Milioane de români sunt nevoiţi să achite facturi mai mari la energie electrică, deşi guvernanţii ne asigurau pe toţi că liberalizarea pieţei de energie va aduce ieftiniri. Banca Naţională a făcut o analiză a liberalizării pieţei de energie electrică şi a concluzionat că facturile au crescut, în medie, cu 18,4%. Oficialii nu au făcut decât să dezinformeze 6 milioane de clienţi casnici.
În luna decembrie a anului trecut se întreceau în declaraţii: „Nu va creşte preţul la energie!“, „Se va modifica legislaţia astfel încât oamenii să nu plătească mai mult!“ etc.
Procesul de liberalizare a pieţei de energie s-a desfăşurat în mare linişte pe tot parcursul anului 2020 într-un anonimat total. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE nu şi-a respectat obligaţia de a informa  corect şi complet populaţia, ba mai mult de atât, într-o nepăsare totală faţă de români, a publicat Ghidul de Liberalizare a Pieţei de Energie Electrică cu doar 14 zile înainte de liberalizare. Cu câteva zile înainte de liberalizarea pieţei energiei electrice, ANRE a prezentat proiectul de Ordin prin care arăta că piaţa se va liberaliza la data de 1 ianuarie 2021. Însă cu pandemia, cu sărbătorile de iarnă, cu carantină şi alte multe necazuri pe cap, românii s-au trezit că au intrat în „Furnizare de Ultimă Instanţă“, iar acum suportă preţuri mai mari cu peste 18% la energie electrică.
În plus, o eroare făcută cu rea credinţă a fost nedefinirea consumatorului vulnerabil, care ar fi trebuit să rămână, fără discuţii, în zona preţului protejat. Procedându-se astfel, aceasta ar fi fost în primul rând o măsură de protecţie a populaţiei. S-a putut amâna orice cu motivaţia că suntem în pandemie, dar să amâne şi această liberalizare a pieţei de energie electrică, nu au putut sau nu au vrut!

Publicat în Politica
Numărul mare de avarii la conductele de termoficare aparţinând SC Electrocentrale indică o problemă majoră: sistemul este învechit şi defect, motiv pentru care cedează în mod repetat. Din 22 noiembrie, de când s-a început, în mod oficial, furnizarea în Galaţi a agentului termic în sistem centralizat, şi până pe 16 decembrie, Electrocentrale a anunţat oficial nu mai puţin de cinci opriri ale furnizării căldurii către populaţie, din cauza apariţiei de avarii la conductele de distribuţie a căldurii. Din aceste cinci avarii, două au lăsat în frig toate cele circa 40.000 de apartamente (din estimările autorităţilor, deşi, se pare că în realitate ar fi vorba de sub 30.000 de apartamente) din oraş, racordate la sistemul centralizat de încălzire. Vorbim despre avariile produse pe 28 noiembrie şi pe 3 decembrie. În ambele cazuri, remedierea avariilor a durat mai bine de 24 de ore, iar până când caloriferele gălăţenilor s-au încălzit din nou au mai trecut alte 24 de ore (chiar 48 de ore în zona centrală a oraşului). În afară de cele două mari avarii care au lăsat zeci de mii de apartamente în frig, au mai avut loc alte trei avarii care au afectat diverse cartiere: pe 9 decembrie în zona Prefectură - Domnească, pe 11-12 decembrie în cartierul Ţiglina I şi pe 16 decembrie în cartierul Aurel Vlaicu. De fiecare dată Electrocentrale şi-a cerut scuze gălăţenilor pentru disconfortul creat, însă scuzele nu ţin de cald. Practic, în perioada 24 noiembrie – 16 decembrie, adică în 22 de zile, zeci de mii de apartamente au primit căldură doar aproximativ 10-11 zile. La această socoteală nu am contorizat avariile – cu zecile, săptămânal – care au apărut la reţelele de termoficare ale Calorgal, avarii care, de asemenea, au avut drept consecinţă sistări temporare în furnizarea apei calde şi căldurii în diverse blocuri din oraş.       Cine plăteşte pierderile?   Acum, gălăţenii se tem că vor plăti facturi irealist socotite, în condiţiile în care aproape jumătate din timpul care s-a scurs până acum au avut frig în loc de cald în apartamente. Totuşi, purtătorul de cuvânt al Calorgal, Mihai Costache, dă asigurări că “facturile vor fi adecvate numărului de ore şi gigacaloriilor livrate”. Potrivit acestuia, factura pe care Electrocentrale o va emite către Calorgal, pentru căldura livrată în luna decembrie, va ajunge la Calorgal în jurul datei de 4 ianuarie.  „Dacă acea factură nu va lua în seamă perioadele în care s-a sistat furnizarea agentului termic, atunci Calorgal va contesta factura şi va trimite calculul propriu, în care apar numărul real de ore în care s-a furnizat agentul termic dar şi gigacaloriile consumate”, spune Mihai Costache. La fel, la rândul lor, asociaţiile de proprietari au posibilitatea să conteste facturile pe care Calorgal le va emite către ele, a adăugat reprezentantul Calorgal.
Publicat în Știrea zilei

Trei sferturi dintre facturi sunt plătite la timp de români, creşterea faţă de anul trecut fiind de 5 puncte procentuale, se arată în studiul „Comportamente de plată europene” al EOS, realizat de TNS Infratest. „Economia românească îşi revine încet-încet după criza financiară globală. Factori precum scăderea treptată a inflaţiei şi o uşoară scădere a ratei şomajului au un efect pozitiv asupra situaţiei economice şi, prin urmare, asupra siguranţei plăţilor”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Georg Kovacs, director general EOS KSI România.

Potrivit studiului, după expirarea termenului de plată normal, clienţii îşi achită datoriile scadente mult mai repede comparativ cu anul trecut. Dacă în 2014 companiile trebuiau să mai aştepte încă 19 zile pentru efectuarea plăţilor din partea clienţilor persoane fizice şi 33 de zile pentru sumele datorate din partea clienţilor corporativi, în prezent întârzierile au ajuns la 12, respectiv 24 de zile de la încheierea termenului stabilit.

„În ciuda tendinţei pozitive, numărul întârzierilor de plată şi al plăţilor neonorate încă nu a atins un nivel acceptabil din punct de vedere economic”, precizează Kovacs.

Potrivit studiului EOS, din cauza întârzierilor înregistrate în lanţul de plată, companiile au de suferit de pe urma profitului în regres şi a numeroaselor probleme de lichidităţi, chiar dacă acestea sunt puţin mai mici comparativ cu anul anterior. 

Publicat în Economie