După o primă evaluare, Comisia Europeană a anunțat că seceta din Europa "pare să fie cea mai gravă înregistrată în ultimii cel puțin 500 de ani", urmând ca datele finale să fie confirmate la sfârșitul acestui an, a declarat Johannes Bahrke, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Aproape jumătate din Europa este amenințată de secetă, potrivit unui raport realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene. Autorii raportului afirmă că, până în 10 august, 47% din teritoriul Europei a atins un nivel de alertă pentru secetă, în timp ce 17% dintre regiunile monitorizate se află sub incidența unei alerte de nivel maximal. Precipitațiile scăzute și o serie de valuri de căldură care s-au manifestat începând din luna mai au afectat debitele râurilor și nivelurile apei la scară largă în Europa.
Volumele reduse de apă au avut efecte adverse și asupra sectorului energetic, atât asupra producției hidrocentralelor, cât și asupra sistemelor de răcire a centralelor electrice. Seceta a redus substanțial randamentele culturilor agricole de vară, cele de porumb, soia și floarea soarelui fiind cele mai afectate, au precizat autorii raportului.
"Umezeala din sol și stresul vegetației sunt sever afectate", precizează raportul, care listează peste 12 țări în care riscul de secetă a crescut, inclusiv Germania, Franța și Regatul Unit. "În restul Europei, deja afectat de secetă, se mențin condiții stabile de secetă severă", au adăugat autorii cercetării.
Conform raportului, regiunile în care condițiile meteorologice se agravează cel mai mult sunt cele care au fost deja afectate de secetă în primăvara anului 2022 - de exemplu nordul Italiei, sud-estul Franței și anumite zone din Ungaria și România. Oamenii de știință prognozează că vremea mai caldă și mai uscată decât normalul va continua să se manifeste cel mai probabil până în luna noiembrie în vestul regiunii euro-mediteraneene.
"Precipitațiile recente (de la jumătatea lunii august) ar putea să fi ușurat condițiile de secetă în unele regiuni ale Europei. Cu toate acestea, în anumite zone, furtunile asociate acelor precipitații au provocat pagube materiale și ar putea să fi limitat efectele benefice ale precipitațiilor", au adăugat autorii raportului, citați de Agerpres.

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană și-a revizuit recent estimările cu privire la producția de grâu a blocului comunitar în sezonul 2022/2023, dar și-a menținut prognozele anterioare referitoare la exporturile record de grâu în sezonul care tocmai a început, transmite Reuters.
Conform celor mai recente date, Comisia Europeană estimează că producția de grâu a Uniunii Europene va fi de 125 milioane de tone în 2022/2023, mai mică decât cele 130,4 milioane de tone preconizate în urmă cu o lună și sub producția de 130,1 milioane de tone prognozată pentru sezonul 2021/2022. Fără a oferi alte detalii, Executivul comunitar a informat că a decis să își revizuiască în jos estimările privind producția de grâu în mai multe țări, inclusiv Franța, Polonia, România și Spania.
Și alte firme care fac prognoze cu privire la producția agricolă și-au revizuit estimările cu privire la recolta de grâu a Uniunii Europene după seceta și valurile de căldură din ultima perioadă.
Cu toate acestea, Comisia Europeană și-a menținut neschimbate estimările conform cărora în 2022/2023 exporturile de grâu ale UE se vor ridica la 38 milioane de tone, ceea ce ar fi un nivel record pentru blocul comunitar, cu mult peste exporturile de 30 de milioane de tone estimate pentru sezonul 2021/2022.
Traderii și analiștii se așteaptă și ei la o cerere puternică pentru grâu din UE în sezonul 2022/2023, care a început la 1 iulie, având în vedere invadarea Ucrainei de către Rusia și sancțiunile care au perturbat comerțul cu cereale din regiunea Mării Negre.
Comisia Europeană și-a revizuit, ușor, și estimările pentru alte culturi. De exemplu, producția de porumb a UE este preconizată la 71,7 milioane de tone, față de 72,5 milioane de tone cât estima Comisia Europeană în urmă cu o lună, în timp ce prognozele referitoare la producția de orz au fost revizuite până la 52,2 milioane de tone, de la 52,3 milioane de tone.
La rapiță, Comisia Europeană și-a revizuit estimările privind producția în sezonul 2022/2023, până la 17,9 milioane de tone, de la 18,1 milioane de tone.
În ceea ce privește estimările cu privire la importurile de cereale ale UE, Executivul comunitar și-a majorat previziunile cu privire la importurile de porumb, cu două milioane de tone, până la 15 milioane de tone. În pofida revizuirii, importurile de porumb ale UE ar urma să fie mai mici în 2022/2023 față de cele de 16,5 milioane de tone estimate a fi importate în 2021/2022.
De asemenea, Comisia și-a îmbunătățit estimările cu privire la importurile UE de ulei de floarea soarelui în 2022/2023 până la două milioane de tone, de la 1,5 milioane de tone.
Estimările Comisiei Europene arată că Executivul comunitar se așteaptă la livrări constante de ulei de floarea soarelui din Ucraina, cel mai mare exportator mondial pentru acest produs, în pofida închiderii porturilor de la Marea Neagră, care a afectat capacitatea Ucrainei de a exporta produse agricole. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Comisia Europeană (CE) a hotărât vineri, 12 noiembrie 2021, să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE), informează un comunicat de presă al CE.
Conform acestei hotărâri, România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare. Curtea a constatat că România nu şi-a respectat această obligaţie cu privire la 68 de depozite de deşeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curţii şi poate duce la aplicarea unor sancţiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformităţii.
Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte standarde şi oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deşeurilor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. Pactul verde european şi Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării au stabilit pentru UE obiectivul ambiţios de a reduce la zero poluarea. Este important să se pună pe deplin în aplicare standardele consfinţite în legislaţia UE, astfel încât să se asigure în mod eficace protecţia sănătăţii umane şi a mediului natural.
La trei ani de la pronunţarea hotărârii, România a închis şi a reabilitat 24 de depozite de deşeuri. Aşadar, 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor. Pentru a se conforma hotărârii Curţii, România trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât să se asigure că aceste depozite de deşeuri sunt cât mai curând posibil închise, sigilate şi reabilitate din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate şi pentru mediu.
În temeiul dreptului UE, depozitarea deşeurilor ar trebui să nu se practice în Europa decât într-un mod controlat şi sigur. Directiva privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE) stabileşte standarde în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii umane şi a mediului, în special a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, a solului şi a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor. Directiva urmăreşte să prevină sau să reducă, pe cât posibil, efectele negative ale depozitării deşeurilor pe întreaga durată a ciclului de viaţă al depozitelor de deşeuri.
Deşeurile pot fi eliminate în diferite moduri. Îngroparea acestora în sol, cunoscută sub denumirea de "depozitare", este modalitatea cea mai puţin durabilă din punctul de vedere al mediului şi ar trebui să nu se recurgă la ea decât în ultimă instanţă, potrivit Agerpres.

Publicat în National

Primăria municipiului Galaţi informează că a fost semnat contractul de finanţare europeană pentru un nou proiect ce vizează modernizarea Şcolii Gimnaziale „Miron Costin”, de această dată fiind vorba despre corpurile C1 şi C2 din str. Alba Iulia nr. 1 (cartier I.C. Frimu).

Principalele categorii de lucrări de intervenţie sunt: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă, lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare a sistemelor de climatizare, ventilare naturală pentru asigurarea calităţii aerului interior, lucrări de modernizare a instalaţiei de iluminat etc.

Corpul C1 din str. Alba Iulia nr. 1 a fost construit în anul 1936 şi are regimul de înălţime P, iar Corpul C2 are un regim de înălţime de S+P+2E şi a fost dat în folosinţă în anul 1995. În ambele corpuri îşi desfăşoară cursurile aproximativ 700 elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial.

Valoarea totală a proiectului cu fonduri europene este de 6.908.914,55 lei cu TVA, din care 2.331.130 de lei vor fi asiguraţi de la bugetul local. Perioada de implementare este de 17 luni de la semnarea contractului de finanţare.

De curând, pentru Şcoala Gimnazială „Miron Costin” a fost semnat şi contractul de finanţare europeană pentru modernizarea corpului C1, situat pe str. Alba Iulia nr. 2, construit în anul 1936, în care îşi desfăşoară cursurile aproximativ 260 elevi. Valoarea totală a proiectului ce vizează acest corp este de 3.302.396,06 lei lei cu TVA, din care contribuţia de la bugetul este de 1.103.809 lei. Subiect despre care cotidianul nostru a relatat AICI.

Pentru a respecta prevederile Ghidului Solicitantului aplicabil Axei prioritare 3 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1 - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, Operaţiunea B - Clădiri Publice, Apel de proiecte nr. POR/2020/3/3.1/B/2/NE,SE,SM au fost depuse două cereri de finanţare având ca obiect reabilitarea şi eficientizarea energetică a Şcolii gimnaziale „Miron Costin” pentru cele două numere poştale, respectiv str. Alba Iulia nr. 1 (pentru cele 2 corpuri) şi str. Alba Iulia nr. 2 (pentru un corp), informează municipalitatea.

Publicat în Eveniment

Şeful Delegaţiei Române PSD din Parlamentul European (PE), Dan Nica, a transmis în cadrul sesiunii plenare a PE de astăzi, cu ocazia dezbaterii prioritare solicitată de Grupul S&D, că necesitatea unor soluţii europene după creşterea preţurilor la energie şi gaze reprezintă o urgenţă majoră pentru toate ţările afectate din Uniunea Europeană.
„Viaţa a milioane de cetăţeni din statele membre ale Uniunii Europene depinde de ceea ce Comisia Europeană va decide săptămâna viitoare. Pentru foarte mulţi români, această perioadă dificilă, generată de explozia preţurilor, este una a alegerilor. Ei trebuie să aleagă între a-şi plăti facturile, a mânca sau a-şi cumpăra medicamentele. Mă deranjează foarte mult că nu sunt luate măsuri imediate împotriva celor care speculează piaţa în acest moment. În România, cel mai grav efect al creşterii preţurilor este că marea parte a populaţiei nu-şi mai permite plata facturilor la gaz şi energie electrică, iar preţurile se vor dubla în perioada următoare. Dacă printre măsurile pe care Comisia le va propune, nu vom îngheţa preţurile, situaţia va fi complicată şi riscăm ca oamenii să îşi piardă încrederea în noi, în instituţiile europene”, a explicat eurodeputatul PSD.
Dan Nica susţine că este datoria fiecărui reprezentant al Parlamentului European şi al Comisiei Europene să îi apere pe cetăţenii statelor membre de explozia preţurilor, reamintind că Grupul S&D a solicitat această dezbatere cu rezoluţie, dar demersul a fost respins de PPE şi Renew Europe. Acesta consideră că majorarea dramatică a preţurilor nu reprezintă doar o problemă naţională, ea având deja o dimensiune europeană, iar Comisia este cea care trebuie să pună pe picioare un plan concret, cu măsuri coordonate, pentru că nu este suficient şi nici conform valorilor europene ca statele membre să fie lăsate să încerce să rezolve individual această problemă majoră.
Şeful Delegaţiei PSD din Parlamentul European mai spune că autonomia strategică a Europei este incompatibilă cu nivelul actual de expunere la fluctuaţiile pieţelor internaţionale de energie, astfel încât este necesar fie un mecanism de coordonare între statele membre şi autorităţile de reglementare respective, fie o Platformă Europeană Centralizată pentru achiziţionarea de gaze naturale.

Publicat în Politica

Luxemburg a devenit ţara europeană care a impus până acum cele mai mari amenzi pentru încălcarea normelor prevăzute de Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR), a relatat miercuri euractiv.com.
Numai în luna iulie, autoritatea luxemburgheză pentru protecţia datelor a amendat grupul Amazon cu 746 de milioane de euro pentru încălcarea repetată a GDPR.
Marele Ducat este urmat de Italia (84 milioane de euro) şi Franţa (57 milioane de euro).
Valoarea totală a amenzilor date în Uniunea Europeană pentru încălcarea GDPR a depăşit 1 miliard euro.
În ceea ce priveşte numărul amenzilor impuse, pe primele trei poziţii în Uniunea Europeană se situează Spania, Italia şi România, cu 255, 76 şi, respectiv, 61 de sancţiuni date în cei peste trei ani trecuţi de la intrarea în vigoare a GDPR.
Multe dintre deciziile de impunere a unor amenzi se bazează pe articolul 5 al GDPR, care stabileşte un cadru pentru procesarea datelor în blocul comunitar.
La 25 mai 2018, în Spaţiul Economic European (Uniunea Europeană plus Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) a intrat în vigoare Regulamentul General privind Protecţia Datelor, un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal. De la data respectivă aproape toate statele membre şi-au adaptat legislaţia naţională pentru a se conforma GDPR.
Întrucât în majoritatea cazurilor datele sunt procesate în ţări diferite, legislaţia UE a introdus un aşa-numit mecanism al ''biroului unic'', care asigură cooperarea între autorităţile naţionale pentru protecţia datelor.
Un aspect foarte important este acela că autoritatea abilitată pentru gestionarea cazurilor transfrontaliere depinde de locul unde îşi are sediul juridic entitatea vizată care procesează datele. De exemplu, în cazul grupului Amazon, autoritatea luxemburgheză pentru protecţia datelor conduce investigaţia întrucât sediul european al Amazon se află în Luxemburg. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Preţurile la locuinţe şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE au urmat căi similare din 2010 şi până în trimestrul doi din 2011, după care au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut constant până în primul trimestru din 2021, preţurile la locuinţe au fluctuat semnificativ, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
După un declin sever între trimestrul doi din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile la locuinţe au rămas mai mult sau mai puţin stabile în perioada 2013 - 2014. Apoi, a fost o creştere rapidă în 2015, iar de atunci acestea au urcat într-un ritm mult mai rapid decât chiriile. Din 2010 şi până în primul trimestru din 2021, chiriile au crescut cu 15,3%, iar preţurile la locuinţe cu 30,9%.
În primul trimestru din 2021, preţurile la locuinţe şi chiriile în UE şi-au continuat creşterea constantă, urcând cu 0,4% şi, respectiv, 2,2%, faţă de ultimele trei luni din 2020.
Comparând primul trimestru din 2021 cu 2010, preţurile la locuinţe au crescut mai mult decât chiriile în 17 state membre UE. Preţurile la locuinţe au crescut în 23 de ţări membre şi au scăzut în patru: Grecia (minus 28,1%), Italia (minus 14,4%), Cipru (minus 8,9%) şi Spania (minus 4,8%). Cel mai semnificativ avans a fost raportat în Estonia (126,8%) şi Luxemburg (99,8%). În România, creşterea a fost de până la 10%.
Pentru chirii, configuraţia este diferită. Comparând primul trimestru din 2021 cu 2010, preţurile au crescut în 25 de ţări membre şi au scăzut în două: Grecia, cu 25,2%, şi Cipru, cu 3,8%. Cel mai semnificativ avans a fost raportat în Estonia (140,4%), Lituania (108,6%) şi Irlanda (63,3%). În România, creşterea a fost de până la 20%. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Echipa feminină a României a cucerit medaliile de aur, miercuri, la Campionatele Europene de tenis de masă pentru juniori Under-19 de la Varazdin (Croația), după ce a învins Rusia în finală cu scorul de 3-0. Punctele tricolorelor au fost aduse de Ioana Sîngeorzan, Elena Zaharia și Luciana Mitrofan.
Sîngeorzan a învins-o pe Elizabet Abraamian cu 3-1 (12-10, 11-9, 6-11, 11-9), Zaharia a trecut de Liubov Tențer cu 3-0 (11-6, 11-6, 11-7), iar Mitrofan a dispus de Natalia Malinina cu 3-0 (11-5, 11-5, 11-8). Din lot mai fac parte Adela Struna și Evelyn Ungvari.
Naționala masculină a României a obținut bronzul după ce a trecut de Spania cu 3-1, în finala mică. Darius Movileanu a adus două puncte, 3-0 (12-10, 11-8, 11-9) cu Miguel Nunez și 3-2 (11-7, 7-11, 11-3, 2-11, 11-6) cu Miguel Angel Pantoja, iar altul a fost câștigat de Andrei Teodor Istrate, 3-0 (11-7, 11-5, 11-6) cu Marc Miro. În alt meci, Pantoja a trecut cu 3-2 (5-11, 12-10, 10-12, 11-7, 13-11) de Eduard Ionescu.

Publicat în Sport