caz locuiau împreună la Londra şi infectarea a fost anunţată o săptămână mai târziu, pe 14 mai, iar cel mai recent lot de patru (trei la Londra şi unul în nord-est) a fost dezvăluit marţi.
Oficialii din domeniul sănătăţii nu ştiu cum a luat virusul cel mai recent lot de patru pacienţi, dar investighează dacă acesta poate fi transmis prin contact sexual, lucru care nu a mai fost descris până acum pentru acest agent patogen.

Publicat în Sanatate

Ucraina a luat decizia de a bloca tranzitul gazelor ruseşti către Europa Occidentală în regiunea Lugansk, afirmând că ocuparea teritoriului estic de către forţele ruse face imposibilă supravegherea fluxurilor, transmite DPA, citat de Agerpres.
Decizia înseamnă că 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi sunt pe cale să fie oprite, aproximativ o treime din exportul rusesc ce traversează zilnic teritoriul ucrainean, potrivit autorităţilor de reglementare ucrainene.
Ucraina a spus că ocupaţia a făcut imposibilă accesarea unui nod la Sohranovka şi direcţionarea gazului de-a lungul altor rute. A citat cel puţin un incident de „violenţă crescută”.
Gazprom a contestat explicaţia părţii ucrainene spunând că „nu are absolut nicio confirmare a unor cazurilor de violenţă crescută”. A adăugat că nu există nicio modalitate tehnică de redirecţionare de-a lungul altor rute.
Europa este îngrijorată în legătură cu aprovizionarea cu gaze încă de la începutul invadării Ucrainei. Multe ţări vest-europene ar dori să pedepsească Rusia din punct de vedere economic pentru invazie, dar nu au o alternativă la gazul pe care Rusia îl furnizează; aceasta înseamnă că oferă finanţare unei ţări căreia îi impun sancţiuni economice.
Mare parte din aprovizionarea cu gaze ruseşti a Europei se face prin conducta Nord Stream 1 ce traversează Marea Baltică.
Conform contractelor, prin conductele ce traversează Ucraina este permis să circule maxim 109 milioane de metri cubi pe zi.

Publicat în Mapamond

O ''epidemie'' de exces ponderal şi obezitate, responsabilă pentru peste 1,2 milioane de decese anual, face ravagii în Europa, avertizează marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un nou raport, informează AFP.
''Ratele de exces ponderal şi obezitate a atins proporţii epidemice în toată regiunea şi continuă să avanseze'', a avertizat într-un comunicat biroul regional european, care reuneşte 53 de state.
În Europa, aproape un sfert dintre adulţi sunt în prezent obezi, ceea ce face ca prevalenţa obezităţii să fie mai ridicată decât în orice altă regiune, cu excepţia Americilor, potrivit OMS.
Nicio ţară din regiune nu poate în prezent să pretindă că sistează progresia şi amploarea problemei, s-a dovedit cu tărie în timpul pandemiei de COVID-19, când excesul ponderal a fost considerat un factor de risc.
''Creşterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major în cazul maladiilor non-transmisibile, în special cancere şi afecţiuni cardio-vasculare'', a subliniat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.
Excesul ponderal şi obezitatea ar fi totodată la originea a peste 1,2 milioane de decese anual, reprezentând peste 13% dintre decesele înregistrate în regiune, potrivit studiului.
Obezitatea este cauza a cel puţin 13 tipuri de cancer diferite şi susceptibile de a fi direct responsabile pentru cel puţin 200.000 de noi cazuri de cancer anual, potrivit OMS.
''Cifra va creşte şi mai mult în anii următori'', a avertizat organizaţia.
Potrivit celor mai recente date disponibile, inclusiv până în 2016, arată că 59% dintre adulţi şi aproape un copil din trei (29% dintre băieţi şi 27% dintre fete) sunt supraponderali în Europa.
În 1975, puţin peste 40% dintre adulţii europeni erau supraponderali.
Prevalenţa obezităţii la adulţi a crescut cu 138% de la acea dată, înregistrând o progresie de 21% între 2006 şi 2016.
Potrivit OMS, pandemia de COVID-19 a permis o evaluare a impactului epidemiei de obezitate în regiune.
Restricţiile (închiderea şcolilor, izolarea la domiciliu) au determinat în paralel ''o creştere a expunerii la anumiţi factori de risc care influenţează probabilitatea ca o persoană să sufere de obezitate sau să fie supraponderală'', a subliniat Kluge.
Pandemia se află la originea unor schimbări nefaste în obiceiurile alimentare şi sportive ale căror efecte, durabile, trebuie contracarate, a pledat OMS.
''Intervenţiile politice care vizează factorii de mediu şi comerciali ai unei alimentaţii nesănătoase (...) sunt susceptibile de a fi cele mai eficiente pentru a inversa epidemia'', a estimat ea.
Ar fi de dorit, potrivit acesteia, taxarea băuturile îndulcite, subvenţionarea alimentele benefice pentru sănătate, limitarea comercializării alimentelor nesănătoase în rândul copiilor şi confirmarea eforturilor în ceea ce priveşte încurajarea activităţii fizice pe tot parcursul vieţii. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Europenii au îndurat anul trecut cea mai călduroasă vară din istoria înregistrărilor, după ce o serie de incendii de vegetaţie, inundaţii şi valurile intense de căldură s-au abătut asupra continentului, potrivit unui raport realizat de oameni de ştiinţă ai Uniunii Europene publicat vineri, informează Reuters.
Temperaturile din timpul verii au fost cu circa 1 grad Celsius peste media ultimelor trei decenii, iar în Italia s-au înregistrat temperaturi de 48,8 grade Celsius - un posibil record pentru întreaga Europă.
Un val de caniculă deosebit de puternică care s-a abătut peste regiunea mediteraneeană a provocat declanşarea unor incendii de vegetaţie severe care au pârjolite peste 800.000 de hectare în ţări precum Grecia, Turcia şi Italia. În acelaşi timp, precipitaţii record au provocat inundaţii devastatoare pe teritoriul Belgiei şi în vestul Germaniei, care au dus la moartea a peste 200 de persoane.
Raportul, publicat anual de Copernicus Climate Change Service (C3S) al UE, este redactat pe baza observaţiilor satelitare, a măsurătorilor de pe teren şi a modelărilor computerizate pentru a oferi o perspectivă asupra climei de pe continent.
''Ne confruntăm cu o mulţime de provocări'', a spus Mauro Facchini, directorul Copernicus Unit din cadrul UE.
El a precizat că temperaturile record din 2021 şi vremea extremă conturează nevoia urgentă ca statele să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră în scopul evitării unei încălziri suplimentare care ar declanşa alte evenimente meteo mai distructive.

Ultimii şapte ani au fost cei mai călduroşi din istorie

Pe plan global, ultimii şapte ani au fost cei mai călduroşi din istorie. Cu toate acestea, anul trecut, temperaturile au fost puţin mai mici în comparaţie cu anii recenţi întrucât valorile au fost temperate de fenomenul La Nina, care duce la răcirea apelor mărilor în regiunea de nord a globului.
Deşi statele şi-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să limiteze creşterea temperaturilor globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, cele mai multe au eşuat în a înregistra un progres suficient, iar anul trecut emisiile globale de CO2 au revenit în forţă după o scădere temporară indusă de pandemia de COVID-19.
Statele se confruntă deja cu consecinţele inacţiunii.
Anul trecut, oamenii de ştiinţă din domeniul climei au ajuns la concluzia că încălzirea globală a sporit şansele producerii inundaţiilor devastatoare din vestul Europei de vara trecută cu 20% - reflectând un principiu cunoscut de mult timp, potrivit căruia pentru fiecare grad cu care se încălzeşte atmosfera, poate reţine cu 7% mai multă umezeală, sporind şansele precipitaţiilor intense.
''Este una dinte cele mai vizibile şi pronunţate schimbări pe care le constatăm în contextul încălzirii globale'', a declarat pentru Reuters Wim Thiery, un specialist în domeniul climei din cadrul Vrije Universiteit Brussel.
Acesta a spus că guvernele au făcut unele progrese în a se adapta unor astfel de evenimente cum ar fi crearea unor zone naturale de inundaţii, dar că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este cea mai ieftină şi cea mai eficientă opţiune de a limita pericolele climatice.
Potrivit raportului, temperaturile de la suprafaţa mării înregistrate în regiuni din mările Baltică şi Mediteraneană au fost cele mai ridicate de la demararea înregistrărilor satelitare, la începutul anilor 1990. ''Regiuni din Mare Baltică erau cu 5 grade Celsius peste medie, ceea ce înseamnă foarte mult'', a spus Freja Vamborg, cercetător climatolog senior în cadrul C3S. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic
Pagina 1 din 5