Vineri, 23 Septembrie 2022 11:38

Europa spune adio dobânzilor negative

Un deceniu în care Europa a cunoscut dobânzi negative a luat sfârşit joi, după ce Banca Naţională a Elveţiei a devenit ultima instituţie monetară care a readus dobânda de politică monetară în zona pozitivă, transmite Reuters.
Experimentul dobânzilor negative a fost lansat pentru relansarea economiilor după criza financiară din 2007/08 şi a răsturnat gândirea convenţională de pe piaţa monetară: băncile au trebuit să plătească comisioane pentru a-şi depune lichidităţile la băncile centrale, unii proprietari de locuinţe au găsit ipoteci care le plăteau lor dobândă şi recompensele pentru cei care făceau economii au dispărut.
Acum că acest experiment a fost abandonat, în contextul unei inflaţii galopante declanşată de pandemie şi războiul din Ucraina, există îndoieli cu privire la eficienţa sa şi în ce circumstanţe ar putea fi utilizat din nou.
"Cred că pragul va fi mai sus în viitor", a spus Claudio Borio, preşedintele Departamentului economic şi monetar de la Banca Reglementelor Internaţionale, care acţionează ca banca centrală a băncilor centrale.
În foarte puţine cazuri o decizie de politică monetară a generat atât de multe critici cum s-a întâmplat la începutul deceniului 2010 când patru bănci centrale din Europa şi Banca Japoniei au anunţat dobânzi negative. Directorii de bănci au explodat după ce Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a Suediei, Banca Naţională a Elveţiei şi Banca Naţională din Danemarca au decis să introducă dobânzi negative, avertizând că asta subminează întregul model de business în domeniul bancar care prevede posibilitatea de a face profit de pe urma împrumuturilor. Mass media s-a alăturat valului de critici, ziarele elveţiene catalogând decizia drept 'Frankenshock' iar tabloidul german Bild l-a etichetat pe preşedintele BCE de la acea dată, italianul Mario Draghi, drept "Contele Draghila".
Cu siguranţă, cei care se bazau pe veniturile generate de economiile lor, au avut de suferit de pe urma dobânzilor negative, chiar dacă se puteau consola gândindu-se ca inflaţia redusă va proteja economiile iniţiale.
Însă cei care se temeau că dobânzile negative vor determina populaţia să stocheze banii la saltea au fost contrazişi. În Elveţia, de exemplu, numărul bancnotelor de 1.000 de franci în circulaţia a rămas acelaşi, ceea ce sugerează că acei clienţi ai băncilor nu au retras numerar pentru a-l depozita acasă.

Profiturile din sectorul bancar nu au fost afectate în mod semnificativ de dobânzile negative

De asemenea, un raport publicat anul trecut de centrul de reflexie Bruegel a arătat că, pe ansamblu, profiturile din sectorul bancar nu au fost afectate în mod semnificativ de dobânzile negative, subliniind că efectele negative au fost contracarate de câştigurile realizate de pe urma investiţiilor în active.
"În cele din urmă, au funcţionat la fel ca şi reducerile normale de dobândă", a declarat Gregory Claeys, unul dintre autorii raportului, care a recunoscut însă că impactul ar fi putut fi mai mare dacă experimentul s-ar fi întins pe o perioadă mai mare de timp.
Unii economişti susţin că dobânzile negative creează un stimulent pervers care în cele din urmă aduce deservicii economiei, de exemplu prin menţinerea în viaţă a aşa-numitelor "companii zombi" care ar fi trebuit lăsate să dea faliment sau prin eliminarea stimulentelor pentru guverne să continue reformele. "Ceea ce lipseşte în Europa este accentul pe reformele structurale. De ce nu s-a întâmplat acest lucru în ultimii 10 ani, de ce nu a fost consolidată creşterea productivităţii?", se întreabă Anatoli Annenkov, economist la Societe Generale.
În schimb, alţii susţin că, cel puţin, experimentul a arătat responsabililor de politică monetară că pot să ducă dobânzile sub pragul zero astfel că asta este o opţiune pentru ei. Chiar dacă, având în vedere mediul inflaţionist actual, va mai dura ceva timp până când guvernatorii băncilor centrale ar putea avea nevoie, din nou, de dobânzi negative, este puţin probabil că le vor exclude. "Vor rămâne pentru totdeauna ceva care este disponibil printre instrumentele lor. Mă îndoiesc că există cineva care este dispus să excludă pentru totdeauna dobânzile negative", spune şi Rohan Khanna, analist la UBS. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Numărul refugiaţilor proveniţi din Ucraina care au ajuns în alte ţări din Europa ca urmare a invaziei ruse, declanşată în urmă cu mai bine de jumătate de an, a depăşit şapte milioane, potrivit Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), transmite EFE.
Dintre aceştia, 2,4 milioane se află în Rusia şi 1,3 milioane în Polonia, în timp ce alte comunităţi importante de refugiaţi au ajuns în ţări vecine Ucrainei, precum Republica Moldova (90.500 de refugiaţi), Slovacia (90.600 de refugiaţi) sau România (86.000 de refugiaţi). În restul Europei, ţările care găzduiesc un număr mare de refugiaţi din Ucraina sunt Germania (670.000 de refugiaţi), Republica Cehă (423.000 de refugiaţi), Italia (151.000 de refugiaţi) şi Spania (139.000 de refugiaţi).
De la începerea invaziei ruse, la 24 februarie, UNHCR a consemnat 11,9 milioane de ieşiri din Ucraina, dar şi 5,3 milioane călătorii de întoarcere a cetăţenilor ucraineni în ţara lor.
În prezent, exodul ucrainean depăşeşte alte afluxuri de acest fel. Spre exemplu, 6,8 milioane de venezueleni şi-au părăsit ţara începând din 2014 din cauza crizei politice şi economice, iar 6,7 milioane de sirieni au fugit din calea războiului civil după mai bine de un deceniu de violenţe.
Celor şapte milioane de refugiaţi li se adaugă alte 6,9 de milioane de persoane strămutate în interiorul graniţelor Ucrainei din cauza conflictului, potrivit statisticilor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

După o primă evaluare, Comisia Europeană a anunțat că seceta din Europa "pare să fie cea mai gravă înregistrată în ultimii cel puțin 500 de ani", urmând ca datele finale să fie confirmate la sfârșitul acestui an, a declarat Johannes Bahrke, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Aproape jumătate din Europa este amenințată de secetă, potrivit unui raport realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene. Autorii raportului afirmă că, până în 10 august, 47% din teritoriul Europei a atins un nivel de alertă pentru secetă, în timp ce 17% dintre regiunile monitorizate se află sub incidența unei alerte de nivel maximal. Precipitațiile scăzute și o serie de valuri de căldură care s-au manifestat începând din luna mai au afectat debitele râurilor și nivelurile apei la scară largă în Europa.
Volumele reduse de apă au avut efecte adverse și asupra sectorului energetic, atât asupra producției hidrocentralelor, cât și asupra sistemelor de răcire a centralelor electrice. Seceta a redus substanțial randamentele culturilor agricole de vară, cele de porumb, soia și floarea soarelui fiind cele mai afectate, au precizat autorii raportului.
"Umezeala din sol și stresul vegetației sunt sever afectate", precizează raportul, care listează peste 12 țări în care riscul de secetă a crescut, inclusiv Germania, Franța și Regatul Unit. "În restul Europei, deja afectat de secetă, se mențin condiții stabile de secetă severă", au adăugat autorii cercetării.
Conform raportului, regiunile în care condițiile meteorologice se agravează cel mai mult sunt cele care au fost deja afectate de secetă în primăvara anului 2022 - de exemplu nordul Italiei, sud-estul Franței și anumite zone din Ungaria și România. Oamenii de știință prognozează că vremea mai caldă și mai uscată decât normalul va continua să se manifeste cel mai probabil până în luna noiembrie în vestul regiunii euro-mediteraneene.
"Precipitațiile recente (de la jumătatea lunii august) ar putea să fi ușurat condițiile de secetă în unele regiuni ale Europei. Cu toate acestea, în anumite zone, furtunile asociate acelor precipitații au provocat pagube materiale și ar putea să fi limitat efectele benefice ale precipitațiilor", au adăugat autorii raportului, citați de Agerpres.

Publicat în Mapamond

Europa s-ar putea confrunta cu veri și ierni mai secetoase în viitor, conform unui studiu realizat de Serviciul Meteorologic German (DWD) privind seceta pe continentul european, relatează dpa.
Studiul DWD prezice scăderea pe termen lung a precipitațiilor în regiunea mediteraneană, precizând că acest lucru va depinde de nivelul de încălzire globală.
Potrivit studiului, există un risc crescut de secetă în Europa centrală și, mai ales, în vestul Europei.
Climatologii au remarcat că, din primăvara acestui an, continentul european s-a confruntat cu o secetă pe scară largă, care a afectat semnificativ nivelul apelor și agricultura și a condus la restricționarea consumului de apă.
Unele zone din Europa, mai ales nordul Italiei, s-au confruntat, de asemenea, cu ierni secetoase.
Zona mediteraneană centrală a cunoscut a patra cea mai secetoasă primăvară din 1901, iar în Germania aproape în fiecare primavară din 2009 nu au căzut suficiente precipitații.
Seceta ar putea afecta, de asemenea, zone întinse ale Europei în următoarele trei luni, deoarece calculele inițiale sugerează că acestea vor fi din nou mai secetoase față de media pe termen lung pentru perioada comparabilă 1991-2020.
Un deficit de precipitații a fost observat în aproape toate cele 11 regiuni europene studiate. Doar în Țările Baltice și în Scandinavia cantitatea de precipitații a fost normală în ultimele luni.
În schimb, Valea Po din nordul Italiei, în prezent afectată de o secetă severă, a primit o cantitate de precipitații sub medie din august 2021, cu excepția lunii noiembrie 2021.
În Europa Centrală s-a înregistrat, de asemenea, o cantitate de ploaie sub medie din septembrie anul trecut - singura excepție fiind februarie 2022.
Luna martie 2022 a fost excepțional de uscată, primind doar o treime din cantitatea obișnuită de precipitații, potrivit studiului. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat recent pentru AFP că se așteaptă la "niveluri ridicate" de cazuri de COVID-19 în această vară în Europa și a făcut apel la monitorizarea îndeaproape a virusului după o triplare a cazurilor zilnice în ultima perioadă.
"Pe măsură ce țările din Europa au ridicat măsurile sociale care erau în vigoare, virusul va circula la niveluri ridicate în timpul verii", a declarat Hans Kluge, director regional OMS pentru Europa.
"Virusul nu dispare doar pentru că țările încetează să-l monitorizeze. El continuă să contamineze, continuă să se modifice și încă ucide", a subliniat el într-o declarație scrisă pentru AFP.
Având la bază subvarianta Omicron BA.5, numărul de cazuri din aproximativ cincizeci de țări din zona OMS Europa s-a apropiat de 500.000 pe zi, de la circa 150.000 pe zi, potrivit datelor publicate de organizație.
După ce au fost înregistrate 4.000 până la 5.000 de decese pe zi mare parte din iarnă, numărul deceselor rămâne în prezent la un nivel scăzut de aproximativ 500, comparabil cu nivelul din vara 2020.
Aproape toate țările europene prezintă un număr în creștere al cazurilor de infectare, Portugalia, Luxemburg, Franța, Grecia, Cipru, Germania și Austria având cea mai mare incidență.
"Sperăm că programele importante de vaccinare pe care majoritatea statelor membre le au în vigoare, dar și infectările anterioare, vor însemna că vom evita cele mai grave consecințe pe care le-am văzut mai devreme în pandemie", a spus Hans Kluge.
"Cu toate acestea, recomandările noastre rămân în vigoare", a subliniat el.
OMS face apel la europeni să continue să se autoizoleze dacă au simptome respiratorii, să verifice dacă vaccinările lor sunt la zi și să poarte mască în locurile aglomerate.
"Trebuie să continuăm să urmărim virusul pentru că dacă nu facem acest lucru devenim din ce în ce mai orbi la modurile de transmitere și la evoluția (lui)", a notat directorul OMS Europa.
Hans Kluge a solicitat, de asemenea, statelor membre să își mărească și mai mult nivelul de vaccinare. "Imunitatea ridicată a populației și alegerile făcute pentru a reduce riscul pentru persoanele vârstnice vor fi cheia pentru prevenirea unei mortalități suplimentare în această vară", a adăugat acesta. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Aproximativ 10% din cancerele depistate în Europa sunt asociate cu poluarea sub diverse forme, a avertizat recent Agenția Europeană de Mediu (AEM), care subliniază că majoritatea cazurilor sunt evitabile, informează AFP.
"Expunerea la poluarea atmosferică, la fumatul pasiv, la razele ultraviolete, la azbest, la anumite produse chimice și la alți poluanți se află la originea a peste 10% din cazurile de cancer din Europa", au dezvăluit reprezentanții acestei agenții europene într-un comunicat.
Procentul anunțat ar putea totuși să scadă considerabil dacă politicile existente ar face obiectul unor implementări riguroase, mai ales în lupta împotriva poluării, potrivit AEM.
"Toate riscurile cancerigene de mediu și profesionale pot fi reduse", a afirmat Gerardo Sanchez, un expert de la AEM, înaintea publicării raportului, primul redactat de această agenție europeană în legătură cu asocierea dintre cancer și mediul înconjurător.
"Cancerele provocate de mediu și cauzate de radiații sau de agenți chimici carcinogeni pot fi reduse până la un nivel aproape neglijabil", a adăugat același expert într-o conferință de presă.
Potrivit datelor AEM, poluarea aerului este responsabilă pentru 1% din cazurile de cancer și pentru 2% din decesele cauzate de cancer - un procent care urcă până la 9% în cazul cancerului pulmonar.
Studii recente au detectat, de asemenea, "o corelație între expunerea pe termen lung la particule, un poluant atmosferic major, și leucemia la adulți și la copii", a subliniat aceeași agenție europeană.
Radonul, un gaz radioactiv natural care poate fi inhalat în special în încăperi slab ventilate, este considerat responsabil pentru 2% din cazurile de cancer depistate în Europa.
Potrivit AEM, razele ultraviolete - de origine în principal solară, dar și artificială - sunt responsabile pentru aproape 4% din toate cazurile de cancer, în special pentru melanom, o formă gravă a cancerului de piele, a cărui incidență a crescut puternic în Europa pe parcursul ultimelor decenii.
Anumite substanțe chimice utilizate la locurile de muncă și eliberate în mediul înconjurător sunt și ele cancerigene.
Plumbul, arsenicul, cromul, pesticidele, bisfenolul A și substanțele alchilate per- și polifluorurate (PFAS) sunt printre cele mai periculoase pentru sănătatea europenilor, la fel ca azbestul, interzis din 2005 în UE, dar prezent totuși în anumite clădiri.
În UE, 2,7 milioane de persoane sunt diagnosticate cu o formă de cancer în fiecare an, iar 1,3 milioane dintre ele mor din această cauză. Continentul european, care deține abia 10% din populația mondială, contabilizează 23% din totalul cazurilor noi de cancer depistate la nivel global și 20% din totalul deceselor provocate de cancer în lumea întreagă. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Paleontologi spanioli au anunţat recent că au descoperit o fosilă a unui hominid a cărui vârstă este estimată în acest stadiu la 1,4 milioane de ani, ceea ce ar face din aceasta, dacă datarea va fi confirmată, cea mai veche fiinţă umană identificată în Europa, relatează AFP.
Descoperirea a fost făcută pe şantierul 'Sima del Elefante', din Sierra de Atapuerca (nord-estul Spaniei), unde paleontologii lucrează din 1978, potrivit fundaţiei care administrează situl.
Această fosilă cu o lungime de aproximativ zece centimetri corespunde "unui fragment din chipul unei fiinţe umane a cărei vârstă este estimată la aproximativ 1,4 milioane de ani", a precizat fundaţia într-un comunicat.
Pe acest sit din Atapuerca a fost descoperit în 2007 un maxilar care datează de aproximativ 1,2 milioane de ani şi care a fost considerat până acum cea mai veche fosilă de hominid din Europa.
"Bineînţeles, va fi necesar să se facă datări" pentru a "completa"această primă estimare, a subliniat, în cadrul unei conferinţe de presă, José Maria Bermudez de Castro, co-director al proiectului din Atapuerca.
Dar acest fragment de faţă fiind descoperit într-un strat de pământ situat "la doi metri sub stratul în care a apărut mandibula" în 2007, "este logic şi rezonabil să credem că este mai veche", a insistat cercetătorul.
Datarea, care se va face la Centrul naţional de cercetare privind evoluţia umană (Cenieh) din Burgos, la 10 kilometri de Atapuerca, ar urma să dureze între 6 şi 8 luni, a apreciat Bermudez de Castro.
Analiza Cenieh, potrivit fundaţiei, ar putea face posibilă şi identificarea speciei umane la care aparţinea acest hominid precum şi o înţelegere mai bună a modului în care fiinţa umană a evoluat şi s-a dezvoltat pe continentul european.
Până în prezent, paleontologii nu au reuşit să stabilească cu certitudine cărei specii îi aparţine maxilarul descoperit în 2007. Fosila ar putea corespunde speciei numite Homo antecessor, descoperită în anii 1990.
"Este foarte probabil ca noua fosilă din Sima del Elefante să aibă legătură cu acest maxilar şi să aparţină uneia dintre primele populaţii care au colonizat Europa", subliniază Fundaţia Atapuerca.
"Dacă acesta este cazul, vom putea în sfârşit să stabilim identitatea speciei umane din Sima del Elefante", a adăugat sursa citată.
Excepţional de bogate, zăcămintele din Sierra de Atapuerca sunt clasate din anul 2000 în Patrimoniului UNESCO. Acolo au fost dezgropate mii de fosile umane şi unelte, între care un silex vechi de 1,4 milioane de ani, descoperit în 2013. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Fără Facebook şi Instagram pentru toţi europenii, pentru că Autoritatea de Supraveghere a Protecţiei Datelor cu Caracter Personal din Irlanda a decis pentru a doua oară să interzică schimbul de date ale firmelor către Statele Unite, scrie publicaţia Politico.
Comisarul pentru protecţia datelor din Irlanda (DPC), autoritatea de reglementare principală a Facebook în Uniunea Europeană, a lansat o anchetă în august 2020 şi a emis un ordin provizoriu prin care principalul mecanism pe care Facebook îl foloseşte pentru a transfera datele utilizatorilor din UE către Statele Unite „nu poate fi utilizat în practică”.
Facebook a contestat atât ancheta, cât şi Proiectul preliminar de decizie (PDD), însă în mai 2021, Înalta Curte din Irlanda a decis să permită autorităţii de reglementare a datelor să reia investigaţia. Comisia irlandeză pentru protecţia datelor a informat joi agenţiile pentru protecţia datelor din Europa că va împiedica Meta, compania mamă a Facebook şi Instagram, să trimită datele utilizatorilor din Europa în SUA, informează Politico.
În Europa, Facebook şi Instagram se află sub incidenţa GDPR, iar un acord Statele Unite – Uniunea Europeană care ar fi permis transferul transatlantic de date personale a fost anulat în justiţie în urmă cu doi ani. Legile europene pentru protecţia datelor din UE reglementează păstrarea acestora doar sub jurisdicţia blocului comunitar. Proiectul de decizie al autorităţii de reglementare irlandeze pune capăt ultimei căi legale a Meta de a transfera mari cantităţi de date în SUA, după ani de lupte judiciare acerbe între gigantul tehnologic american şi activiştii europeni pentru protecţia vieţii private.
Meta (noua denumire a facebook) a avertizat în repetate rânduri că o astfel de decizie ar închide multe dintre serviciile sale din Europa, inclusiv Facebook şi Instagram.
„În cazul în care nu se adoptă un nou cadru transatlantic pentru transferul de date şi nu putem continua să ne bazăm pe SCC-uri sau să ne bazăm pe alte mijloace alternative de transfer de date din Europa către Statele Unite, probabil că nu vom putea oferi o serie dintre cele mai importante produse şi servicii ale noastre, inclusiv Facebook şi Instagram, în Europa”, a declarat Meta într-un document depus în luna martie a acestui an la Comisia americană pentru valori mobiliare şi burse.

Publicat în Mozaic

''Drogurile revin'' în Europa: uşor frânate în 2020 de criza sanitară cauzată de COVID -19, consumul şi oferta au revenit în 2021 la nivelul ridicat dinaintea pandemiei, avertizează un raport publicat recent, care este, de asemenea, alarmant în legătură cu apariţia unor noi droguri de sinteză, relatează AFP.
Indicator de referinţă utilizat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT), analiza apelor uzate din 75 de oraşe din 25 de ţări (23 din Uniunea Europeană, Turcia şi Norvegia) relevă astfel ''o creştere generală a detectărilor'' de canabis, cocaină, amfetamine şi metamfetamine.
Ecstasy (şi ingredientul său activ, MDMA) este singurul drog ''pentru care reziduurile au scăzut în majoritatea oraşelor studiate'', adaugă raportul.
Explicaţia preferată: multe ţări aveau închise cluburile de noapte, locurile preferate de consum de ecstasy şi MDMA, când a fost realizat acest amplu studiu, în primăvara anului 2021. Aceste două droguri sunt însă mult mai puţin răspândite decât canabisul: 2,6 milioane de adulţi au declarat că le-au consumat anul trecut, faţă de 22 de milioane (3,5 milioane pentru cocaină şi două milioane pentru amfetamine şi metamfetamine).
Oferta de droguri ''rămâne ridicată în UE'' şi chiar depăşeşte ''nivelurile de dinainte de pandemie'' pentru cocaină.
Un volum record de 213 tone de pudră albă a fost confiscat în UE în 2020, anul celor mai recente date disponibile, deşi a fost marcat de restricţii de călătorie şi închideri de locuri pentru evenimente festive legate de Covid. În 2019 au fost confiscate 202 tone.
''Acest indicator şi alţii sugerează că în prezent nu există niciun indiciu că tendinţa ascendentă a disponibilităţii acestui drog, observată în ultimii ani, s-a schimbat'', potrivit Observatorului.
În general, ''drogurile clasice nu au fost niciodată atât de accesibile şi continuă să apară noi substanţe cu doze mari'', a avertizat directorul (OEDT), Alexis Goosdeel, în cadrul unei conferinţe de presă online.
''Aproape tot ceea ce are un potenţial psihoactiv astăzi riscă să apară pe piaţă'', a adăugat el, menţionând ''un risc real în ceea ce priveşte sănătatea publică''.
În 2021, 52 de noi substanţe psihoactive (NPS) au fost semnalate pentru prima dată, ''una pe săptămână, comparativ cu două acum 25 de ani'', a precizat Goosdeel.
OEDT şi directorul său sunt, de asemenea, îngrijoraţi de faptul că Europa devine ''un mare producător de droguri, în special de sinteză'', atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.
Peste 350 de laboratoare ilegale au fost desfiinţate în 2020, ''dintre care unele locaţii de producţie la scară largă de cocaină, metamfetamina şi catinonă''.
Au fost descoperite 23 de laboratoare de procesare a cocainei, o cifră în creştere ''care indică faptul că traficanţii folosesc metode mai inovatoare pentru a aproviziona piaţa europeană''.
Specializate în mod tradiţional în traficul de cocaină, cartelurile mexicane s-ar implica din ce în ce mai mult în producţia pe Vechiul Continent de droguri de sinteză, în special metamfetamina, care este în prezent mult mai răspândită în America de Nord.
Însă, potrivit raportului, ''această evoluţie prezintă riscul unei disponibilităţi mai mari şi al unei potenţiale creşteri a consumului'' în Europa.

Conflictul din Ucraina ar putea agrava problemele legate de droguri

Agresiunea militară Rusiei în Ucraina ar putea crea "noi vulnerabilităţi" în Europa în ceea ce priveşte drogurile ilegale, declanşând schimbări în rutele de contrabandă şi expunând potenţial mai multe persoane la stupefiante, a avertizat agenţia antidrog a UE, cu sediul la Lisabona.
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) a subliniază în raportul său anual că multe persoane care au suferit un "stres psihologic sever" în timpul conflictului ar putea fi mai vulnerabile la probleme de abuz de substanţe în viitor, relatează Reuters.
Traficanţii de droguri ar putea să treacă la rute alternative pentru a evita zonele cu o prezenţă sporită a securităţii, în timp ce serviciile de sănătate din ţările europene, în special cele care se învecinează cu Ucraina, ar putea deveni mai tensionate, deoarece consumatorii de droguri care fug de conflict au nevoie de sprijin.
''Continuitatea tratamentului, serviciile lingvistice şi furnizarea de locuinţe şi de asistenţă socială sunt probabil cerinţe cheie'', se arată în raport, adăugând că şi cei care nu sunt consumatori de droguri sunt în pericol.
Agenţia mai consemnează că situaţia financiară dificilă din Afganistan, care se află sub controlul talibanilor din august, ar putea face ca veniturile din droguri să devină o sursă mai importantă de venit şi să ducă la o creştere a traficului de heroină către Europa.
În pofida interzicerii producţiei, vânzării şi traficului de droguri ilicite, se pare că în Afganistan continuă cultivarea macului.
Îngrijorările legate de impactul pe care evoluţiile internaţionale l-ar putea avea asupra problemelor legate de droguri în Europa vin într-un moment în care consumul de substanţe revine la nivelurile anterioare pandemiei şi există semne de creştere a producţiei, după cum a constatat OEDT. Acesta a făcut apel la ţările europene să intensifice serviciile de tratament şi de reducere a riscurilor.
''Drogurile consacrate nu au fost niciodată atât de accesibile, iar noi substanţe puternice continuă să apară... toată lumea poate fi afectată, fie direct, fie indirect', a declarat directorul OEDT, Alexis Goosdeel.
Un număr record de 213 tone de cocaină au fost confiscate în Uniunea Europeană şi peste 350 de laboratoare de producţie ilegală de droguri au fost dezmembrate în 2020, potrivit celor mai recente date ale instituţiei. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Europa se află în centrul răspândirii variolei maimuţei, a declarat biroul european al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care şi-a exprimat preocuparea în legătură cu riscul apariţiei de noi cazuri, relatează AFP.
''Europa rămâne epicentrul acestui val în plină creştere, cu 25 de ţări raportând peste 1.500 de cazuri, sau 85% din totalul la nivel global'', a declarat într-o conferinţă de presă Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, care reuneşte 53 de ţări, dintre care unele din Asia Centrală.
Pentru instituţia ONU, prioritatea este combaterea transmiterii bolii.
''Amploarea acestei epidemii prezintă un risc real: cu cât virusul circulă mai mult, cu atât îşi va răspândi mai mult raza de acţiune şi cu atât boala va apărea mai mult în ţările neendemice'', a avertizat Hans Kluge.
Circulând de obicei în Africa Centrală şi de Vest, virusul este, în afara Europei, prezent de acum în Australia, Orientul Mijlociu, America de Nord şi America de Sud, însumând peste 1.600 de cazuri.
Cunoscută la om din 1970, variola maimuţei sau ''simian orthopoxvirosis'' este o boală considerată rară, cauzată de un virus transmis omului de către animale infectate.
Boala începe cu febră mare şi evoluează rapid până la o erupţie cutanată, cu formarea de cruste. Cel mai adesea benignă, boala se vindecă de obicei spontan după două până la trei săptămâni.
Circulaţia virusului, care se transmite în special prin contact prelungit, nu ar trebui să ducă la anularea evenimentelor cu public prevăzute pentru această vară.
''Aceste evenimente sunt şanse mari de a sensibiliza oameni tineri, activi din punct de vedere sexual şi foarte mobili'', a spus Kluge, menţionând că sunt ''o oportunitate de a (...) stimula angajamentul nostru''.
Menţionând că majoritatea cazurilor raportate până acum implică bărbaţi care au raporturi sexuale cu bărbaţi, el a avertizat împotriva stigmatizării, subliniind că ''virusul variolei maimuţei nu are legătură în mod inerent cu niciun grup specific''.
În acest moment, OMS nu recomandă vaccinarea în masă. Autorităţile sanitare europene au comandat peste 100.000 de doze de vaccin împotriva variolei aprobat în Statele Unite pentru variola maimuţei şi considerat eficient împotriva acestui virus. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 6