Joi, 02 Februarie 2023 08:51

Revine boala vacii nebune, în Europa

Infecţia a fost depistată, zilele trecute, la o vacă moartă, informează ANP. Cazul de infectare cu boala vacii nebune (Encefalopatie Spongiformă Bovină - ESB - n.red.) a fost descoperit într-o fermă din Ţările de Jos, a transmis miercuri agenţia olandeză de presă ANP, citând o informare a Ministerului Agriculturii, transmite Rador.
Boala vacii nebune este caracterizată ca fiind o afecţiune neurologică mortală, care distruge treptat creierul și măduva spinării (sistemul nervos central) la vite, fiind cunoscută şi sub numele de Encefalopatia Spongiformă Bovină.
Boala vacii nebune nu se transmite la oameni, dar totuşi, există cazuri rare când oamenii pot contacta o formă specifică, numită variantă a bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD) în urma consumului de ţesut nervos (creier sau măduva spinării) de la vite infectate. La fel ca boala vacii nebune, varianta bolii Creutzfeldt-Jakob este o afecţiune ce distruge măduva spinării şi creierul persoanei afectate.

Publicat în Mapamond

Potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană, trei state din Europa par a fi „paradisuri” salariale pentru profesori. Raportul evidenţiază, în baza datelor referitoare la salariile de bază anuale pentru cadrele didactice cu normă întreagă, că Bulgaria, Letonia, Ungaria, Polonia şi România sunt ţările care îşi plătesc cel mai puţin profesorii. De altfel, salariile anuale în ţările de mai sus se ridică la mai puţin de 10.000 de euro, relatează Liberal.gr citat de Rador.
Pe de altă parte, profesorii primesc cele mai mari salarii în Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveţia şi Liechtenstein, cu un salariu de bază anual depăşind 50.000 de euro.
În Grecia, salariul de bază pentru un profesor debutant este de 15.435 de euro pe an. După 10 ani de muncă, salariul creşte cu 21,6%, iar după 15 ani creşte cu 32,4%. Un profesor care a ajuns în fruntea grilei de salarizare primeşte un salariu majorat cu 97,3% faţă de cel al unui cadru didactic debutant.
În fruntea listei cu ţările în care salariul creşte gradual în funcţie de vechimea în muncă se află Cipru, unde faţă de salariul de început creşterea este 85% în primii 15 ani şi până la 143% la sfârşitul carierei unui cadru didactic.

Publicat în Economie

România este ţara cu una dintre cele mai scăzute reţele de drumuri forestiere din Europa, cu o medie de şase metri la hectarul de pădure, iar fondurile alocate prin Plan Naţional Strategic (PNS) şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt total insuficiente pentru nevoile sectorului forestier, potrivit directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Daniel Nicolăescu.
"Din păcate, România este ţara care are una dintre cele mai scăzute, dacă nu cea mai scăzută, reţea de drumuri forestiere. Avem undeva la şase metri liniari la hectarul de pădure. Acesta este un neajuns, în primul rând din punct de vedere al accesibilizării arboretelor, pe de o parte, dar şi din punct de vedere al impactului negativ pe care scos-apropiatul materialului lemnos îl are asupra solului în pădure. Încă mai avem situaţii, atât în pădurile administrate de Regia Naţională a Pădurilor, cât şi în celelalte păduri, când scos-apropiatul materialului lemnos, adică din pădure şi până la drumul forestier, unde se încarcă în mijloacele de transport, se face pe drumuri forestiere cu trasee, lungimi care depăşesc uneori trei sau chiar patru kilometri", a declarat Daniel Nicolăescu.
În opinia sa, acest lucru se datorează, în principal, lipsei de fonduri pentru investiţii în acest domeniu, mai ales că sumele alocate sectorului silvic prin programele europene sunt "derizorii". Potrivit datelor statistice, la nivel european, Germania deţine o densitate medie a reţelei de drumuri forestiere de aproximativ 60 de metri la hectar, Austria - 36 metri la hectar, iar Franţa - 26 metri/hectar.
"Am avut parte de două programe de finanţare mari: Planul Naţional Strategic pentru România, care de curând a fost aprobat de Comisia Europeană, şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi cu toate că sectorul - şi aici nu vorbesc numai de Romsilva, vorbesc de sectorul în ansamblu - a colaborat şi împreună au fost identificate nevoile sectorului forestier, iar acestea au fost puse atât la dispoziţia Ministerului Agriculturii, care a gestionat PNS-ul, cât şi la dispoziţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, din păcate, finanţarea pentru silvicultură este aproape zero", a subliniat şeful Romsilva, într-o întâlnire cu presa susţinută la finele anului trecut.
În ceea ce priveşte PNS, Daniel Nicolăescu a menţionat că din totalul fondurilor alocate României, circa 150 de milioane de euro sunt pentru sectorul forestier în ansamblu, 70 de milioane de euro reprezentând fondurile pentru continuarea măsurilor şi din exerciţiul financiar precedent de silvo-mediu, în timp ce 80 de milioane de euro sunt alocate pentru finanţarea investiţiilor, în special pentru utilaje prietenoase cu mediu.
"Finanţarea o considerăm derizorie. Adică 150 milioane de euro din totalul fondurilor alocate prin PNS pentru România, sunt total insuficiente. În ceea ce priveşte PNRR, de asemenea, finanţarea pentru sectorul forestier este una redusă. Din totalul finanţării sunt alocate 22 de milioane de euro pentru lucrări de corectare a torenţilor şi alte 50 de milioane de euro pentru modernizarea sau construirea a 90 de pepiniere silvice. Şi aici considerăm că finanţarea este insuficientă având în vedere nevoile sectorului forestier", a explicat şeful Romsilva.
Potrivit datelor RNP - Romsilva, administratorul pădurilor de stat a realizat anul trecut investiţii de circa 170 de milioane de lei, din care 110 milioane de lei din fonduri de accesibilizare şi 60 de milioane de lei din fonduri proprii.
Din cele 110 milioane de lei din fonduri de accesibilizare s-au construit 303,17 kilometri de drumuri forestiere, s-au reabilitat 1.473,76 kilometri de drumuri forestiere şi s-au realizat proiectele pentru 254,9 kilometri de drumuri forestiere şi 49,1 kilometri de cale ferată forestieră.
Cele 60 de milioane de lei din fonduri proprii au fost investite în utilaje destinate mecanizării lucrărilor silvice şi agricole, pentru realizarea drumurilor forestiere şi pentru exploatarea, transportul şi prelucrarea lemnului.
Reţeaua de drumuri forestiere administrate de Romsilva se ridică la 26.514 kilometri, iar cea de cale ferată forestieră la 67 de kilometri.
RNP - Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard internaţional.
De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi naturale, precum şi 12 herghelii de stat. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Aproximativ 50 de milioane de păsări au fost deja sacrificate în fermele infectate de virus din întreaga Europă, ceea ce a determinat ca autorităţile sanitare europene să declare că Europa se confruntă de mai bine de un an cu „cea mai devastatoare” epidemie de gripă aviară din istoria sa, potrivit AFP.
Pierderile de găini, raţe sau curcani din ferme sunt, în realitate, mult mai mari, deoarece acest bilanţ de 50 de milioane de păsări eutanasiate nu include sacrificările preventive care ar fi putut fi efectuate în jurul focarelor, a precizat agenţia de sănătate pentru AFP.
Între octombrie 2021 şi septembrie 2022, „Europa a fost lovită de cel mai devastator focar de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) din toate timpurile”, cu 37 de ţări europene afectate şi peste 2.500 de focare detectate în ferme de pe continent, potrivit unui raport al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), al Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi al Laboratorului de Referinţă al Uniunii Europene.
Epidemia nu a scăzut din septembrie, iar contaminarea este chiar în creştere pe măsură ce s-a apropiat iarna.
EFSA subliniază că, „pentru prima dată”, nu a existat o separare accentuată între două valuri epidemice, deoarece virusul nu a dispărut în timpul verii. Iar în această toamnă, epidemia s-a dovedit a fi deja mai virulentă decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de ferme infectate fiind cu 35% mai mare.
Între 10 septembrie şi 2 decembrie 2022, au fost raportate aproape 400 de focare în ferme din 18 ţări europene, în frunte cu Franţa, Marea Britanie şi Ungaria. De asemenea, virusul a fost detectat de peste 600 de ori la păsările sălbatice, inclusiv la păsările de apă (raţe, lebede), care, potrivit raportului, ar fi putut contribui la răspândirea virusului în cadrul fermelor.
În urma unei solicitări din partea Comisiei Europene, EFSA „evaluează în prezent disponibilitatea vaccinurilor împotriva HPAI pentru păsările de curte şi ia în considerare posibile strategii de vaccinare”.

Publicat în Economie

Cercetătorii avertizează că Europa se va confrunta cu o "epidemie de cancer" dacă nu se iau măsuri urgente pentru a stimula tratamentul şi cercetarea, după ce aproximativ 1 milion de diagnostice au fost ratate în timpul pandemiei, relatează The Guardian.

Raportul "European Groundshot - Addressing Europe's Cancer Research Challenges: a Lancet Oncology Commission" a reunit o gamă largă de experţi cu cunoştinţe detaliate despre cancer în Europa. Potrivit experţilor, pandemia de Covid-19 a avut efecte negative asupra serviciilor oncologice, a cercetării în domeniu şi a pacienţilor diagnosticaţi.

"Pentru a sublinia amploarea acestei probleme, estimăm că aproximativ 1 milion de diagnostice de cancer ar fi putut fi ratate în întreaga Europă în timpul pandemiei Covid-19", au scris aceştia în The Lancet Oncology. "Există dovezi emergente că o proporţie mai mare de pacienţi sunt diagnosticaţi cu stadii mai avansate de cancer în comparaţie cu ratele de dinaintea pandemiei, ca urmare a întârzierilor substanţiale în diagnosticarea şi tratamentul bolii". De asemenea, aceştia mai spun că problemele "vor compromite în cele din urmă supravieţuirea şi vor duce la o calitate inferioară a vieţii pentru mulţi pacienţi europeni".

Raportul a analizat datele şi a constatat că medicii au consultat cu 1,5 milioane de pacienţi canceroşi mai puţin în primul an al pandemiei, iar unul din doi pacienţi canceroşi nu a fost operat sau nu a primit chimioterapie în timp util. Aproximativ 100 de milioane de examinări au fost ratate şi se estimează că până la 1 milion de cetăţeni europeni ar putea avea un cancer nediagnosticat ca urmare a întârzierilor. "Ne aflăm într-o cursă contra cronometru pentru a identifica cazurile de cancer", a declarat profesorul Mark Lawler, de la Universitatea Queen's din Belfast.

"În plus, am văzut laboratoare închise şi studii clinice întârziate sau anulate în primul val pandemic. Suntem îngrijoraţi de faptul că Europa se îndreaptă spre o epidemie de cancer în următorul deceniu dacă nu se acordă urgent prioritate cercetării în domeniu".

Invazia Rusiei în Ucraina reprezintă o altă provocare uriaşă pentru cercetarea în acest domeniu în Europa, se arată în raport. Rusia şi Ucraina sunt doi dintre cei mai mari contribuitori la cercetarea clinică a cancerului din lume. De asemenea, comisia prezice şi că Brexitul va avea un impact negativ asupra cercetării.

"Pe fondul pandemiei Covid-19, al Brexitului şi al războiului din Ucraina, este mai important ca niciodată ca Europa să acorde o atenţie sporită cercetării în domeniul cancerului, care joacă un rol esenţial în îmbunătăţirea prevenirii, diagnosticării, tratamentului şi calităţii vieţii pentru pacienţii actuali şi viitori şi pentru cei care trăiesc dincolo de boală", a mai spus expertul.

Raportul mai susţine şi că eforturile de prevenire a cancerului şi cercetarea în domeniu nu au beneficiat de finanţarea pe care o merită.

Publicat în Sanatate
Vineri, 23 Septembrie 2022 11:38

Europa spune adio dobânzilor negative

Un deceniu în care Europa a cunoscut dobânzi negative a luat sfârşit joi, după ce Banca Naţională a Elveţiei a devenit ultima instituţie monetară care a readus dobânda de politică monetară în zona pozitivă, transmite Reuters.
Experimentul dobânzilor negative a fost lansat pentru relansarea economiilor după criza financiară din 2007/08 şi a răsturnat gândirea convenţională de pe piaţa monetară: băncile au trebuit să plătească comisioane pentru a-şi depune lichidităţile la băncile centrale, unii proprietari de locuinţe au găsit ipoteci care le plăteau lor dobândă şi recompensele pentru cei care făceau economii au dispărut.
Acum că acest experiment a fost abandonat, în contextul unei inflaţii galopante declanşată de pandemie şi războiul din Ucraina, există îndoieli cu privire la eficienţa sa şi în ce circumstanţe ar putea fi utilizat din nou.
"Cred că pragul va fi mai sus în viitor", a spus Claudio Borio, preşedintele Departamentului economic şi monetar de la Banca Reglementelor Internaţionale, care acţionează ca banca centrală a băncilor centrale.
În foarte puţine cazuri o decizie de politică monetară a generat atât de multe critici cum s-a întâmplat la începutul deceniului 2010 când patru bănci centrale din Europa şi Banca Japoniei au anunţat dobânzi negative. Directorii de bănci au explodat după ce Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a Suediei, Banca Naţională a Elveţiei şi Banca Naţională din Danemarca au decis să introducă dobânzi negative, avertizând că asta subminează întregul model de business în domeniul bancar care prevede posibilitatea de a face profit de pe urma împrumuturilor. Mass media s-a alăturat valului de critici, ziarele elveţiene catalogând decizia drept 'Frankenshock' iar tabloidul german Bild l-a etichetat pe preşedintele BCE de la acea dată, italianul Mario Draghi, drept "Contele Draghila".
Cu siguranţă, cei care se bazau pe veniturile generate de economiile lor, au avut de suferit de pe urma dobânzilor negative, chiar dacă se puteau consola gândindu-se ca inflaţia redusă va proteja economiile iniţiale.
Însă cei care se temeau că dobânzile negative vor determina populaţia să stocheze banii la saltea au fost contrazişi. În Elveţia, de exemplu, numărul bancnotelor de 1.000 de franci în circulaţia a rămas acelaşi, ceea ce sugerează că acei clienţi ai băncilor nu au retras numerar pentru a-l depozita acasă.

Profiturile din sectorul bancar nu au fost afectate în mod semnificativ de dobânzile negative

De asemenea, un raport publicat anul trecut de centrul de reflexie Bruegel a arătat că, pe ansamblu, profiturile din sectorul bancar nu au fost afectate în mod semnificativ de dobânzile negative, subliniind că efectele negative au fost contracarate de câştigurile realizate de pe urma investiţiilor în active.
"În cele din urmă, au funcţionat la fel ca şi reducerile normale de dobândă", a declarat Gregory Claeys, unul dintre autorii raportului, care a recunoscut însă că impactul ar fi putut fi mai mare dacă experimentul s-ar fi întins pe o perioadă mai mare de timp.
Unii economişti susţin că dobânzile negative creează un stimulent pervers care în cele din urmă aduce deservicii economiei, de exemplu prin menţinerea în viaţă a aşa-numitelor "companii zombi" care ar fi trebuit lăsate să dea faliment sau prin eliminarea stimulentelor pentru guverne să continue reformele. "Ceea ce lipseşte în Europa este accentul pe reformele structurale. De ce nu s-a întâmplat acest lucru în ultimii 10 ani, de ce nu a fost consolidată creşterea productivităţii?", se întreabă Anatoli Annenkov, economist la Societe Generale.
În schimb, alţii susţin că, cel puţin, experimentul a arătat responsabililor de politică monetară că pot să ducă dobânzile sub pragul zero astfel că asta este o opţiune pentru ei. Chiar dacă, având în vedere mediul inflaţionist actual, va mai dura ceva timp până când guvernatorii băncilor centrale ar putea avea nevoie, din nou, de dobânzi negative, este puţin probabil că le vor exclude. "Vor rămâne pentru totdeauna ceva care este disponibil printre instrumentele lor. Mă îndoiesc că există cineva care este dispus să excludă pentru totdeauna dobânzile negative", spune şi Rohan Khanna, analist la UBS. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Numărul refugiaţilor proveniţi din Ucraina care au ajuns în alte ţări din Europa ca urmare a invaziei ruse, declanşată în urmă cu mai bine de jumătate de an, a depăşit şapte milioane, potrivit Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), transmite EFE.
Dintre aceştia, 2,4 milioane se află în Rusia şi 1,3 milioane în Polonia, în timp ce alte comunităţi importante de refugiaţi au ajuns în ţări vecine Ucrainei, precum Republica Moldova (90.500 de refugiaţi), Slovacia (90.600 de refugiaţi) sau România (86.000 de refugiaţi). În restul Europei, ţările care găzduiesc un număr mare de refugiaţi din Ucraina sunt Germania (670.000 de refugiaţi), Republica Cehă (423.000 de refugiaţi), Italia (151.000 de refugiaţi) şi Spania (139.000 de refugiaţi).
De la începerea invaziei ruse, la 24 februarie, UNHCR a consemnat 11,9 milioane de ieşiri din Ucraina, dar şi 5,3 milioane călătorii de întoarcere a cetăţenilor ucraineni în ţara lor.
În prezent, exodul ucrainean depăşeşte alte afluxuri de acest fel. Spre exemplu, 6,8 milioane de venezueleni şi-au părăsit ţara începând din 2014 din cauza crizei politice şi economice, iar 6,7 milioane de sirieni au fugit din calea războiului civil după mai bine de un deceniu de violenţe.
Celor şapte milioane de refugiaţi li se adaugă alte 6,9 de milioane de persoane strămutate în interiorul graniţelor Ucrainei din cauza conflictului, potrivit statisticilor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

După o primă evaluare, Comisia Europeană a anunțat că seceta din Europa "pare să fie cea mai gravă înregistrată în ultimii cel puțin 500 de ani", urmând ca datele finale să fie confirmate la sfârșitul acestui an, a declarat Johannes Bahrke, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Aproape jumătate din Europa este amenințată de secetă, potrivit unui raport realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene. Autorii raportului afirmă că, până în 10 august, 47% din teritoriul Europei a atins un nivel de alertă pentru secetă, în timp ce 17% dintre regiunile monitorizate se află sub incidența unei alerte de nivel maximal. Precipitațiile scăzute și o serie de valuri de căldură care s-au manifestat începând din luna mai au afectat debitele râurilor și nivelurile apei la scară largă în Europa.
Volumele reduse de apă au avut efecte adverse și asupra sectorului energetic, atât asupra producției hidrocentralelor, cât și asupra sistemelor de răcire a centralelor electrice. Seceta a redus substanțial randamentele culturilor agricole de vară, cele de porumb, soia și floarea soarelui fiind cele mai afectate, au precizat autorii raportului.
"Umezeala din sol și stresul vegetației sunt sever afectate", precizează raportul, care listează peste 12 țări în care riscul de secetă a crescut, inclusiv Germania, Franța și Regatul Unit. "În restul Europei, deja afectat de secetă, se mențin condiții stabile de secetă severă", au adăugat autorii cercetării.
Conform raportului, regiunile în care condițiile meteorologice se agravează cel mai mult sunt cele care au fost deja afectate de secetă în primăvara anului 2022 - de exemplu nordul Italiei, sud-estul Franței și anumite zone din Ungaria și România. Oamenii de știință prognozează că vremea mai caldă și mai uscată decât normalul va continua să se manifeste cel mai probabil până în luna noiembrie în vestul regiunii euro-mediteraneene.
"Precipitațiile recente (de la jumătatea lunii august) ar putea să fi ușurat condițiile de secetă în unele regiuni ale Europei. Cu toate acestea, în anumite zone, furtunile asociate acelor precipitații au provocat pagube materiale și ar putea să fi limitat efectele benefice ale precipitațiilor", au adăugat autorii raportului, citați de Agerpres.

Publicat în Mapamond

Europa s-ar putea confrunta cu veri și ierni mai secetoase în viitor, conform unui studiu realizat de Serviciul Meteorologic German (DWD) privind seceta pe continentul european, relatează dpa.
Studiul DWD prezice scăderea pe termen lung a precipitațiilor în regiunea mediteraneană, precizând că acest lucru va depinde de nivelul de încălzire globală.
Potrivit studiului, există un risc crescut de secetă în Europa centrală și, mai ales, în vestul Europei.
Climatologii au remarcat că, din primăvara acestui an, continentul european s-a confruntat cu o secetă pe scară largă, care a afectat semnificativ nivelul apelor și agricultura și a condus la restricționarea consumului de apă.
Unele zone din Europa, mai ales nordul Italiei, s-au confruntat, de asemenea, cu ierni secetoase.
Zona mediteraneană centrală a cunoscut a patra cea mai secetoasă primăvară din 1901, iar în Germania aproape în fiecare primavară din 2009 nu au căzut suficiente precipitații.
Seceta ar putea afecta, de asemenea, zone întinse ale Europei în următoarele trei luni, deoarece calculele inițiale sugerează că acestea vor fi din nou mai secetoase față de media pe termen lung pentru perioada comparabilă 1991-2020.
Un deficit de precipitații a fost observat în aproape toate cele 11 regiuni europene studiate. Doar în Țările Baltice și în Scandinavia cantitatea de precipitații a fost normală în ultimele luni.
În schimb, Valea Po din nordul Italiei, în prezent afectată de o secetă severă, a primit o cantitate de precipitații sub medie din august 2021, cu excepția lunii noiembrie 2021.
În Europa Centrală s-a înregistrat, de asemenea, o cantitate de ploaie sub medie din septembrie anul trecut - singura excepție fiind februarie 2022.
Luna martie 2022 a fost excepțional de uscată, primind doar o treime din cantitatea obișnuită de precipitații, potrivit studiului. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat recent pentru AFP că se așteaptă la "niveluri ridicate" de cazuri de COVID-19 în această vară în Europa și a făcut apel la monitorizarea îndeaproape a virusului după o triplare a cazurilor zilnice în ultima perioadă.
"Pe măsură ce țările din Europa au ridicat măsurile sociale care erau în vigoare, virusul va circula la niveluri ridicate în timpul verii", a declarat Hans Kluge, director regional OMS pentru Europa.
"Virusul nu dispare doar pentru că țările încetează să-l monitorizeze. El continuă să contamineze, continuă să se modifice și încă ucide", a subliniat el într-o declarație scrisă pentru AFP.
Având la bază subvarianta Omicron BA.5, numărul de cazuri din aproximativ cincizeci de țări din zona OMS Europa s-a apropiat de 500.000 pe zi, de la circa 150.000 pe zi, potrivit datelor publicate de organizație.
După ce au fost înregistrate 4.000 până la 5.000 de decese pe zi mare parte din iarnă, numărul deceselor rămâne în prezent la un nivel scăzut de aproximativ 500, comparabil cu nivelul din vara 2020.
Aproape toate țările europene prezintă un număr în creștere al cazurilor de infectare, Portugalia, Luxemburg, Franța, Grecia, Cipru, Germania și Austria având cea mai mare incidență.
"Sperăm că programele importante de vaccinare pe care majoritatea statelor membre le au în vigoare, dar și infectările anterioare, vor însemna că vom evita cele mai grave consecințe pe care le-am văzut mai devreme în pandemie", a spus Hans Kluge.
"Cu toate acestea, recomandările noastre rămân în vigoare", a subliniat el.
OMS face apel la europeni să continue să se autoizoleze dacă au simptome respiratorii, să verifice dacă vaccinările lor sunt la zi și să poarte mască în locurile aglomerate.
"Trebuie să continuăm să urmărim virusul pentru că dacă nu facem acest lucru devenim din ce în ce mai orbi la modurile de transmitere și la evoluția (lui)", a notat directorul OMS Europa.
Hans Kluge a solicitat, de asemenea, statelor membre să își mărească și mai mult nivelul de vaccinare. "Imunitatea ridicată a populației și alegerile făcute pentru a reduce riscul pentru persoanele vârstnice vor fi cheia pentru prevenirea unei mortalități suplimentare în această vară", a adăugat acesta. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 6