Oamenii de ştiinţă au descoperit diferenţe semnificative în modul în care îmbătrâneşte inima unui bărbat, comparativ cu a unei femei. Este pentru prima dată când se ajunge la această concluzie. Descoperirea ar putea da detalii despre diferitele forme de insuficienţă cardiacă întâlnile la femei şi bărbaţi. De asemenea, aceste dezvăluiri pot ajuta la dezvoltarea tratamentelor specifice pe gen.

Cercetările au fost rezultate în urma analizelor RMN efectuate asupra inimii îmbătrânite a 3.000 de persoane, efectuate de o echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din SUA. “Rezultatele obţinute sunt o demonstraţie frapantă a conceptului că bolile cardiace pot avea diferite fiziopatologii la femei şi bărbaţi, ceea ce înseamnă că au nevoie de tratamente adaptate care să abordeze aceste diferenţe biologice importante”, afirmă cercetătorul Joao Lima, de la Universitatea şi Şcoala de Medicină Johns Hopkins.

Studiile efectuate anterior au evaluat modificările cardiace cu ajutorul ultrasunetului, acum însă cercetătorii sunt de părere că rezonanţa ultramagnetică oferă imagini mai detaliate, informaţii mai sigure despre structura şi funcţia muşchilor cardiaci.

În cazul ambelor sexe, camera cea mai importantă a inimii este ventricolul stâng – care are menirea să pompeze sângele - ale cărui dimensiuni se modifică odată cu trecerea timpului. În cazul bărbaţilor, studiile arată că muşchiul cardiac ce înconjoară ventricolul stâng creşte şi se subţiază cu timpul, în timp ce la femei dimensiunile se păstrează  sau se micşorează. “Subţierea muşchiului cardiac sau micşorarea volumului camerei inimii prevestesc un risc sporit de insuficienţă cardiacă, în funcţie de vârstă, însă în funcţie de gen, femeile şi bărbaţii o dezvoltă din motive diferite”, afirmă John Eng, cercetătorul de la Universitatea Johns Hopkins, conferenţiar universitar în ştiinţe radiologice.

Pentru a diminua bolile cardiace, medicii prescriu adesea medicamente pentru a împiedica subţierea muşchiului inimii, dar şi pentru a stimula performanţa cardiovasculară.

Pentru acest studiu, savanţii au scanat circa 3.000 de adulţi cu vârsta cuprinsă între 54 şi 94 de ani, fără simptome ale bolilor cardiace. Participanţii au fost supravegheaţi din anul 2002 până în 2012 în şase centre medicale din SUA, unde fiecare dintre participanţi au fost examinaţi cu un RMN.  În timpul acestor analize, cercetătorii obţineau imagini 3D cu interiorul şi exteriorul inimii. Savanţii atenţionează că pe lângă diferenţe în dimensiunile, volumul şi în capacităţile de pompare ale inimii mai sunt şi alţi factori de risc care afectează muşchiul cardiac şi performanţa acestuia, printre care: masa corporală, presiunea arterială, nivelul colesterolului din sânge, efectuarea exerciţiilor fizice şi fumatul. 

Publicat în Sanatate

Persoanele mai înalte, îndeosebi femeile, ar fi mai susceptibile să dezvolte diferite tipuri de cancer decât cele scunde, se arată într-un nou studiu dezbătut în prezent de experţi. Potrivit acestei ample cercetări realizate pe circa 5 milioane de suedezi adulţi, născuţi între 1938 şi 1991, riscul de cancer ar creşte cu 10% la bărbaţi şi cu 18% la femei la fiecare 10 centimetri în plus, relatează AFP.

Acest lucru înseamnă că o femeie de 1,72 metri riscă cu 18% mai mult să dezvolte un cancer faţă de una de 1,62 metri.

Rezultatele studiului, care nu a fost publicat încă, au fost prezentate la Barcelona, la o Conferinţă a Societăţii europene de endocrinologie pediatrică, de către dr Emeli Benyi de la Institutul suedez Karolinska. Ele confirmă precedentele studii, care stabiliseră deja o legătură între înălţime şi cancer, dar care se desfăşuraseră pe un eşantion de populaţie mult mai mic.

Cercetarea suedeză a ajuns la concluzia că femeile înalte riscă cu 20% mai mult să dezvolte cancer la sân la fiecare 10 centimetri în plus, iar bărbaţii şi femeile cu înălţime superioară mediei prezintă un risc mai mare cu 30% să facă melanom.

Un studiu precedent, publicat în 2013 în Statele Unite, arătase că femeile înalte riscă cu 13% mai mult să facă anumite tipuri de cancer (sân, ovare, rect, sânge, tiroidă) la fiecare 10 centimetri suplimentari. Autorul studiului subliniase că tipurile de cancer rezultă "dintr-un proces legat de creştere", fiind logic să se creadă că hormonii de creştere pot "mări riscul de cancer".

Noul studiu a fost primit totuşi cu circumspecţie de experţi, care apreciază că nu aduce prea multe noutăţi şi că incertitudinile persistă, îndeosebi în ceea ce priveşte luarea în considerare a celorlalţi factori de risc (fumat, ereditate, obezitate, sedentarism) în cancer. "Chiar dacă studiul este solid, nu văd cum ar putea contribui în mod util la prevenirea cancerului", spune profesorul David Coggon de la Universitatea din Southampton (Marea Britanie), referindu-se la faptul că înălţimea nu poate fi modificată.

Profesorul Mel Greaves de la Institutul pentru cercetări asupra cancerului din Londra afirmă că "persoanele înalte nu trebuie să se îngrijoreze" prea mult, deoarece principalul risc de cancer nu este înălţimea. 

Publicat în Sanatate

Potrivit unui sondaj realizat recent, femeile ar petrece în medie 722 de zile din viaţă machiindu-se, iar produsele de machiaj le-ar costa o mică avere, scrie 7sur7.be. Comandat de marca Vaseline, sondajul arată că britanicele petrec doi ani din viaţă să se facă frumoase: 32% dintre femeile intervievate au spus că machiajul zilnic le ia 40 de minute, durata de timp fiind mai mare în weekend-uri.

Majoritatea consideră că machiajul le dă încredere în ele (58%), dar îi şi impresionează pe parteneri şi celelalte femei (44%). Un procent de 19% dintre femei au recunoscut că se machiază ca să fie mai drăguţe în selfie-uri.

Potrivit sondajului, femeile ar cheltui în medie 12.645 de lire (circa 17.300 de euro) pe produse cosmetice şi legate de un mod de viaţă sănătos.

Studiul notează că, pentru a avea mai multă siguranţă de sine şi a atrage atenţia, femeile îşi schimbă look-ul de circa opt ori pe an. Schimbările includ adoptarea unei noi coafuri, a unei noi culori a părului, încercarea unui nou stil vestimentar sau a unei alte tehnici de machiaj, încheie 7sur7.be.

Publicat în Mozaic

Bărbaţii încep să devină invizibili din punct de vedere sexual pentru femeile mai tinere de la vârsta de 39 de ani, moment din care încep să fie percepuţi mai curând ca figuri paterne decât ca sex-simboluri, informează dailymail.co.uk.

Într-un sondaj efectuat de Crown Clinic din Manchester, 52% dintre persoanele intervievate au declarat că bărbaţii încep să fie mai puţin atrăgători pe măsură ce se apropie de vârsta de 40 de ani, precizând că acest lucru se întâmplă ca urmare a unui cumul de factori, care nu au neapărat legătură cu vârsta. Printre factorii menţionaţi cel mai frecvent se numără părul grizonat şi apariţia bărbiei duble.

Şase din zece femei (62%) consideră că majoritatea bărbaţilor cu vârsta de peste 30 de ani sunt deja implicaţi într-o relaţie şi nu merită să mai încerce să îi abordeze.

Totodată, 54% dintre respondenţi - atât bărbaţi, cât şi femei, au afirmat că semnul cel mai clar al faptului că un bărbat a devenit invizibil îl reprezintă acela că nu mai este abordat în vederea flirtului sau nu mai atrage privirile admirative ale femeilor.

Al doilea factor în ordinea relevanţei l-a reprezentat părul grizonat, selectat de 37% dintre persoanele care au participat la sondaj. Celelalte semne că un bărbat şi-a pierdut din atractivitate îl reprezintă bărbia dublă, începutul de chelie şi dantura neîngrijită.

"Vârsta de 40 de ani este vârsta critică la care cei mai mulţi bărbaţi se gândesc să treacă printr-o intervenţie de implant de păr", a declarat un purtător de cuvânt de la Crown Clinic.

Publicat în Mozaic

Femeile care lucrează peste 40 de ore pe săptămână sau ridică greutăţi mari ar putea avea nevoie de un interval de timp mai mare pentru a rămâne însărcinate decât femeile care nu lucrează din greu, relevă un studiu apărut în SUA, citat de northerncalifornian.com.

În acest studiu, cercetătorii au inclus 1.739 de asistente medicale care au încercat să rămână însărcinate în timpul perioadei efectuării cercetării. S-a constatat că aproximativ 16% dintre ele nu şi-au atins obiectivul în termen de un an, în timp ce 5% nu au reuşit acest lucru nici după 24 de luni.

Studiul a constatat că femeile care au lucrat mai mult de 40 de ore pe săptămână au avut nevoie de un interval de timp cu aproximativ 20% mai mare pentru a rămâne însărcinate decât cele care au lucrat între 21 şi 40 de ore săptămânal. Ridicarea sau deplasarea unor obiecte mai grele de 10 kilograme de mai multe ori pe zi a mărit cu 50 la sută intervalul de timp în care asistentele medicale au reuşit să rămână însărcinate.

"Rezultatele noastre arată că munca grea, atât în termeni de efort fizic cât şi din punctul de vedere al timpului de lucru, pare să aibă un impact negativ asupra capacităţii acestor femei de a rămâne însărcinate", a spus Audrey Gaskins, cercetător la Harvard T.H. Chan School of Public Health din Boston şi principalul autor al studiului.

În acest studiu, cercetătorii au analizat datele unui sondaj la nivel naţional printre asistente medicale efectuat între 2010 şi 2014. Aproximativ 50 la sută dintre femeile din acest studiu aveau cel puţin 33 de ani. Mai mult de 30 la sută dintre femeile din cadrul studiului au afirmat că lucrează peste opt ore pe zi, în timp ce 40 la sută din total au declarat că ridicaseră greutăţi mari, precizează northerncalifornian.com. 

Publicat în Sanatate

Cercetătorii de la Universitatea Maastricht susţin că sistemele de aer condiţionat din birouri au efecte periculoase asupra sănătăţii femeilor. Regimul de temperatură din birourile moderne se menţine la aproximativ 21 de grade Celsius, relatează Mail.ru. Această temperatură este considerată confortabilă pentru bărbaţii, care se îmbracă la costum (haine, vestă şi pantaloni). Să nu uităm un detaliu semnificativ că la birouri îşi desfăşoară activitatea mai multe femei pentru care temperatura de 21 de grade Celsius este mult prea rece.

Cercetătorii au creat un model biofizic, ţinând cont de  metabolismul tinerelor femei, care fac muncă de birou. S-a ţinut cont de temperatura organelor interne, temperatura de la suprafaţa pielii, suprafaţa totală a  corpului, izolara termică a ţesuturilor interne ale organismului femeii şi îmbrăcămintea standard pentru birou. S-a constatat că zona de confort termic pentru femei se situează undeva pe la 23,2 şi 26,1 grade Celsius, iar pentru bărbaţi de la 18 până la 24  de grade Celsius.

Femeile au un metabolism mult mai lent, comparativ cu bărbaţii, corpul femeii elimină mai puţină căldură, iar în cazul scăderii temperaturii în mediul înconjurător, vasele sanguine de la suprafaţă se comprimă mult mai rapid la femei, de aceea sensibilitatea la temperatură este mult mai mare la femei. Ca urmare, gradul acceptabil de confort termic pentru femei şi bărbaţi este de aproximativ 24 de grade Celsius. 

Publicat în Sanatate

Două produse medicamentoase ieftine sub formă generică s-au dovedit a fi relativ eficiente în limitarea riscului de reapariţie a cancerului de sân la femeile aflate la menopauză, relevă două studii britanice publicate în revista „The Lancet”, informează AFP.

Aceste studii "sugerează că două clase diferite de medicamente, inhibitorii de aromatază şi bifosfonaţii pot îmbunătăţi fiecare perspectivele de supravieţuire pentru femei aflate în postmenopauză care au cancer de sân în stadii incipiente", notează revista medicală britanică.

Inhibitorii de aromatază corespund unui nou tip de terapie cu hormoni care are ca scop oprirea efectului stimulator al hormonilor feminini asupra celulelor canceroase.

Aceste tratamente se adresează tumorilor „hormonosensibile”, adică sensibile la hormoni, care reprezintă 80% din cazurile de cancer mamar, notează AFP.

Ca parte a unui grup de cercetare britanic privind cancerul la sân, cercetătorii au analizat datele obţinute în cadrul a nouă studii cu privire la inhibitorii de aromatază pentru un total de 30.000 de femei, descoperind astfel că aceste medicamente s-au comportat mai bine decât tratamentul standard cu tamoxifen.

Potrivit studiului, în comparaţie cu tamoxifenul, luarea de inhibitori de aromatază timp de cinci ani, reduce riscul de reapariţie a cancerului cu aproximativ o treime (30%) şi reduce riscul de a muri de cancer de sân cu aproximativ 15% în zece ani de la începerea tratamentului.

Potrivit autorului principal al studiului, profesorul Mitch Dowsett (Royal Marsden Hospital din Londra), inhibitorii de aromatază oferă o protecţie semnificativ mai mare decât cea dată de tamoxifen.

Dar aceste tratamente nu sunt lipsite de efecte secundare (bufeuri, dureri articulare, oboseală, pierdere de masă osoasă) şi trebuie însoţite pe termen lung de o bună de supraveghere medicală, a atras atenţia specialistul.

Cea de a doua lucrare, bazată pe analizarea a 26 de studii efectuate cu privire la starea de sănătate a 20.000 de femei arată că bifosfonaţii, medicamente împotriva osteoporozei, reduc riscul apariţiei metastazelor osoase la femeile aflate la menopauză, care au avut cancer de sân.

Printre acestea, administrarea de bifosfonaţi permite reducerea cu 28% a riscului de metastaze osoase şi diminuarea cu 18% a riscului de deces pe parcursul a 10 ani de la diagnosticul iniţial de cancer mamar.

Pentru profesorul Richard Gray de la Universitatea Oxford, care a participat la elaborarea celor două studii, "ambele medicamente generice ieftine pot ajuta la reducerea mortalităţii de cancer de sân la femeile în postmenopauză".

În plus, aceste tratamente sunt „complementare”, deoarece principalul efect secundar al inhibitorilor de aromatază este pierderea de masă osoasă pe care bifosfonaţii o pot corecta, a mai spus Richard Gray, citat de AFP.

Publicat în Sanatate

Femeile cu insuficienţă cognitivă uşoară, care pot fi semne timpurii ale bolii Alzheimer, evoluează de două ori mai repede spre demenţă decât bărbaţii cu probleme similare cum sunt pierderile de memorie, potrivit unui studiu publicat marţi, informează AFP.

Aceasta ar putea ajuta la explicarea faptului de ce femeile în vârstă sunt mult mai afectate de maladia Alzheimer decât bărbaţii, afirmă cercetătorii care şi-au prezentat concluziile la conferinţa asociaţiei internaţionale Alzheimer (AAIC) de la Washington.

Două treimi dintre americanii cu această boală sunt femei care au trecut de 60 de ani şi au de două ori mai multe şanse să dezvolte Alzheimer decât cancer de san, potrivit asociaţiei menţionate.

Un procent de 16% dintre femeile din SUA de peste 71 de ani suferă de maladia Alzheimer, comparativ cu 11% la bărbaţi, notează AFP.

Studiul a implicat 398 de participanţi, 141 de femei şi 257 de bărbaţi, mai ales septuagenari, care sufereau cu toţii de insuficienţă cognitivă uşoară.

Pe parcursul unei monitorizări de opt ani, statutul cognitiv al femeilor s-a deteriorat de două mai repede decât cel al bărbaţilor, conform testelor standard de măsurare a memoriei şi a altor capacităţi mentale, utilizate pentru studii clinice, a declarat dr. Murali Doraiswamy, profesor de psihiatrie la centrul medical al Universităţii Duke din Carolina de Nord, autorul principal al studiului.

"Aceste rezultate sugerează posibilitatea existenţei unor factori de risc genetic sau factori de mediu specifici celor două sexe care ar putea influenţa rata de degradare a abilităţilor cognitive", a explicat Katherine Amy Lin, cercetător la Universitatea Duke şi unul dintre co-autorii studiului.

Potrivit opiniei sale, identificarea acestor factori ar trebui să fie o prioritate pentru cercetarea viitoare.

Înţelegerea mecanismelor responsabile pentru aceste diferenţe de vulnerabilitate la Alzheimer între sexe ar putea duce la descoperirea de noi tratamente experimentale, au spus cercetătorii.

Potrivit acestora, aceste diferenţe pot rezulta din trăsăturile biologice individuale de la nivelul creierului.

"Nu am făcut suficiente cercetări pentru determinarea diferenţelor dintre cele două sexe care ar putea explica mai marea vulnerabilitate a femeilor la Alzheimer", a declarat Kristine Yaffe de la Universitatea California din San Francisco.

"Ştim că femeile sunt mai predispuse la depresie şi mai vulnerabile la stres, care sunt consideraţi ca factori de risc pentru această boală", a mai spus ea.

Totodată, Kristine Yaffe a opinat că declanşarea acestei maladii ar putea fi "o interacţiune complexă între factori genetici şi hormonali şi modul în care se dezvoltă creierul", mai notează AFP.

Publicat în Sanatate
Pagina 2 din 2