Volumul comerţului cu amănuntul în Uniunea Europeană a scăzut în septembrie cu 0,3%, comparativ cu luna similară din 2021, în timp ce în zona euro declinul a fost de 0,6%, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în septembrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2021, s-a înregistrat în Slovenia (23,9%), Polonia (8,4%), Malta (7,4%), Cipru (3,9%), Luxemburg (3,2%), Ungaria (3,1%) şi România (2,4%), cele mai semnificative scăderi fiind în Irlanda (minus 6,8%), Danemarca (minus 6,3%) şi Estonia (minus 5,9%).
În UE, vânzările de alimente, băuturi şi tutun au înregistrat un declin de 2%, cele de produse non-alimentare au scăzut cu 0,1%, iar vânzările de combustibili auto au crescut cu 4,8%.
În septembrie, comparativ cu luna precedentă, volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 0,4% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în august volumul comerţului cu amănuntul a rămas stabil, atât în zona euro, cât şi în UE.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în septembrie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Austria (3,9%), Malta (1,7%) şi Polonia (1,4%), iar cel mai semnificativ declin în Slovenia (minus 3,7%), Irlanda şi Portugalia (ambele cu minus 2%) şi Slovacia (minus 1,3%).
România a raportat o scădere de 0,8% în septembrie, comparativ cu luna precedentă, după un avans de 0,3% în august.
În UE, vânzările de de produse non-alimentare au urcat cu 1%, cele de alimente, băuturi şi tutun cu 0,3%, iar vânzările de combustibili auto au crescut cu 0,1%. (sursa Agerpres)

În anul 2021, puţin peste jumătate dintre europeni cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani aveau cel puţin competenţe digitale de bază, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, care relevă că România ocupă ultimul loc în acest clasament.
Anul trecut, cel mai ridicat procent al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani care aveau minimum competenţe digitale de bază s-a înregistrat în Ţările de Jos şi Finlanda (ambele cu 79%), urmate de Irlanda (70%). La polul opus, cel mai scăzut procent a fost observat în România (28%), Bulgaria (31%) şi Polonia (43%).
Indicatorii privind competenţele digitale sunt unii dintre indicatorii-cheie de performanţă în contextul Deceniului digital, care stabileşte viziunea UE privind transformarea digitală.
La începutul lunii martie, Comisia Europeană a propus o Busolă pentru dimensiunea digitală prin care să se transpună ambiţiile digitale ale UE pentru 2030 în dispoziţii concrete. Busola stabileşte o structură de guvernanţă solidă, comună cu statele membre, bazată pe un sistem de monitorizare cu raportare anuală sub forma unor coduri de culoare. Obiectivele vor fi înscrise într-un program strategic care urmează să fie convenit cu Parlamentul European şi cu Consiliul, informează caleaeuropeana.ro.

Un număr de 13 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au înregistrat o inflaţie negativă în octombrie 2015, comparativ cu luna similară din 2014, iar România a avut a doua inflaţie negativă din UE, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat până la 0,1% în luna octombrie, de la minus 0,1% în septembrie, în timp ce în Uniunea Europeană rata anuală a inflaţiei s-a situat luna trecută la 0%, de la minus 0,1% în septembrie.

Ţările cu cea mai mare rată anuală a inflaţiei au fost Malta (1,6%), Belgia (1,2%), Suedia (0,9%), Austria şi Portugalia (ambele cu 0,4%). În schimb, cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Cipru (minus 1,8%), România (minus 1,4%), Bulgaria (minus 1,2%), Slovenia (minus 1,1%) şi Spania (minus 0,9%).

În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact negativ asupra inflaţiei a venit din partea combustibililor pentru transport (minus 0,68 puncte procentuale) şi a combustibilului pentru încălzire (minus 0,22 puncte procentuale), iar cel semnificativ impact pozitiv asupra creşterii preţurilor a fost din partea legumelor (0,14 puncte procentuale), restaurantelor şi cafenelelor (0,10 puncte procentuale) şi fructelor (0,07 puncte procentuale).

Volumul comerţului cu amănuntul în România a crescut cu 12% în septembrie, comparativ cu perioada similară din 2014, cel mai semnificativ avans înregistrat în Uniunea Europeană, arată datele prezentate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În UE, comerţul cu amănuntul a crescut cu 3,7% în septembrie, iar în zona euro avansul a fost de 2,9%. Vânzările de combustibil auto au înregistrat un avans de 5,3%, vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 4%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au majorat cu 1,6%.

Cele mai mari creşteri au fost raportate în România (12%), Irlanda (8%), Polonia şi Marea Britanie (ambele cu 6,3%), iar scăderi s-au înregistrat în Luxemburg (11,8%), Bulgaria (2,5%) şi Slovenia (0,4%).

În septembrie, comparativ cu luna precedentă, comerţul cu amănuntul a urcat cu 0,3% în UE şi a scăzut cu 0,1% în zona euro, după ce în august comerţul cu amănuntul s-a menţinut stabil în UE şi în zona euro. Vânzările de combustibil auto s-au menţinut stabile, vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 0,1%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi ţigări au scăzut cu 0,6%.

Cele mai mari creşteri au fost consemnate în Marea Britanie (2%), România (1,7%), Malta (1,1%) şi Irlanda (0,9%), iar cel mai semnificativ declin în Portugalia (2,2%), Belgia, Danemarca, Letonia şi Polonia (toate cu câte 0,7%). 

Preţurile la locuinţele din România au scăzut cu 1,1% în trimestrul II din 2015, comparativ cu precedentele trei luni, acesta fiind cel mai semnificativ declin înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor publicate, joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ, în Uniunea Europeană, preţurile locuinţelor au înregistrat o creştere trimestrială de 1,3%, iar în zona euro s-au majorat cu 1,2%. În rândul statelor membre, cele mai mari creşteri în ritm anual ale preţurilor la locuinţe au fost raportate în Cipru (7,4%), Austria (6,4%), Danemarca şi Spania (ambele cu 4,1%), iar singurele scăderi s-au înregistrat în România (minus 1,1%), Malta (minus 0,3%) şi Italia (minus 0,1%).

Potrivit Eurostat, în trimestrul II din 2015 comparativ cu perioada similară din 2014, preţurile la locuinţe au urcat cu 2,3% în UE şi cu 1,1% în zona euro.

În rândul statelor membre, cele mai mari creşteri în ritm anual ale preţurilor la locuinţe au fost consemnate în Suedia (13%), Ungaria (11,9%), Irlanda (10,7%) şi Estonia (10,5%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Letonia (minus 4,4%), Italia (minus 3%) şi Franţa (minus 2,2%).

Cu un avans de 3,9%, România se situează printre statele UE în care preţurile la locuinţe au crescut în trimestrul II din 2015, comparativ cu perioada similară din 2014.

România a avut cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din toate statele membre ale Uniunii Europene în luna iunie 2015 comparativ cu luna mai 2015, cu un avans de 3,5%, arată datele prezentate de Oficiul european de Statistică (Eurostat).

În schimb, la nivelul Uniunii Europene (UE 28), lucrările de construcţii au scăzut cu 1,1% iar în zona euro lucrările de construcţii au înregistrat o diminuare de 1,9%. În rândul statelor membre, cele mai mari scăderi ale lucrărilor de construcţii s-au înregistrat în Germania, minus 4,5%, Polonia (minus 4,3%) şi Suedia (minus 2,7%) iar cele mai mari creşteri s-au înregistrat în România (3,5%), Bulgaria (2,6%) şi Marea Britanie (2,5%).

În ritm anual, luna iunie 2015 comparativ cu luna iunie 2014, lucrările de construcţii au înregistrat o scădere de 2,3% în zona euro şi o contracţie de 0,4% în UE. În schimb, România se situează în rândul statelor cu cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii, 13,1%, creşteri anuale mai mari fiind înregistrate doar în Slovacia, 24,1% şi Olanda 15,8%.

În cazul României, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică /INS/, volumul lucrărilor din construcţii a crescut în primul semestru al anului în curs, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 10,3%, respectiv cu 10,9%, comparativ cu perioada similară din 2014. În iunie 2015, faţă de iunie 2014, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 13,0%, respectiv cu 13,5%, în timp ce, faţă de luna precedentă, creşterea a fost de 21,9%, ca serie brută, şi de 3,5%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Preţurile la locuinţele din România au urcat cu 4,1% în primele trei luni din 2015, raportat la ultimul trimestru al anului trecut, aceasta fiind cea mai mare creştere înregistrată în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ, în Uniunea Europeană, preţurile locuinţelor au înregistrat o creştere trimestrială de 0,6%, iar în zona euro s-au majorat cu 0,3%.

Potrivit Eurostat, în trimestrul I 2015, comparativ cu trimestrul I 2014, preţurile locuinţelor din România au consemnat o creştere de 3,7%, mai mare decât majorarea de 2,5% înregistrată în UE şi avansul de 0,9% raportat în zona euro.

În rândul statelor membre, cele mai mari creşteri în ritm anual ale preţurilor la locuinţe au fost consemnate în Irlanda (16,8%), Suedia (11,6%) şi Ungaria (9,7%), iar cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Letonia (5,8%), Italia (3,3%), Franţa (1,6%) şi Slovenia (1,4%).