Băut bine, un tecucean a intrat într-un fast-food şi a cerut de mâncare, fără să plătească. Pentru că a fost refuzat, bărbatul în vârstă de 22 ani a făcut scandal. Speriată, o angajată a sunat la 112, iar la faţa locului au fost trimişi jandarmii.

Concret, duminică, 13 februarie, la ora 18:45, echipajul de jandarmerie aflat în misiune de menţinere a ordinii publice pe raza municipiului Tecuci a fost direcţionat de către operatorul 112 la un fast-food de pe raza localităţii, întrucât era semnalat un scandal şi o agresiune fizică. Ajunşi la faţa locului jandarmii au identificat apelantul şi agresorul.

Din verificările efectuate de către jandarmi a rezultat faptul că agresorul, un bărbat în vârstă de 22 ani, din Tecuci, aflat sub influenţa alcoolului, a intrat în incinta societăţii comerciale cu o sticlă de bere în mână şi a cerut unui angajat să îi dea să mănânce fără să plătească. Fiind refuzat, bărbatul a început să facă scandal şi să ameninţe persoanele aflate în interior.

De faţă fiind, administratorul societăţii l-a invitat afară, însă bărbatul i-a spus că nu vrea să iasă până nu primeşte „dreptul de şmecher”. Fiind refuzat a doua oară, acesta a sărit la bătaie, moment în care a spart câteva bunuri aflate la interior şi a distrus uşa de acces în spatele tejghelei. Speriaţi, clienţii au ieşit afară din fast-food.

Persoana în cauză a fost condusă de către jandarmi la sediul poliţiei, unde i-au fost întocmite actele de sesizare pentru săvârşirea infracţiunilor de tulburare a ordinii şi liniştii publice, distrugere şi ameninţare. Cercetările sunt continuate de Poliţia Municipiului Tecuci.

Publicat în Eveniment

Consumul de junk food nu este nemilos doar cu talia sau cu inima celor care preferă acest gen de alimentaţie, ci este mult mai nociv pentru sănătate decât se credea, susţine un studiu publicat revista BMC Medicine şi citat de site-ul Eatthis.com. Cercetătorii de la Deakin University şi Australian National University au descoperit recent că hipocampusul (regiunea creierului implicată în menţinerea sănătăţii mintale, în învăţare şi memorie) este mult mai mic la persoanele cu diete nesănătoase. Ca să ajungă la această concluzie, echipa de cercetare a apelat la scanere RMN pentru a măsura dimensiunea hipocampus-ului participanţilor la studiu şi apoi le-a examinat dietele. Oamenii de ştiinţă au luat în considerare toţi factorii care ar putea influenţa hipocampusul şi apoi au comparat încrucişat toate datele.

Potrivit Eatthis.com, deşi oamenii de ştiinţă cunoşteau de ceva timp că dieta afectează dimensiunea şi funcţia hipocampusului la animale, studiul cercetătorilor australieni sugerează acum că această concluzie este valabilă şi la oameni. 

Publicat în Sanatate

Mâncarea din restaurantele clasice nu este cu mult mai sănătoasă decât preparatele de tip fast-food, potrivit unui nou studiu american, care sugerează faptul că alimentele preparate în propria bucătărie reprezintă cea mai bună metodă pentru a controla eficient caloriile, grăsimile şi glucidele. Potrivit acestui studiu, consumul de alimente preparate în restaurante - indiferent dacă acestea sunt clasice sau de tip fast-food - duce la o creştere a nivelului caloriilor, grăsimilor şi concentraţiei de sare din organism, în comparaţie cu mesele pregătite în propria bucătărie, informează Reuters.

Programele de sănătate publică ar trebui să vizeze comportamentele alimentare generale ale persoanelor care mănâncă în oraş, nu doar pe cele asociate cu restaurantele fast-food, dacă vor să amelioreze cu adevărat felul în care mănâncă populaţia americană, a declarat autorul studiului. Ruopeng An, profesor de sănătate comunitară la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, spune că oamenii s-au obişnuit să aplice eticheta de "junk food" produselor alimentare servite în restaurantele fast-food. „Însă oamenii nu cunosc prea multe lucruri despre alimentele servite în restaurantele clasice şi nu ştiu dacă acestea sunt mai bune sau mai sănătoase în comparaţie cu preparatele fast-food sau cu alimentele pregătite acasă”, a declarat autorul studiului.

Pentru acest studiu, care a fost publicat în European Journal of Clinical Nutrition, profesorul Ruopeng An a folosit date furnizate de un studiu de amploare naţională - National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) -, care colectează cu regularitate informaţii despre starea de sănătate şi obiceiurile alimentare de la un eşantion reprezentativ la nivelul populaţiei americane. Peste 18.000 de adulţi au răspuns întrebărilor din acest chestionar şi au precizat alimentele pe care le-au consumat pe durata unui interval de două zile. Aproximativ o treime dintre respondenţi au spus că au mâncat preparate fast-food într-una sau chiar în ambele zile, iar un sfert dintre respondenţi au indicat faptul că au mâncat la un restaurant clasic cel puţin într-una din zilele avute în vedere. În comparaţie cu participanţii la studiu care au mâncat numai acasă, persoanele care au luat masa la un local fast-food au consumat, în medie, 190 de calorii suplimentare pe zi, 11 grame suplimentare de grăsime, 3,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, 10 miligrame suplimentare de colesterol şi 300 de grame suplimentare de sare. Participanţii care au luat masa în restaurante clasice au consumat cu 187 de calorii mai mult în fiecare zi, în comparaţie cu aceia care au mâncat acasă. De asemenea, ei au consumat 10 grame suplimentare de grăsimi, 2,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, aproape 60 de miligrame suplimentare de colesterol şi peste 400 de grame suplimentare de sare.

Impactul pe care îl are consumul de tip fast-food asupra aportului caloric zilnic a fost cel mai mare în rândul participanţilor cu cel mai scăzut nivel de educaţie, în timp ce participanţii cu venituri medii s-au arătat mai înclinaţi să dobândească aceste calorii suplimentare de la restaurante clasice. De asemenea, participanţii care erau obezi erau mai dispuşi să mănânce la restaurante clasice în comparaţie cu persoanele care aveau o greutate considerată normală sau care erau supraponderale.

Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (Food and Drug Administration/ FDA) impune lanţurilor de restaurante care deţin peste 20 de spaţii de servire să menţioneze conţinuturile de calorii şi nutrimente ale preparatelor incluse în meniurile lor. Această regulă nu se aplică însă în cazul restaurantelor clasice independente.

Publicat în Sanatate

Mâncarea din restaurantele clasice nu este cu mult mai sănătoasă decât preparatele de tip fast-food, potrivit unui nou studiu american, care sugerează faptul că alimentele preparate în propria bucătărie reprezintă cea mai bună metodă pentru a controla eficient caloriile, grăsimile şi glucidele. Potrivit acestui studiu, consumul de alimente preparate în restaurante - indiferent dacă acestea sunt clasice sau de tip fast-food - duce la o creştere a nivelului caloriilor, grăsimilor şi concentraţiei de sare din organism, în comparaţie cu mesele pregătite în propria bucătărie, informează Reuters.

Programele de sănătate publică ar trebui să vizeze comportamentele alimentare generale ale persoanelor care mănâncă în oraş, nu doar pe cele asociate cu restaurantele fast-food, dacă vor să amelioreze cu adevărat felul în care mănâncă populaţia americană, a declarat autorul studiului. Ruopeng An, profesor de sănătate comunitară la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, spune că oamenii s-au obişnuit să aplice eticheta de "junk food" produselor alimentare servite în restaurantele fast-food. „Însă oamenii nu cunosc prea multe lucruri despre alimentele servite în restaurantele clasice şi nu ştiu dacă acestea sunt mai bune sau mai sănătoase în comparaţie cu preparatele fast-food sau cu alimentele pregătite acasă”, a declarat autorul studiului.

Pentru acest studiu, care a fost publicat în European Journal of Clinical Nutrition, profesorul Ruopeng An a folosit date furnizate de un studiu de amploare naţională - National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) -, care colectează cu regularitate informaţii despre starea de sănătate şi obiceiurile alimentare de la un eşantion reprezentativ la nivelul populaţiei americane. Peste 18.000 de adulţi au răspuns întrebărilor din acest chestionar şi au precizat alimentele pe care le-au consumat pe durata unui interval de două zile. Aproximativ o treime dintre respondenţi au spus că au mâncat preparate fast-food într-una sau chiar în ambele zile, iar un sfert dintre respondenţi au indicat faptul că au mâncat la un restaurant clasic cel puţin într-una din zilele avute în vedere. În comparaţie cu participanţii la studiu care au mâncat numai acasă, persoanele care au luat masa la un local fast-food au consumat, în medie, 190 de calorii suplimentare pe zi, 11 grame suplimentare de grăsime, 3,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, 10 miligrame suplimentare de colesterol şi 300 de grame suplimentare de sare. Participanţii care au luat masa în restaurante clasice au consumat cu 187 de calorii mai mult în fiecare zi, în comparaţie cu aceia care au mâncat acasă. De asemenea, ei au consumat 10 grame suplimentare de grăsimi, 2,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, aproape 60 de miligrame suplimentare de colesterol şi peste 400 de grame suplimentare de sare.

Impactul pe care îl are consumul de tip fast-food asupra aportului caloric zilnic a fost cel mai mare în rândul participanţilor cu cel mai scăzut nivel de educaţie, în timp ce participanţii cu venituri medii s-au arătat mai înclinaţi să dobândească aceste calorii suplimentare de la restaurante clasice. De asemenea, participanţii care erau obezi erau mai dispuşi să mănânce la restaurante clasice în comparaţie cu persoanele care aveau o greutate considerată normală sau care erau supraponderale.

Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (Food and Drug Administration/ FDA) impune lanţurilor de restaurante care deţin peste 20 de spaţii de servire să menţioneze conţinuturile de calorii şi nutrimente ale preparatelor incluse în meniurile lor. Această regulă nu se aplică însă în cazul restaurantelor clasice independente.

Publicat în Sanatate