În anul 2023 se împlinesc 90 de ani de când ziarul „Universul”, „credincios tradiţiei sale de a sprijinii tot ceea ce poate să fortifice şi să înalţe neamul românesc”, a omagiat recordul mondial absolut la saltul cu paraşuta atins de către Smaranda Brăescu, omul care, la acel moment, a sfidat legile fizicii şi a gustat din adrenalina oferită de zborul la mari înălţimi, transmite Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci. "Domnul Stelian Popescu îi oferă curajoasei moldovence, din partea publicaţiei, o cupă din bronz cu însemnele: „Smarandei Brăescu cuceritoarea recordului mondial de paraşută” şi pe verso, 19 mai 1932 (San Francisco) şi data predării cupei, 25 martie 1933 Bucureşti. Cupa îi va fi înmânată la 10 ani de când, în 1923, de pe aerodormul din Tecuci zboară pentru prima dată cu un avion militar pilotat de către sublocotenentul Naidinescu", potrivit sursei citate.
Astfel, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci doreşte să marcheze acest eveniment important pentru istoria aviaţiei române, şi nu numai, prin realizarea unei activităţi expoziţionale sub genericul „Realitatea unui vis. Omagiul adus Smarandei Brăescu”, pe 28 martie 2023, ora 11:00. "Alături de instituţiile muzeale colaboratoare la acest proiect, în expoziţie vor fi prezentate frumoasa cupă oferită acum 90 de ani Smarandei Brăescu de către ziarul „Universul”, costumele populare pe care Măndiţa le-a îndrăgit şi le-a purtat cu drag, acolo unde dorinţa de a zbura în înaltul cerului a purtat-o, precum şi alte obiecte, documente, fotografii etc. probante pentru acest eveniment", a declarat Daniela Alecsa, muzeograf.

Oraşul Evian din Franţa este situat pe malul celui mai mare lac din Europa de Vest, suprafaţă de apă învecinată cu Elveţia. Râurile ce alimentează acest lac numit Léman sau Geneva, aduc numeroase lemne, crengi sau chiar trunchiuri întregi de copac, materiale naturale ce au fost utilizate într-un vast proiect artistic, deschis publicului în decembrie 2022, sub numele de "Exposition solidaire", parte a festivalului de iarnă "Le Fabulous Village des Flottins". "Satul fabulos" este un eveniment cultural extraordinar care adoptă cu hotărâre viziunea opusă Crăciunurilor mercantile. Intrăm într-o bulă de fantezie unde nimic nu este de vânzare, unde totul este să visezi şi să-ţi imaginezi! "Les Flottins" s-au născut din imaginaţia lui Alain Benzoni, director la Théâtre de la Toupine şi mare iubitor al munţilor şi al lacului Geneva.
Datorită talentului unor sculptori autodidacţi sau absolvenţi ai Artelor Plastice, lemnele venite din munţi prind viaţă şi se transformă în sute de personaje de toate dimensiunile care sunt expuse pe străzile din Evian. Recuperarea diverselor materiale şi reciclarea artistică a acestora permit realizarea de "carusele de propulsie parentală" (părinţii sunt cei care activează interesul copiilor în atelierele de sculptură), precum şi de jocuri interactive împrăştiate în tot oraşul. Şi pentru că într-o lume ideală ecologic, nimic nu se pierde, totul este recuperat, statuile din lemnele plutitoare sunt apoi plasate în parcurile, grădinile şi străzile oraşului. Ca tot atâtea pledoarii în favoarea unei arte "eco-friendly" circulare. Şi astfel peste 350 de tone de lemn sunt transformate în 650 de piese artistice. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓ (fotografii: Lia Itani, corespondent din Franţa)

Miercuri, 21 decembrie 2022, cu începere de la ora 11.00, la Complexul  Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi, va avea loc vernisajul expoziţiei de basoreliefuri istorice „1922-2022. Un veac de la încoronare”, manifestare organizată în colaborare cu Asociaţia „Frontiera Gălăţeană”, Rotary Club Galaţi Donaris şi Asociaţia Danubiana Galaţi.
"Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, moment istoric care a avut loc la 15 octombrie 1922. Astfel, publicul va putea rememora istoria României prin cele 22 de basoreliefuri care vor fi expuse în cadrul acestei manifestări: Burebista, Decebal, Traian, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Petru Rareş, Ioan Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, Regele Carol I, gen.Eremia Grigorescu, Regina Maria şi Regele Ferdinand I.
În cadrul vernisajului va avea loc şi un scurt moment muzical susţinut de grupul folcloric „Mlădiţe dunărene” de la Şcoala Gimnazială nr.28 Galaţi.
Ideea realizării acestor basoreliefuri a aparţinut d-lui Didel Bădărău, preşedintele Asociaţiei Frontiera Gălăţeană, care a reuşit să adune la un loc mai mulţi artişti plastici care au contribuit la crearea acestora: Mugur Vrînceanu (14 - şeful catedrei de arte din cadrul Liceului de artă „Dimitrie Cuclin” Galaţi), Pavel Mercea (7) şi Adrian Vădeanu (1). Construirea matriţelor după care au fost realizate basoreliefurile istorice din cadrul expoziţiei au fost susţinute financiar de către Asociaţia „Frontiera Gălăţeană”, Primăria comunei Oancea, Asociaţia „Galaţi, oraşul meu” şi d-na Georgeta Carmen Holban", potrivit unui comunicat al Complexului Muzeal Galaţi.
Expoziţia de basoreliefuri istorice „1922-2022. Un veac de la încoronare” va rămâne deschisă la Complexul  Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi până pe 31 ianuarie 2023.

Reputatul pictor gălăţean David Sava este prezent în Galeria "N. Mantu" cu expoziţia sa personală, vernisată sâmbătă, 19 noiembrie 2022. David Sava este recunoscut şi ca o personalitate pedagogică, din mâinile căruia au ieşit numeroase generaţii de tineri cu cariere prestigioase în Galați şi pe plan naţional. La discursurile de deschidere şi prezentare au participat colegii săi, Cornel Corcăcel, Eduard Costandache, Gheorghe Miron şi invitatul special, Ion Chiriac, care este un cunoscut artist şi restaurator la Bucureşti.

David Sava s-a dezvăluit în calitate de pictor, dar şi de bunic, expoziţia fiind dedicată nepotului său, micul Tiago, care a fost prezent la loc de cinste. Iată cum un copil este alături de artistul consacrat în aceste sensibile momente de dăruire a talentului şi educaţiei plastice. Poate peste ani, copilul de azi va fi şi el un demn urmaş pe calea culturii estetice, ţinând seama că şi fiica lui David Sava, Ioana, lucrează tot în domeniu, fiind absolventă a Facultăţii de Artă.

Cei prezenţi în Galeria "N. Mantu" au putut admira compoziţiile moderne, în stil abstract, ce reflectă virtuţi ca echilibrul, puritatea şi spiritualitatea. Arta abstractă a fost cu noi într-o formă sau alta de aproape un secol şi s-a dovedit a fi nu doar o cheie de lungă durată a dezbaterii culturale, ci şi o tradiţie vitală a creativităţii care se auto-înnoieşte. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

În după-amiaza zilei de 15 noiembrie 2022, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos a fost gazda unui eveniment cultural dedicat împlinirii a 100 de ani de la Încoronarea Suveranilor României Mari, Regina Maria şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia (1922-2022).
"Proiectul expoziţional este organizat de Muzeul eparhial în parteneriat cu Asociaţia România Culturală, Ambasada României în Republica Populară Chineză, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” şi Asociaţia Culturală Tomis.
La manifestarea culturală desfăşurată în holul central al muzeului a participat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, dar şi oameni de cultură, militari, artişti, profesori, preoţi, precum şi elevi şi studenţi gălăţeni.
Înaltpreasfinţia Sa a binecuvântat întâlnirea şi a transmis un cuvânt de aprecierea pentru aducerea la Galaţi o unei astfel de expoziţii ce se înscrie în seria manifestărilor ce marchează Centenarul Încoronării de la Alba-Iulia a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari în acest an în care se împlinesc 30 de ani de când Sfântul Apostol Andrei este ocrotitorul spiritual al municipiului Galaţi şi al Eparhiei Dunării de Jos.
Ierarhul Dunării de Jos a făcut o incursiune în istoria poporului român, evidenţiind calităţile celor două mari personalităţi istorice care au iubit poporul român şi au dat dovadă de devotament faţă de ţara de adopţie.
Expoziţia este formată din panouri fotografice în care sunt inserate imagini document de la Serbările Încoronării de la Alba Iulia şi Bucureşti şi se constituie ca o continuare a proiectului „Regina Soldat”, câştigător al Premiului Naţional „Centenar 2017”.
Imaginile istorice prezentate sunt din arhiva Bibliotecii Academiei Române, a Muzeului Naţional de Istorie a României şi a Muzeului Naţional Peleş.
În cadrul manifestării, curatorul expoziţiei, dr. Beatrice Todireanu, a vorbit celor prezenţi despre această colecţia foto-documentară care aduce în prim plan momente care au marcat istoria ţării noastre.
De asemenea, reprezentanţii unor instituţii de cultură din Galaţi şi Brăila au făcut consideraţii despre evenimentele petrecute cu o sută de ani în urmă şi au reliefat necesitatea de a aduce în actualitate marile realizări înfăptuite de înaintaşii noştri.
La final, Asociaţia Culturală Tomis a prezentat publicului mai multor tipuri de uniforme ale armatei române din primul război mondial.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 15 - 25 noiembrie 2022", transmite Arhiepiscopia.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

În fiecare an, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei reprezintă pentru gălăţeni un moment de mare bucurie duhovnicească şi prilejul de a se desfăşura ample activităţi culturale, ştiinţifice şi artistice.
"Astăzi, 10 noiembrie, la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos a avut loc Conferinţa „Cultură vizuală, pietate şi propagandă: transferul şi receptarea artei religioase în zona Balcanilor şi cea est-meditaraneeană (sec. XVI - începutul sec. XX)” şi vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă „Tezaur Uman Viu. Florin Poenariu. Un iconar al Lazului”.
Evenimentul organizat în sala de expoziţii temporare „Sergiu Dumitrescu” a Muzeului eparhial a fost rodul unei frumoase colaborări cu Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia, secţia Museikon, Mănăstirea Stavropoleos din Bucureşti şi Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române.
La manifestarea cuturală a participat Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preafinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, artişti consacraţi, oamni de cultură, preoţi, iubitori de artă sacră, dar şi elevi seminarişti, studenţi şi profesori de la secţiile Patrimoniu şi Artă Sacră din cadrul Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Andrei” şi de la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi.
În cadrul conferinţei au fost susinute o serie de prelegeri de către cercetătorii implicaţi în cadrul proiectului de cercetare. Doamna prof. dr. Ana Dumitran de la Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia, secţia Museikon, a vorbit auditoriului despre arta sacră şi circulaţia acesteia în spaţiul balcanic în sec. XVI-XIX.
În continuare, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, a vorbit celor prezenţi despre meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă şi despre promovarea, ocrotirea şi conservarea acestei tradiţii româneşti care arată evlavia şi spiritualitatea poporului român.
Ierarhul Dunării de Jos, Înalpreasfinţitul Părinte Casian, a adresat celor prezenţi un cuvânt de binecuvântare şi de apreciere pentru efortul pe care artiştii îl depun în realizarea obiectelor de artă şi în special a icoanelor, evidenţiind importanţa cinstirii icoanei în viaţa creştinului.
În cuvântul său, Părintele Arhiepiscop a arătat că „arta a ţinut poporul unit în dezbinări incredibile, iar icoana este o fereastră care îţi arată o perspectivă luminoasă către persoane bune şi calde într-o lume întunecoasă”.
A urmat prezentarea expoziţiei de icoane pe sticlă relizate de artistul Florin Poenariu, supranumit şi Iconarul din Laz. Pictorul Florin Poenariu cu un excepţional talent nativ duce mai departe tradiţia celebrei şcoli de iconari pe sticlă din localitatea Laz, judeţul Alba, întemeiată în secolul al XVIII-lea de unul din strămoşii săi, Savu Poienaru.
Florin Poenariu este un artist consacrat, cunoscut şi recunoscut, apreciat şi admirat atât în ţară, cât şi în străinătate, iar compoziţiile sale realizate pe sticlă de manufactură, care dă lumini nebănuite, sunt încadrate de rame sculptate de iconar cu motive decorative atât de caracteristice sculpturii populare în lemn.
La final, cei doi ierahi  au primit câte o icoană din partea artistului iconar şi câteva apariţii editoriale din partea reprezentanţilor Muzeului Naţional al Unirii, Alba Iulia, secţia Museikon.
Chiriarhul Dunării de Jos i-a binecuvântat şi felicitat pe toţi cei implicaţi în această fructuoasă colaborare şi i-a invitat pe toţi să viziteze expoziţia găzduită de Muzeul eparhial.
Cei interesat pot vizita expoziţia de icoane pe sticlă de la Galaţi în perioada noiembrie 2022 - ianuarie 2023", a informat, joi, Arhiepiscopia.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

La Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” din Galaţi are loc miercuri, 02 noiembrie 2022, la ora 11.00, vernisajul expoziţiei temporare „Fructe şi seminţe - Roadele Pământului”, ediţia a XV-a.
Tematica expoziţiei, care va fi deschisă pentru vizitare până pe 30 noiembrie 2022, urmăreşte atât abordarea aspectului ştiinţific, cât şi cel ornamental-practic, prin intermediul eşantioanelor de fructe şi seminţe cu importanţă botanică, recoltate din sectoarele Grădinii Botanice din Galaţi, de la aproximativ 150 taxoni.
Copacul de cafea Kentucky, salcâmul pitic, filodendronul, bujorul românesc, arborele lalea sau spinul lui Cristos, sunt câteva dintre curiozităţile pe care vizitatorii le vor putea vedea expuse.
Elevii clasei a II-a D de la Şcoala Gimnazială Nr. 28 Galaţi, coordonaţi de prof. înv. primar Teliceanu Mihaela, vor expune în cadrul manifestării o serie de lucrări artistice, sub denumirea „Poveşti despre Toamnă”, respectiv replici în miniatură a unor aspecte autumnale, realizate cu talent de micuţii artizani.

Începând de vineri, 21 octombrie 2022, la Complexul  Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi, se va deschide pentru public expoziţia temporară „Chihlimbarul, varietate şi culoare”, organizată de instituţia gălăţeană în colaborare cu Universitatea Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică - Departamentul de Mineralogie.
Vor fi expuse 37 piese de chihlimbar şi varietăţi de rumanit, copalit, cărbune cu chihlimbar, succinit, muntenit, cu incluziuni de insecte - din patrimoniul Universităţii Bucureşti, dar şi bijuterii confecţionate din chihlimbar, din colecţii particulare aparţinând d-nei Tănase Teodora Carmen şi ing. fizician Costin Andrei. În primele trei zile ale expoziţiei, respectiv 21 - 23 octombrie 2022, publicul va avea posibilitatea de a achiziţiona eşantioane şi bijuterii de chihlimbar, de la un stand special amenajat în holul muzeului. Procesele care conduc la transformarea acestei răşini într-un mineraloid solid fosilizat, precum şi varietăţile de chihlimbar expuse, fac obiectul ştiinţific în organizarea expoziţiei „Chihlimbarul, varietate şi culoare”.
În 1902, savantul Gheorghe Munteanu Murgoci a dovedit ştiinţific că rumanitul de la Colţi (jud. Buzău), unic în lume prin culoarea sa neagră, este chihlimbar, nu tămâie, aşa cum au crezut multă vreme cei din zonă. Pe lângă rumanit, cele mai cunoscute varietăţi de chihlimbar sunt: succinitul (chihlimbarul de Baltica), simetitul (chihlimbarul sicilian), burmitul (răşină extrasă din Burma Superioară şi prelucrată în China), ajkaitul (răşină fosilă din Ungaria), precum şi valchovitul (răşină fosilă din Moravia).
Expoziţia temporară „Chihlimbarul, varietate şi culoare” va fi deschisă pentru public la Complexul  Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi în perioada octombrie 2022 - mai 2023.

Muzeul de Istorie „Paul Paltănea”, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi, vă invită la un eveniment de excepţie care marchează 100 de ani de la decorarea oraşului Galaţi de către Republica Franceză (1922-2022). Expoziţia organizată de muzeograf dr. Maria-Magdalena Tuluş este dedicată evenimentului care s-a desfăşurat pe 21 octombrie 1922, când şeful Misiunii Militare Franceze, generalul Henri Mathias Berthelot, a decorat oraşul Galaţi cu Crucea de Război a Franţei.
Pe 7-9 ianuarie (stil vechi) 1918, oraşul Galaţi a fost apărat de circa 3000 de ostaşi români care au ţinut piept unei armate ruseşti, în retragere, care număra 12.000 de oameni şi care devasta totul în cale. Eroismul ostaşilor români în Primul Război Mondial a dus la decizia Franţei de a decora oraşul nostru cu Crucea de Război a Franţei. Galaţiul este unul dintre cele trei oraşe decorate de Franţa, alături de Iaşi şi Giurgiu.
Demersul expoziţional îşi propune să reamintească unul dintre momentele deosebit de importante pentru istoria noastră locală şi cea naţională prin valorificarea unor bunuri de patrimoniu, cum ar fi: documente, fotografii, bunuri tridimensionale, medalii, copii după acte din Arhivele Naţionale - filiala Galaţi.
Expoziţia care va fi vernisată vineri, 21 octombrie 2022, ora 12.00, la Secţia Lapidarium, str. Mr. Iancu Fotea nr. 2 Bis (vizavi de Biserica Greacă), va rămâne deschisă timp de o lună, se arată într-un comunicat al Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi.

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” şi Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin”, organizează vineri, 30 septembrie 2022, ora 13.00, vernisajul expoziţiei „Din fericire, există muzica”, pentru a sărbători „Ziua Internaţională a Muzicii”.
Ziua Internaţională a Muzicii este celebrată, în fiecare an, la 01 octombrie şi evidenţiază rolul pe care îl are muzica în viaţa oamenilor de pe întreaga planetă. Prima Zi Internaţională a Muzicii a fost sărbătorită, de către Consiliul Muzical Internaţional al UNESCO (International Music Council), la 01 octombrie 1975, potrivit rezoluţiei adoptate în anul 1973, la cea de-a 15-a Adunare Generală, de la Lausanne.
Expoziţia temporară „Din fericire, există muzica” organizată de muzeograf dr. Valentin Bodea aduce în atenţia publicului bunuri culturale din secolele XIX - XX precum: instrumente muzicale (caval, tamburica/tamburitza, clarinet), partituri semnate de compozitorii Iosif Ivanovici, Dimitrie Cuclin, Valentin Gheorghiu, discuri pentru patefon sau pick-up imprimate de tenorii Enrico Caruso, Nae Leonard, de pianistul Radu Lupu, afişe de spectacol şi fotografii cu tenorul Gogu Ştefănescu.
La vernisajul expoziţiei „Din fericire, există muzica”, cinci elevi care studiază la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galaţi ne vor oferi „live” bucuria de a asculta partituri semnate de Ciprian Porumbescu, J.S. Bach, Nielsen sau Chopin. Rareş Căldăraru, clasa a X-a A, prof. îndrumător Marian Sava, prof. corepetitor Georgiana Diaconescu, Andreea Bălan, clasa a X-a A, prof. îndrumător Anişoara Negură, prof. corepetitor Georgiana Diaconescu, Alexia Necula, clasa a XI-a A, prof. îndrumător Octavian Grigoraş, Ştefan Holiartoc, clasa a X-a A, prof. îndrumător Victor Ţigănuşi, prof. corepetitor Emil Răileanu şi Ştefan Gheoghiu, clasa a XI-a A, prof. îndrumător Gheorghe Constantinescu, prof. corepetitor Georgiana Diaconescu sunt cei care vor aduce bucuria muzicii la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi.
Evenimentul are loc la secţia „Lapidarium”, strada maior Iancu Fotea, nr. 2 bis, vizavi de Biserica Greacă. Expoziţia va rămâne deschisă până pe 04 noiembrie 2022, potrivit unui comunicat al Muzeului de Istorie Galaţi.