Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC, organizaţie sindicală naţională care reuneşte funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Ministerului Finanţelor şi instituţiilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia (Aparat propriu Ministerul Finanţelor - MF, Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc - ONJN, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor - ONPCSB,  Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - ANAF, Autoritatea Vamală Română - AVR, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili - DGAMC, Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice - DGRFP-uri etc.), specializată în reprezentarea intereselor profesionale/sindicale ale acestor categorii de angajaţi, urmăreşte cu îngrijorare ultimele evoluţii cu privire la procesul elaborării noii legi a salarizării bugetarilor.
Astfel:
"1. Constatăm faptul că, în ultima perioadă au fost promovate acte normative ce vizează creşteri salariale pentru anumite categorii profesionale, aspect care induce în rândul membrilor noştri de sindicat stări de frustrare şi de nemulţumire, cu consecinţe negative asupra atingerii obiectivelor instituţionale.
Semnificativă în acest sens, este situaţia inspectorilor din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală (DGAF) care se regăsesc în majoritatea discursurilor conducătorilor instituţiilor, fiind implicaţi profesional in activităţi complexe si cu grad ridicat de risc (a se vedea situaţia conflictuală generată la nivelul OMV Petrom), în condiţiile în care de aproximativ trei ani, prin ordonanţă de urgenţă, pentru acestia a fost eliminată funcţia specifică (care prevedea printre altele recrutarea de personal numai prin concurs), în prezent fiind echivalată funcţiei generale. Mai mult, anterior, respectiv în anul 2016, printr-un ordin al Preşedintelui ANAF a fost diminuat semnificativ cuantumul sporului de suprasolicitare neuropsihică de care beneficia această categorie.
Ca urmare a demersurilor întreprinse de sindicat şi a acţiunilor promovate de acesta, pentru o mare parte dintre angajaţi, instanţele de judecată din România au considerat că angajatorul aplică în mod nelegal ordinul de diminuare a sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică.
Astfel, s-a ajuns în situaţia în care inspectori antifraudă aflaţi în situaţii identice, având funcţii identice şi aceleaşi atribuţii, uneori membri în aceeaşi echipă de control, sunt remuneraţi diferit (cu aproximativ 25%), situaţie care generează frustrări şi nemulţumiri în rândul celor dezavantajaţi.
2. De asemenea, la nivelul DGAMC, instituţie prin care se administrează primii 3000 de contribuabili din punct de vedere al importanţei contribuţiei la bugetul statului, semnalăm faptul că, anterior apariţiei legii salarizării (în prezent in vigoare) şi până la 31 decembrie 2022, angajaţii DGAMC au avut cele mai mici salarii din cadrul sistemului instituţional ANAF.
Acest lucru s-a datorat şi faptului că, la acea vreme personalul DGAMC a fost omis din conţinutul unui act normativ care prevedea egalizarea salariilor din cadrul unităţilor teritoriale la nivelul celor din centrală, aspect neremediat, deşi portofoliul de contribuabili al DGAMC este reprezentat de cele mai mari firme care activează în România cu activitate complexă şi care, în relaţia cu ANAF, respectiv cu inspectorii, beneficiază de suportul specialiştilor marilor firme de avocatură, contabilitate, fiscalitate, audit, consultanţă etc.
3. O altă nemulţumire a angajaţilor din  Finanţe, este cea referitoare la modul defectuos de implementare a actualei legi privind salarizarea care a permis interpretări diferite ce au avut ca rezultat venituri salariale disproporţionate pentru funcţionari cu atribuţii şi responsabilităţi similare, aspect evidenţiat de cele peste trei sute de acţiuni colective aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Întrucât se apropie termenul asumat de către Guvern pentru elaborarea noii legi a salarizării în sectorul bugetar, am solicitat conducerii instituţiilor, în calitate de organizaţie sindicală reprezentativă la nivel de sector de negociere colectivă, să fim convocaţi la dezbateri pe această temă, fară rezultat până în prezent.
În viziunea organizaţiei noastre, noua lege a salarizării în sectorul bugetar trebuie să îi poziţioneze pe finanţişti într-o grilă de salarizare corespunzătoare importanţei sociale a activităţii prestate de către aceştia, a complexităţii muncii, restrictiilor impuse de specificul activităţii în concordanţă cu riscurile suplimentare asumate, performanţele individuale şi colective obţinute de finanţişti în colectarea veniturilor la bugetul statului, astfel încât, să se poată finanţa toate activităţile desfăşurate de celelalte categorii de bugetari, să poată fi implementată cu succes noua lege şi să nu mai asistăm la distorsiunile generate de aplicarea neunitară a Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Aspectele cu caracter general menţionate mai sus, alături de multe alte nemulţumiri privind finanţarea necorespunzătoare a activităţii, lipsa titularizărilor pe post pentru mai mult de jumătate din totalul funcţiilor de conducere, politica de recrutare a resursei umane care a condus la îmbătrânirea personalului majoritar (medie de varstă 53 ani), încărcarea disproporţionată cu sarcini a unor funcţionari care activează pe diferite segmente de activitate, au avut ca efect acutizarea stării de nemulţumire în rândul membrilor de sindicat.
Considerăm că este inadmisibil faptul că, deşi încă din anul 2021 sunt cunoscute ţintele din PNNR cu privire la noua lege a salarizării, până în  acest moment, cu mai puţin de două luni înainte de termenul asumat pentru emiterea actului normativ, Guvernul să nu facă public nici măcar un proiect al acestui act normativ.
Drept urmare, la nivelul conducerii sindicatului am demarat procesul de consultare a membrilor pentru iniţierea unui conflict de muncă, repectiv strângere de semnături, program acţiuni de protest etc.", transmite prin intermediul unui comunicat de presă, SindFISC.

Ministrul propus al Finanţelor, Adrian Câciu, a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate după audierile din Parlament de miercuri, 24 noiembrie 2021. În acest context, acesta a spus că priorităţile sale pentru mandatul în viitorul guvern sunt transparentizarea veniturilor şi eliminarea risipei din banii publici.

"Va trebui să mă ancorez în realitatea legislativă şi operaţională din Ministerul Finanţelor şi să livrăm. Toată lumea aşteaptă de la noi două elemente de urgenţă zero - rectificarea bugetară care trebuie să vină raid şi elaborarea actelor pentru încasarea avansului din PNRR. Aceste lucruri sunt primele pe care trebuie să le facem, din prima zi din care voi fi învestit, dacă îmi acordaţi această încredere", a declarat Adrian Câciu.

Deputatul PSD de Galaţi, Viorica Sandu, membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a declarat: "În cadrul şedinţei comisiilor reunite de Buget, Finanţe şi Bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului României, am participat astăzi (n.r. - miercuri, 24 noiembrie 2021) la audierea domnului Adrian Câciu, reputat economist, propus de Partidul Social Democrat pentru funcţia de ministru al Finanţelor Publice. Avizul emis de comisiile reunite a fost favorabil. Ministerul Finanţelor, cel mai important minister al oricărui guvern, va avea, după validarea Executivului, un specialist care să găsească soluţii pentru România. Anunţurile clare făcute de domnul Adrian Câciu: Ministerul Finanţelor va asigura stabilitatea fiscal-bugetară şi soluţii viabile pe termen lung şi la finalul acestei săptămâni, o rectificare bugetară va rezolva problemele urgente".

Curtea de Apel Galaţi a încheiat la sfârşitul săptămânii trecute cercetarea judecătorească în procesul de corupţie în care este implicat şi un inspector de la Direcţia Generală a Finanţelor Galaţi, la cinci ani de când dosarul a ajuns pe masa judecătorilor, dar verdictul nu a fost o decizie de condamnare sau achitare, ci rejudecarea dosarului de prima instanţă, respectiv Judecătoria Galaţi. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi SC şi SC Micmeto SRL Galaţi, şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi, au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal a fost acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nici o legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro), ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu a răspuns pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian au fost judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni. 

Cea  mai mare pedeapsă a primit-o iniţial Alexandru Pohrib, condamnat de judecători la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar care ar urma să execute în final şase ani de închisoare, în condiţiile în care se afla în termenul de încercare după condamnarea pentru o altă faptă penală, iar magistraţii au decis să îi contopească pedepsele. Octavian Miclescu a scăpat doar cu un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală, în timp ce inspectorul Eduard Claudiu Miloiu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi, şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Cei trei au fost obligaţi să achite 2.582.824 de lei către ANAF, banii reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat prin operaţiunile frauduloase.

Încasările bugetare realizate la nivelul D.G.R.F.P. Galaţi în luna august 2015, faţă de programul repartizat de A.N.A.F., au fost realizate într-un procent de 103,16%, depăşindu-se astfel planul cu 31,86 mil. lei, din care 22,60 mil. lei pentru activitatea fiscală şi 9,26 mil. lei pentru activitatea vamală.

În primele opt luni ale anului, având în vedere programul de încasări alocat, în sumă de 8428,64 mil. lei, din care pentru activitatea fiscală 5606,96 mil. lei şi 2821,68 mil. lei pentru activitatea vamală, acesta a fost realizat în procent de 101,12%, încasările fiind de 8522,65 mil. lei, din care 5687,28 mil. lei pentru activitatea fiscală şi 2835,36 mil. lei pentru activitatea vamală.  

Avându-se în vedere încasările realizate în aceeaşi perioadă a anului 2014, în anul curent se evidenţiază o creştere de aproximativ 20% a încasărilor structurilor subordonate D.G.R.F.P. Galaţi. 

Finalizarea unui proces de corupţie, în care este implicat şi un inspector de la Finanţe, este amânată nejustificat la  Curtea de Apel Galaţi, după acelaşi model pe care l-a urmat şi la Judecătorie, când verdictul s-a pronunţat după cinci ani de judecată. Din cele trei termene de judecată, care s-au scurs până acum, două au fost acordate pentru lipsă de apărare şi unul pentru lipsă de procedură. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi SC şi SC Micmeto SRL Galaţi şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal a fost acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nici o legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro),  ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu a răspuns pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian au fost judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni. 

Obligaţi să restituie peste 2,5 milioane de lei

Cea  mai mare pedeapsă a primit-o iniţial Alexandru Pohrib, condamnat de judecători la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar care va executa în final şase ani de închisoare, în condiţiile în care se afla în termenul de încercare după condamnarea pentru o altă faptă penală, iar magistraţii au decis să îi contopească pedepsele. Octavian Miclescu a scăpat doar cu un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală, în timp ce inspectorul Eduard Claudiu Miloiu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi, şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Cei trei au fost obligaţi să achite 2.582.824 de lei către ANAF, banii reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat prin operaţiunile frauduloase.