Joi, 5 mai, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, la Mănăstirea Putna, cu sprijinul Fundaţiei „Credinţă şi Creaţie”, vor avea loc slujba parastasului pentru acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta şi acad. Dan Hăulică şi vernisajul expoziţiei „Durată românească: libertate şi conştiinţă. In memoriam Dan Hăulică”.
Această manifestare este prilejuită de faptul că în acest an s-au împlinit 90 de ani de la naşterea acad. Dan Hăulică (7 februarie 1932), iar în 5 mai se împlinesc 16 ani de la trecerea la cele veşnice a acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta (5 mai 2006).
La slujba parastasului vor fi pomeniţi şi bucovinenii Mircea Motrici (1953 2007), fost corespondent pentru judeţul Suceava al Societăţii Române de Radiodifuziune, şi Carmen Veronica Steiciuc (1968-2021), fost manager al Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava.
Între participanţi se numără criticul de artă Oliv Mircea, curatorul expoziţiei, pictorii Horea Paştina, Marcel Lupşe, Dacian Andoni, profesorii universitari Alecu şi Ioana Beldiman şi cernăuţenii Alexandrina Cernov, Maria Toacă.
Expoziţia este organizată la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii şi va fi deschisă în perioada 5 mai – 5 octombrie, transmit reprezentanţii Mănăstirii Putna.

Publicat în Regional

Cu ocazia Sărbătorilor de Paşte, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” invită gălăţenii la sediul central al instituţiei, în foaierul de la etajul 1 al Sălii de lectură, unde, în perioada 18-30 aprilie, se desfăşoară expoziţia organizată de Serviciul Referinţe şi Compartimentul Colecţii Speciale, intitulată „Ce felicitări îşi trimiteau gălăţenii de Paşte?”.
"În vitrine sunt expuse felicitări de Paşte provenite atât din colecţiile Bibliotecii, din perioada anilor 1910-1925, cât şi din donaţii sau arhive personale, una dintre aceste arhive fiind cea a d-nei Mioara Slabu. Aspecte din expoziţie vor fi redate pe paginile de facebook ale Serviciului Referinţe şi ale Compartimentului Colecţii Speciale", transmit reprezentanţii Bibliotecii.

Publicat în Comunitate

Momentul unei premiere teatrale este aşteptat întotdeaună cu emoţie şi nerăbdare. Aşa a fost şi cu „O repetiţie moldovenească”, cel mai nou spectacol produs la Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, cu textul lui Costache Caragiali, un clasic al scenei româneşti. Dar pe spectatorii veniţi la premieră îi aştepta şi o surpriză, o expoziţie de fotografie în holul de la intrarea în clădirea teatrului.

Pe numeroase şevalete, printuri de mari dimensiuni îi portretizeză pe actorii din distribuţia piesei, cu numele lor şi rolul jucat. Imaginile într-un clarobscur rembrandtian conceptualizează o atitudine neo-barocă şi o costumaţie pe măsură: costumaţi sobru, în culori închise, cu gulere elizabetane, dar purtând în mână obiecte contemporane. Ideea se încadrează într-un stil postmodernist promovat de regizorul spectacolului, Cristian Ban, şi realizat fotografic de Tudor Neacşu, specializat în fotografia şi filmarea de teatru, care a declarat că aceste portrete au fost o provocare, ele fiind realizate tot în incinta „dramaticului gălăţean”, expoziţia fiind integrată organic acestui eveniment care face parte din seria „Proiect9.Teatru românesc contemporan”.

O expoziţie care confirmă somptuozitatea arhitecturală a teatrului şi îi conferă o dinamică estetică deosebită. Printre cei care i-am surprins admirând fotografiile au fost  cunoscutul actor Gheorghe V. Gheorghe şi Nona Rapotan, reputata scriitoare şi critic de teatru, venită de la Bucureşti pentru acest spectacol. O expoziţie care ca şi spectacolul „repetiţiei moldoveneşti”, recuperează prestigiul nostru cultural, nu numai al gălăţenilor, dar şi la nivel naţional. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate

Începând cu data de 16 aprilie 2022, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi va fi deschisă publicului expoziţia de fotografie „Biodiversitatea”, manifestare organizată de Asociaţia FORONA (Organizaţia Fotografilor de Natură din România) în colaborare cu instituţia muzeală gălăţeană. 14 fotografi de natură vor expune în faţa publicului instantanee inedite în vederea promovării celor mai emblematice ecosisteme din România: Adi Dedu, Alex Preoteasa, Carmen Puiu, Dan Dinu, Daniel Mîrlea, Florentina Tîlvîc, Florenţiu Ilie, Horia Bogdan, Gabi Rusu, Gabriel Şerban, George Dian Balan, Laszlo Potozky, Mircea Sasu şi Zoltan Nagy.
"Poziţionarea geografică a României face ca natura ţării noastre să fie diversă, bogată şi unică. România cuprinde cinci regiuni biogeografice din totalul de 11 existente în Uniunea Europeană (cel mai mare număr de astfel de regiuni din UE): pontică, stepică, continentală, alpină şi panonică. Fotografii au avut inspiraţie din belşug pentru cadrele lor foto, fiecare regiune având particularităţile sale, de la peisaj, la floră şi faună. Expoziţia «Biodiversitatea» a fost realizată cu sprijinul Alpin Film Festival, în cadrul celei de-a 6-a ediţii a festivalului omonim", se arată într-un comunicat al Complexului Muzeal Galaţi. Expoziţia de fotografie „Biodiversitatea” va putea fi vizitată la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi până pe 15 mai 2022.

Publicat în Comunitate

O expoziţie de excepţie va fi vernisată pe 12 aprilie, ora 11.00, la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi. „Lumea păpuşilor - o lume minunată” este o expoziţie care cuprinde 225 de păpuşi din porţelan, din patrimoniul Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iaşi.

"Timp de două luni, de pe 12 aprilie şi până pe 3 iunie, vom aduce lumea basmelor la Galaţi. Balerine gata să-şi înceapă spectacolul, prinţese, cavaleri, domni şi domniţe şi multe alte personaje din poveşti, fiecare păpuşă are câte o poveste de spus, începând cu data de 12 aprilie. La vernisajul expoziţiei, partenerii noştri, actorii de la Teatrul „Gulliver” Galaţi, au pregătit pentru vizitatorii mici şi mari, cu suflet de copil, un moment surpriză. Expoziţia, amenajată de muzeograf Ionela Daniela Antohe, va fi vernisată în prezenţa dr. Aurica Ichim, managerul Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iaşi, de către prof. Cristian-Dragoş Căldăraru, managerul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi. Vă aşteptăm marţi, 12 aprilie, ora 11.00, la Secţia Lapidarium, str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2 Bis (vizavi de Biserica Greacă) să retrăiţi bucuriile copilăriei", transmit reprezentanţii Muzeului de Istorie Galaţi.

Intrarea la eveniment este gratuită.

Publicat în Comunitate

"Este o onoare să găzduim pe simezele Muzeului de Artă Vizuală Galaţi o aşa colecţie extraordinară", a declarat Dan Basarab Nanu, directorul muzeului. Din 17 martie, gălăţenii pot admira lucrările artistului Mihai Moldovanu, adunate sub titlul de "Formă şi Simbol". La vernisajul expoziţiei a participat însuşi autorul, care a salutat şi mulţumit participanţilor, deschizând porţile spre una dintre cele mai originale şi profunde genuri artistice.
Mihai Moldovanu, deşi născut la Huşi, pare un domn britanic, prin distincţie şi discursul altruist, care trădeaza şi calitatea sa de cadru didactic universitar. La vernisaj, directorul muzeului şi curatorul Mădălina Ionaşcu au evocat complexitatea tehnică şi stilistică a lucrărilor care sunt create prin tehnici mixte, cu materiale textile, dar şi combinaţii cu pictură acrilică şi lemn. În realizarea lucrărilor, artistul a folosit piese de lemn matisate cu mii şi mii de fire de lâna.
Roxana Păsculescu scrie: "Mihai Moldovanu iubeşte firul de lână şi ceea ce poate să facă cu el din punct de vedere artistic. Parcursul creator îl păstrează în cadrul artelor textile. Cu toate acestea însă, Mihai Moldovanu nu împleteşte firul în mod tradiţional, nu lucrează pe gherghef ori utilizând războiul de ţesut. Artistul înfăşoară firul în jurul unor baghete, apoi le alătură şi le pune într-un cadru compoziţional de diverse forme. Lucrarea astfel creată, are ceva dintr-o ţesătură tradiţională, dar şi dintr-o pictură pe care ochiul nu reuşeşte complet să o descifreze. După cum este preocupat de fir, tot aşa, artistul este interesat şi evident, fascinat de tridimensional".
Cu mult umor, Mihai Moldovanu a mărturisit cum că tehnica aceasta i-a venit în minte ca alternativă la ţesutul tapiseriilor în mod clasic, la ora actuală fiind greu de găsit un atelier specializat în domeniu şi în plus, un metru pătrat de material realizat pe gherghef costă 300 de euro. Alternativa sa salvează ideea de tapiserie cu nişte resurse financiare mai rezonabile.
În lucrările expuse la Galaţi, există o calitate organică a compoziţiilor, un aer de detaliu microscopic şi un sentiment de a fi într-o lume de adâncime sau  loc misterios. Ezotericul imaginilor corespunde cu specificul titlului, care evocă un simbolism dens subiacent cu direcţii particulare. Artistul a descris intenţiile şi conceptele sale dedicate căutarii echilibrului şi proporţiei "numărului de aur".
Tapiseriile ascund o gândire de arhitect, care construieşte monumental cu fir de lâna în loc de beton şi căramidă. Mihai Moldovanu, ca şi marele Leonardo, este îndrăgostit şi subjugat în acelaşi timp de numărul de aur, numarul pi (phi), legătura dintre matematică, filosofie, religie, artă şi misticism. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi organizează joi, 17 martie, la ora 18.00, vernisajul expoziţiei de tapiserie "Formă si simbol", semnată Mihai Moldovanu. Vernisajul va avea loc în prezenţa artistului. "Sunt prezentate publicului lucrările de tapiserie ce aparţin artistului Mihai Moldovanu, a cărui cercetare de limbaj plastic se îndreaptă către o esenţă a reprezentării prin simboluri preponderent alchimice, exprimate cu forme geometrice simple. Lucrările structurate pe registre şi module redau o secvenţă ce destinde privirea, de-a lungul parcursului expoziţional senzaţia de materialitate, dimensiunea timpului estompându-se pentru a oferi spaţiu spiritualităţii, energiilor naturale şi universului pe care fiecare din noi îl poate regăsi în lucrările prezente. În urma experimentării mai multor procedee, artistul rămâne fidel propriei metode de realizare a lucrărilor, ce presupune înfăşurarea mai multor fire textile continue, întinse, care creează  echilibru, simetrie şi o armonie cromatică realizată prin degradeuri specifice tehnicilor de pictură. Anumite aspecte sau centre de interes sunt evidenţiate şi aduse în prim plan printr-un relief subtil, producând umbre şi lumini ce augmentează plasticitatea lucrărilor. Prezenţa elementelor antropologice, limbaj comun şi recognoscibil tuturor, inspiră un sentiment de apartenenţă, de întoarcere la origini şi unitate", spune Mădălina Ionaşcu, curator.

Cine este artistul Mihai Moldovanu

Născut pe 17 iunie 1957, în Huşi, judeţul Vaslui, Mihai Moldovanu a absolvit în 1984, Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative, secţia Tapiserie, în 2012 obţinând titlul de doctor în arhitectură la Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu" din capitală. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1990, Mihai Moldovanu este în prezent lector universitar doctor în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Are numeroase expoziţii personale şi participări la expoziţii de grup, atât în ţară cât şi în străinătate, lucrări şi proiecte realizate în domeniul designului interior, amenajări spaţii comerciale şi locuinţe. I-au fost acordate: Premiul Tineretului pentru Tapiserie (1989), Premiul de Excelenţă la Bienala "Ion Andreescu", Buzău (2014), Premiul Publicului la Bienala de Arte Decorative, Palatul Mogoşoaia (2019) şi a fost nominalizat la Premiul pentru Tapiserie Contemporană, Bienala "Ion Andreescu", Buzău (2010) şi la expoziţia - concurs "Saloanele Moldovei", Bacău, Chişinău (2017). Are lucrări în colecţii din ţară, dar şi din Spania, Austria şi Germania, potrivit unui comunicat al Muzeul de Artă Vizuală Galaţi. *sursa foto: ateliere.net

Publicat în Comunitate

Proclamată în 2011 de statele membre ale UNESCO şi adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 2012 ca Zi Internaţională, 13 februarie a devenit Ziua Mondială a Radioului (WRD). Consiliul Executiv al UNESCO a recomandat celei de-a 36-a Conferinţe Generale proclamarea Zilei Mondiale a Radioului pe baza unui studiu de fezabilitate întreprins de UNESCO, în urma unei propuneri a Spaniei.

Această dată a fost hotărâtă după un proces amplu de consultare în care au fost incluse părţile interesate, şi anume asociaţii de radiodifuziune, radiodifuzori publici, privaţi, comunitari şi internaţionali, agenţii ONU, fonduri şi programe, ONG-uri legate de subiecte, mediul academic, fundaţii şi agenţii de dezvoltare, precum şi delegaţiile permanente UNESCO şi comisiile naţionale.

Radio România marchează în fiecare an pe 1 noiembrie, prima transmisie în eter. „Alo, alo, aici Radio Bucureşti…”. Acestea au fost primele cuvinte care s-au auzit la radio. Ca recunoaştere a rolului în Istoria României, Parlamentul României a adoptat, pe 24 decembrie 2019, Legea nr. 255/2019 privind instituirea zilei de 1 noiembrie ca Zi Naţională a Radioului.

„Timp de 92 de ani, pe timp de pace sau război, în vremuri de prosperitate sau de criză, de-a lungul tuturor regimurilor politice, radioul public a rămas un reper de credibilitate”, Parlamentul României.

Expoziţia de la muzeul tecucean va avea loc luni, 28 februarie 2022, de la ora 12.00.

„Prin această activitate expoziţională dorim să întărim afirmaţia că radioul este una dintre cele mai de încredere mass-media din lume, oferind de mai bine de un secol o modalitate unică de a accesa jurnalismul de încredere. De-a lungul istoriei sale, radioul nu a încetat să se adapteze şi să-şi dezvolte capacităţile, inclusiv prin valorificarea inovaţiilor tehnologice, pentru a continua să-şi servească ascultătorii.

În cadrul vernisajului, prof. Ana Mazilu - Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” Tecuci - va susţine o prezentare pe aceeaşi temă - „Radioul - o acustică a memoriei”.

Piesele expuse în cadrul expoziţiei sunt aparate radio din colecţia de tehnică a muzeului, provenite din donaţii făcute de tecuceni. Ca datare istorică ele sunt încadrate în perioada interbelică, postbelică şi contemporană”, informează Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci.

Publicat în Comunitate

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” îşi propune pentru Noaptea Muzeelor (14 mai 2022) realizarea unui proiect expoziţional interesant şi inedit numit „Broken hearts exhibition” (Expoziţia inimilor frânte).
„Uneori păstrăm în suflet şi în sertare amintiri din relaţiile anterioare, dar ce se întâmplă când această colecţie ajunge să ne bântuie şi astfel ne împiedică să ne vindecăm rănile şi să ne deschidem inima pentru noi relaţii? Distanţa fizică faţă de obiectele care-ţi amintesc de o relaţie te poate ajuta să te eliberezi de greutatea emoţională care nu are legătură neapărat cu celălalt, ci cu tine şi rolul de iubit/ă. Oricine doreşte poate dona/împrumuta pentru acest proiect un obiect reprezentativ pentru o relaţie încheiată, sub protecţia anonimatului, însoţit de povestea lui. Puteţi trimite pe adresa de email expozitiainimilorfrante@yahoo.com fotografia obiectului însoţită de povestea sa. Obiectele cu poveştile cele mai interesante vor fi selectate să facă parte din acest proiect expoziţional. Expoziţia este dedicată special tuturor celor dezamăgiţi în dragoste“, potrivit muzeului tecucean.

Publicat în Comunitate

Seara de joi, 10 februarie, a marcat la Galaţi deschiderea unei noi expoziţii de pictură. Muzeul de Artă Vizuală oferă spaţiul său Gabrielei Culic, într-un eveniment intitulat „Călăuza”, cu 19 lucrări de mari dimensiuni, într-o temă specială, cu introspecţiuni mitice care rememorează senzaţii, frici şi speranţe ancestrale.

Lucrate în tuşă puternică şi generoasă, tablourile au un impact vizual extraordinar, domnul Dan Basarab Nanu, directorul muzeului exprimându-şi admiraţia pentru munca Gabrielei Culic prin apelativul „fabulous”. Curatorul expoziţiei este Eduard Costandache, care a scris: „Expoziţia Gabrielei Culic aduce în atenţia publicului o pictură cu un puternic caracter alegoric însoţit de o tratare expresivă a tuşelor, a materiei picturale într-un limbaj de austeritate cromatică,ce are rolul de a potenţa caracterul viguros al creaţiei sale artistice”.

Vernisajul a prilejuit discuţii extrem de interesante, în care au fost abordate amintiri personale ale artistei, idei generale de critică, filosofie şi problematica artei în societatea contemporană. Gabriela Culic şi-a exprimat mulţumirea pentru colaborarea cu muzeul din Galaţi, despre care auzise numai cuvinte de laudă. În perspectiva unei permanente relaţii cu muzeul din oraşul nostru, artista a promis o donaţie de cel puţin trei lucrări de mari dimensiuni, picturi care în mod cert vor fi o bucurie pentru gălăţeni.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 6