Miercuri, 27 Octombrie 2021 13:55

Noua structură a anului şcolar 2021-2022

Ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, a anunţat marţi, 26 octombrie 2021, că zilele de vacanţă impusă din perioada 25 octombrie - 5 noiembrie se vor recupera în perioada 3 - 14 ianuarie 2022, astfel că semestrul I se va încheia pe 14 ianuarie 2022, iar semestrul al doilea va începe cu o săptămână mai târziu, pe 17 ianuarie 2022.
Finalul anului şcolar şi implicit vacanţa de vară nu se va modifica, nici datele examenelor naţionale, potrivit anunţului ministrului.
Decizia finală şi ordinul de ministru pentru modificarea structurii anului şcolar 2021-2022 vor fi emise vineri, 5 noiembrie.

Cum ar urma să arate, după modificări, structura anului şcolar 2021-2022

Anul şcolar 2021 - 2022 a început la data de 1 septembrie 2021 şi se structurează pe două semestre (34 de săptămâni), după cum urmează:
Semestrul I - 14 săptămâni de cursuri: 13 septembrie 2021 - 14 ianuarie 2022, Semestrul al II-lea - 20 săptămâni de cursuri: 17 ianuarie 2022 - 10 iunie 2022.
Vacanţele elevilor şi preşcolarilor ar urma să fie programate astfel, după aceste modificări anunţate:
Vacanţă „forţată” pentru toţi elevii: învăţământ preşcolar şi primar: 25 octombrie - 5 noiembrie 2021;
Vacanţa de iarnă:
- pentru preşcolari şi elevii din ciclul primar: 23 decembrie 2021 - 9 ianuarie 2022;
- pentru elevii de gimnaziu, liceu, postliceală: 23 decembrie 2021 - 2 ianuarie 2022.
Vacanţa de primăvară: 15 aprilie 2022 - 1 mai 2022;
Vacanţa de vară: 11 iunie 2022 - până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului şcolar 2022 - 2023.

Când se vor da teze

„Vă dau o veste care poate îi supără pe unii - în aceste două săptămâni din ianuarie, anul acesta se vor da teze cu prezenţă fizică. Pentru că teza este ultimul bastion în calea lipsei de relevanţă a notelor”, a precizat Sorin Cîmpeanu, la Digi24, marţi seară.
Astfel, tezele pentru elevii de gimnaziu şi liceu se vor susţine în primele două săptămâni din ianuarie, care devin ultimele două din semestrul I: 3 - 14 ianuarie.

Când va începe vacanţa de Crăciun şi de Paşte

Semestrul întâi se va finaliza pe data de 22 decembrie, astfel că 23 decembrie este prima zi a vacanţei de iarnă. Vacanţa de Crăciun era programată să fie şi vacanţa intersemestrială, însă după decalarea semestrului al doilea, acest lucru nu mai este valabil.
Vacanţa de Sărbători se încheie pe 9 ianuarie pentru copii de grădiniţă şi clase primare şi pe 2 ianuarie pentru elevii de gimnaziu şi liceu.
Vacanţa de primăvară include şi perioada de Paşte şi sărbătoarea „Ziua muncii” - 1 mai.
Paştele ortodox pică în 2022 pe 24 aprilie, iar cel catolic pe 17 aprilie. Ambele sărbători sunt cuprinse în intervalul de vacanţă de primăvară - 15 aprilie - 1 mai.

Programul „Şcoala Altfel”

Programul „Şcoala Altfel” era programat în perioada 8 - 14 aprilie, însă această săptămâna va fi transformată în săptămână de şcoală normală, pentru a se recupera cursurile din prima săptămână de semestrul 2 la care se renunţă, în vederea recuperării zilelor din vacanţa forţată. În săptămâna Şcoala Altfel urmau să se organizeze şi olimpiadele şcolare.

Când termină şcoala clasele terminale

Prin excepţie de la prevederile anterior menţionate, pentru clasele terminale din învăţământul liceal (clasa a XII-a zi, clasa a XIII-a seral şi frecvenţă redusă), anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 27 mai 2022.
Pentru clasele a VIII-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 3 iunie 2022, în timp ce pentru clasele din învăţământul liceal - filiera tehnologică (exceptând clasele terminale anterior menţionate), respectiv pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri.

Publicat în National

La sediul Ministerului Educaţiei, joi, 25 martie 2021, a avut loc şedinţa Comisiei de Dialog Social. Au participat, alături de reprezentanţii Ministerului Educaţiei, reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ şi ai asociaţiilor patronale, iar în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai elevilor, studenţilor şi părinţilor.

În urma consultărilor, au rezultat următoarele concluzii:

1. Examenele naţionale se vor desfăşura la datele stabilite, conform calendarelor deja aprobate şi cunoscute: 22 - 25 iunie (Evaluarea Naţională a elevilor de clasa a VIII-a) şi 28 iunie - 1 iulie (probele scrise ale examenului de bacalaureat. Probele de competenţe din cadrul examenului de bacalaureat vor fi echivalate conform unei proceduri elaborate de către Ministerul Educaţiei.

2. Cu excepţia claselor terminale, pentru care structura anului şcolar nu va suferi niciun fel de modificare, vacanţa de primăvară va începe în data de 2 aprilie şi se va încheia în data de 4 mai.

3. Pentru clasele terminale structura anului şcolar NU va suferi niciun fel de modificare, vacanţa/vacanţele de primăvară rămânând la datele planificate şi cunoscute (2 aprilie - 11 mai pentru Sărbătorile Pascale Catolice şi 30 aprilie - 9 mai pentru Sărbătorile Pascale Ortodoxe). În intervalul 12 aprilie - 29 aprilie, clasele terminale vor participa online la toate activităţile didactice.

4. Semestrul al II-lea va fi redus cu o săptămână pentru toate clasele, cu excepţia claselor terminale (grupele din învăţământul preşcolar, clasa pregătitoare, clasele I - a VII-a şi clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a), acestea urmând a finaliza semestrul în data de 25 iunie, în loc de 18 iunie!

5. Având în vedere reducerea semestrului al II-lea cu o săptămână, prin sprijinul cadrelor didactice, într-un an şcolar total atipic, în care tezele semestriale nu se vor mai susţine şi în care numărul notelor necesare încheierii situaţiei şcolare a fost redus, Ministerul Educaţiei apreciază efortul acestora de a comprima perioada de final de semestru necesară încheierii situaţiilor şcolare.

6. Pentru filiera tehnologică şi învăţământul profesional şi tehnic, finalul semestrului al II-lea va rămâne la datele stabilite şi cunoscute.

7. Calendarele activităţilor aferente definitivării şi titularizării rămân neschimbate.

8. Evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, precum şi pretestările PISA rămân programate, în continuare, cu prezenţă fizică în toate şcolile care funcţionează în localităţi necarantinate. Evaluarea naţională a elevilor din clasa a II-a se reprogramează din perioada 20 - 23 aprilie în intervalul 25 - 28 mai.

9. Pentru a reduce inechitatea determinată de condiţiile speciale, în şcolile aflate în localităţi carantinate, simulările pentru clasele terminale şi evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor putea fi organizate după ieşirea din carantină.

10. Programul naţional de acţiuni remediale se va derula pe întreaga durată de organizare a acţiunilor didactice, în toate şcolile aflate în localităţi în care rata de infectare este mai mică de 6/1000 locuitori.

Publicat în Comunitate

Examenele din toamnă ale copiilor pot constitui un motiv de conflict în familie în lunile de vară. Faptul de a fi în vacanţă şi lipsa obişnuinţei de a învăţa în această perioadă fac din studiu o sarcină grea pentru copii, iar a-i determina pe aceştia să studieze poate deveni, pentru părinţi, o tortură, relatează cotidianul spaniol ABC, care oferă câteva recomandări pentru evitarea problemelor.

În primul rând, studiul trebuie să se îmbine cu relaxarea. Pentru aceasta, părinţii trebuie să cunoască pasiunile şi abilităţile copiilor lor. Fiecare copil are propria personalitate, iar părinţii trebuie să ţină cont de preferinţele lui, inclusiv de sugestiile profesorilor, în momentul în care îi propun o anumită activitate.

Un program de studiu este necesar. Dat fiind faptul că nu există obişnuinţa de a studia pe timpul verii, stabilirea unui program este una dintre cele mai complicate chestiuni. Se recomandă un orar individualizat. Acesta trebuie să fie flexibil, dar trebuie să aibă limite şi să fie respectat.

Este bine să se studieze puţin câte puţin, stabilindu-se ţinte de atins. În acest sens, împărţirea volumului de muncă şi respectarea planificării - pe săptămâni, de exemplu - este fundamentală şi, în plus, favorizează studiul, pentru că volumul va părea mai mic şi efortul nu va mai fi perceput în mod negativ.

Stima de sine trebuie să fie încurajată. O corijenţă nu poate fi abordată ca un eşec. Părinţii trebuie să-şi sprijine copilul şi să-i stimuleze încrederea în sine. Reuşitele lui trebuie să fie puse în evidenţă.

Atenţie la căldură! Căldura are un efect negativ în orele de studiu pentru că afectează concentrarea copiilor. Se recomandă ca aceştia să studieze într-o cameră ventilată, să înceapă studiul la prima oră a dimineţii sau să înveţe seara, pentru a evita perioadele cu temperaturi înalte.

Alimentaţia şi hidratarea trebuie să fie supravegheate. O bună alimentaţie este fundamentală pentru corecta funcţionare a organismului. Se recomandă o dietă echilibrată, cu trei mese pe zi şi cel puţin un litru şi jumătate sau doi litri de apă zilnic.

Nu în ultimul rând, este benefică organizarea unei activităţi săptămânale în familie. O astfel de activitate care să fie şi distractivă poate fi percepută ca o recompensă pentru efortul făcut. Pe lângă faptul de a fi o formă de a-şi petrece timpul în familie, poate constitui şi un stimul pentru copil.

Publicat în Regional
Miercuri, 03 Iunie 2015 00:00

Alimentaţia în perioada examenelor

Există o strânsă legătură între randamentul cerebral şi calitatea alimentelor ingerate, în special în perioadele în care organismul este supus unui stres psihic suplimentar, susţin nutriţioniştii.

Astfel de perioade sunt, de obicei, sfârşitul de an şcolar, perioadele cu teze, admiterea la facultate, sesiunea de examene etc.

"Nutriţia corespunzătoare şi somnul suficient sunt cei mai importanţi factori care favorizează acumularea de energie necesară procesului de învăţare. Tensiunea nervoasă se amplifică atunci când se lucrează după doar trei ore de somn, când alimentele pline de zahăr, grăsime şi sare sunt principala sursă de alimentaţie. Organismul are nevoie de timp să asimileze alimentele şi de aceea un mic dejun nutritiv, urmat de mese echilibrate pot susţine stresul psihic. Un somn liniştit şi odihnitor este influenţat de tipul de alimente consumat şi de aceea, cu o noapte înainte de examen, trebuie să se evite ingerarea de alimente care îngreunează digestia", a explicat, pentru AGERPRES, nutriţionistul Lygia Alexandrescu.

Potrivit acesteia, există o serie de alimente care pot îmbunătăţi, prin consumarea lor, funcţiile creierului. Astfel, o dietă bogată în acizi graşi esenţiali omega 3 poate ajuta la menţinerea vaselor de sânge de la nivel cerebral libere şi neobturate şi la o funcţionare corespunzătoare a celulei nervoase, acest lucru putându-se realiza foarte simplu consumând de două — trei ori pe săptămână peşte.

"Pe de altă parte, există şi substanţe alimentare care inhibă activitatea cerebrală. Alcoolul şi alimentele cu indice glicemic foarte mare sunt astfel de exemple, care pot cauza modificări ale nivelului glicemiei, cu impact major asupra comportamentului (agitaţie, anxietate)", a spus Alexandrescu.

Ea a afirmat că printre alimentele care stimulează activitatea cerebrală se află avocado, banana, drojdia de bere, broccoli, pepenele galben, ouăle, carnea de pui, peşte (ton, somon), seminţele de in, germenii de grâu, portocala, orezul brun, legumele cu frunze verzi, soia, kefirul.

Nutriţionistul a subliniat că substanţele care trebuie cât mai puţin consumate sau chiar eliminate, pentru o bună sănătate a minţii, sunt alcoolul, aditivii alimentari artificiali, îndulcitorii artificiali, extractele de cola, grăsimile hidrogenate, nicotina.

"Fiecare dintre aceste substanţe are mecanisme de acţiune diferite: alcoolul distruge efectiv celula nervoasă, nicotina cauzează constricţia capilarelor şi limitează fluxul sanguin la nivel cerebral, grăsimile hidrogenate cauzează în timp creşteri ale nivelului de colesterol nociv LDL, aditivii artificiali au efecte negative, în special asupra dezvoltării copiilor, zahărul rafinat şi carbohidraţii simpli dezechilibrează organismul la nivel metabolic", a explicat Lygia Alexandrescu.

Ea a arătat că în aceste perioade se recomandă să se consume orez, paste, cereale integrale şi fructe dulci de sezon, deoarece aceste alimente sunt o bună sursă de energie şi au un efect calmant asupra sistemului nervos şi ajută la menţinerea clarităţii mentale.

"În plus, aceste alimente conţin triptofan, un aminoacid care ajută sinteza serotoninei (neurotransmiţător care stimulează relaxarea nervoasă). O dietă care să conţină orez brun sau paste integrale este recomandată, deoarece acestea se digeră uşor şi eliberează lent energie. În plus, furnizează creierului glucoza necesară pentru performanţa cognitivă. Trebuie aşadar înţeles faptul că alimentele preferate ale creierului sunt carbohidraţii complecşi. Aceste substanţe au o moleculă formată dintr-un număr mare de atomi, motiv pentru care digestia lor la nivel intestinal durează mai mult şi astfel energia se eliberează treptat, organismul fiind aprovizionat constant cu nutrienţi", a explicat nutriţionistul.

Lygia Alexandrescu a spus că o cină cu efecte pozitive, care poate fi consumată înainte de examen, trebuie să conţină legume verzi, proaspete, gătite la abur, carne de curcan, peşte alb şi brânză proaspătă.

De asemenea, efecte calmante au şi salata, ridichea roşie, ceapa şi usturoiul (cunoscut pentru proprietăţile sale sedative).

Nutriţionistul a precizat că desertul şi dulciurile trebuie înlocuite cu un fruct proaspăt, care poate avea o acţiune pozitivă antistres.

"Un pahar cu lapte de capră cald înainte de culcare poate scădea aciditatea gastrică şi poate favoriza un somn profund. Acelaşi efect poate fi obţinut şi în urma consumului unui ceai de plante cu acţiune calmantă. Ghidurile nutriţionale sugerează că băieţii au nevoie de aproximativ 2.600 kcal/zi, în timp ce fetele de 2.200 kcal/zi", a declarat Alexandrescu.

Ea a subliniat că nu trebuie uitată hidratarea cu apă plată, consumată la temperatura camerei şi în cantitate suficientă, adică între 30 şi 40 ml/kg corp/zi.

"Aşadar o dietă bogată în fructe, legume, produse rezultate din cereale integrale, lactate fermentate bogate în probiotice şi peşte poate fi unul din ingredientele principale ale secretului unei memorii bune, al unui fond psihic echilibrat şi al unei mari capacităţi de concentrare", a conchis nutriţionistul Lygia Alexandrescu.

Publicat în Sanatate