Firmele din Galaţi, greu încercate de contracţia economică provocată de pandemie, încearcă să supravieţuiască, ba chiar să şi exceleze în domeniile lor de activitate.
Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Galaţi a organizat, marţi, 21 decembrie 2021, cu sprijinul Primăriei municipiului Galaţi, Topul firmelor gălăţene - 2021, eveniment în cadrul căruia a fost premiată excelenţa în afaceri.
Topul este structurat pe 7 domenii de activitate: Cercetare-Dezvoltare şi High-Tech; Industrie; Agricultură, Silvicultură, Pescuit; Construcţii; Servicii; Comerţ; Turism.
Criteriile principale care s-au avut în vedere au vizat profitul din exploatare pozitiv, cifra de afaceri de minim 100.000 lei în cazul micro-întreprinderilor şi minim 250.000 lei în cazul celorlalte categorii.
Companiile premiate ieri, 21 decembrie 2021, la evenimentul organizat în sala de conferinţe a Hotelului Vega au fost, în funcţie de categorie şi clasă de mărime au fost:

INDUSTRIE
Construcţia de nave - întreprinderi mari: Şantierul Naval Damen Galaţi SA 
Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic - întreprinderi mari: Grande Gloria Production SA
Producţia de tuburi, ţevi, profile tubulare - întreprinderi mijlocii - Liberty Tubular Products Galaţi SA
Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte - întreprinderi mijlocii - Invictus Force&Safe SA
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă - întreprinderi mijlocii - Combavipor SA

SERVICII
Transportul de marfă pe căi navigabile interioare - CNFR Navrom SA
Captarea tratarea şi distribuţia apei - APA CANAL SA
Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare - Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA
Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică - întreprinderi mijlocii - DMT Marine Equipment SA
Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică - întreprinderi mici - Nasdis Consulting SRL

CONSTRUCŢII
Construcţia de poduri şi tuneluri - Arcada Company SRL
Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor
Locul 1 - Tancrad SRL
Locul 2 - Citadina 98

TURISM
Hoteluri şi alte facilităţi de cazare - întreprinderi mici:
Locul 1 - Sparyard SRL
Locul 2 - Complex INN Carpatin SRL
Locul 3 - Vega Company SRL

CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI HIGH-TECH
Activităţi de consultanţă în tehnologiainformaţiei - microîntreprinderi
Locul 1 - Activemall SRL
Locul 2 - Multi Kube Abconsult SRL
Locul 3 - Digital Core Tehnologies SRL
Activităţi ale portalurilor web - microîntreprinderi
Locul 1 - 3W Corp SRL
Locul 2 - SAAS for Future SRL
Locul 3 - Genial Construct SRL
Locul 4 - Ignoredesign SRL

Publicat în Știrea zilei

Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situaţie de risc, pe fondul creşterii semnificative a costurilor operaţionale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanţare şi accentuării neîncrederii în relaţiile de business, avertizează Sierra Quadrant, într-o analiză privind starea economiei româneşti în pragul iernii.
Scumpirea carburanţilor şi creşterea tarifelor la energie şi gaze au accentuat şi mai mult problemele financiare, în primul rând în zona IMM-urilor slab capitalizate, vulnerabile la criză.
"73.365 de firme au intrat în acest an în insolvenţă, şi-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în anul trecut. Datele, prezentate de Registrul Comerţului, vin să confirme estimările făcute de Sierra Quadrant la începutul anului. Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerţ, construcţii şi industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei", precizează sursa citată într-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Numărul firmelor din comerţ intrate în insolvenţă, la nivelul lunii august, era mai mare cu 7,61% faţă de anul precedent. 11.577 de firme din acest sector au fost radiate, cu 33,1% mai multe decât în 2020, iar 5864 au fost dizolvate, cu 18,7% peste nivelul din august 2020.
În sectorul construcţiilor, numărul firmelor radiate a crescut cu aproape 30%, la 3926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16% la 1826. Pe fondul problemelor economice, 593 de firme de construcţii şi-au suspendat activitatea, cu 28% mai multe decât în 2020, iar 640 au intrat în insolvenţă, cu 12,2% peste nivelul din anul trecut, arată datele citate.
În industria prelucrătoare, numărul societăţilor radiate a crescut cu 31%, la 3386, iar cel al firmelor dizolvate s-a majorat cu 12,67%, la 1690. 564 de companii şi-au suspendat activitatea iar alte 484 au intrat în insolvenţă.
"Creşterea fără precedent într-un termen atât de scurt a costurilor operaţionale, pe fondul scumpirii carburanţilor, energiei electrice, gazelor, transportului, materialelor de producţie la care se adaugă şi deprecierea cursului euro vin să creeze dificultăţi majore majorităţii companiilor din România, cu efecte directe în scăderea producţiei şi a vânzărilor'', arată analiza Sierra Quadrant.

Blocajul financiar, la un nivel fără precedent în ultimii 10 ani

Pe fondul problemelor operaţionale, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, depăşind, în prezent, 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani, se precizează în document.
Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020 iar 58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionaţi recent într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.
Pe de altă parte, tot mai mulţi investitori nu mai au încredere să dezvolte afaceri având în vedere valul 4 al pandemiei şi scăderea abruptă a consumului.
"Neîncrederea, scăderea apetitului pentru business sunt precum un cancer pentru economie. Din păcate vedem tot mai mulţi investitori care n-au încredere să dezvolte afaceri, să contracteze produse şi servicii, să accepte plata la termen. Iar dacă banii nu circulă în economie, dacă nu se deschid relaţii de afaceri, efectele le vom simţi cu toţii'', a afirmat Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Potrivit acestuia, tot mai multe companii încep să ceară avansuri financiare tot mai mari la lucrările efectuate şi, poate cel mai grav, să rezilieze contracte aflate în derulare.
Potrivit analiştilor, o redeschidere a apetitului pentru afaceri ar putea apărea la începutul anului viitor dacă inflaţia se va tempera iar accesul la creditare nu va fi limitat.
"Reticenţa companiilor în a deschide noi linii de business s-a accentuat în acest trimestru şi riscă să se extindă în următoarele 6 luni, pe fondul provocărilor generate de sezonul rece. O dezgheţare a apetitului pentru business vedem abia în primăvara anului viitor. Perspectiva s-ar putea concretiza dacă, de exemplu, inflaţia se va tempera în lunile următoare şi dacă accesul la creditare nu va fi limitat. Mai sunt şi alţi factori importanţi precum nivelul cursului valutar, atragerea fondurilor UE şi limitarea creşterii costurilor de finanţare'', arată analiza Sierra Quadrant.

Iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică

Documentul subliniază, totodată, că iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică prin care va trece economia românească de la precedenta criză economică. Scumpirile la carburanţi, gaze, energie, scăderea consumului, creşterea costurilor de finanţare şi scăderea apetitului pentru business vor face ca, pentru multe firme, trecerea în 2022 să fie o adevărată misiune imposibilă.
"Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe uşă până acum, ne aşteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puţin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în faţa crizei să depăşească 150.000 la finele lunii februarie 2022'', arată analiza.
Experţii de la Sierra Quadrant explică, în context, că restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului şi a blocajelor pe lanţurile economice, devine cuvântul de ordine în această iarnă.
"Gradul de dependenţă între companiile din România este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de prevenţie, va avea efecte pozitive pe tot lanţul comercial. Estimăm că restructurarea preventivă ar putea duce la salvarea a cel puţin 500 de mii de locuri de muncă", arată sursa citată.

Companiile trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile

Companiile, indiferent de mărime, trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile şi să încerce să reducă durata medie de încasare a creanţelor, care să fie transpusă proporţional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor, consideră Ovidiu Neacşu.
Sunt, însă, tot mai multe companii are au "învăţat" lecţiile acestei perioade şi au căutat soluţii de restructurare înţelegând că nu este obligatoriu ca o companie cu probleme să fie dusă în insolvenţă.
"Vestea bună este că tot mai multe companii au înţeles şi au învăţat lecţiile acestei perioade. Au căutat soluţii de restructurare, au apelat la expertiza firmelor de profil şi au înţeles că nu este obligatoriu să îţi duci firma în insolvenţă când ai o problemă. Poţi apela la soluţii alternative, precum concordatul preventiv. Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice'', arată analiza.
Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA şi transporturi, în general din sectoarele afectate de restricţiile impuse pe fondul pandemiei.

Publicat în Economie

Condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a cabinetelor medicale veterinare şi a firmelor din domeniul contabilităţii sunt mai restrictive decât cele necesare pentru desfăşurarea activităţii cabinetelor medicale umane, constituind bariere care afectează concurenţa.
Aceasta este principala constatare a Consiliul Concurenţei în urma finalizării unui studiu privind impactul prevederilor legale care obligă companiile din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale să fie deţinute şi/sau administrate de profesionişti în domeniu.
Astfel, la ora actuală, un cabinet medical cu personalitate juridică poate funcţiona dacă administratorul sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie sunt medici.
În acelaşi timp, un cabinet medical veterinar poate funcţiona doar dacă printre asociaţi se regăseşte cel puţin un medic veterinar care trebuie să fie şi reprezentantul legal al firmei.
Pentru ca o societate comercială de contabilitate/expertiză contabilă să poată funcţiona trebuie ca majoritatea acţiunilor sau a părţilor sale sociale să fie deţinute de contabili/experţi contabili, iar structura de administrare să fie aleasă în majoritate dintre aceştia.
Practic, legislaţia nu permite persoanelor care nu deţin calificare în domeniul medicinei veterinare sau contabilităţii, dar care deţin capital investiţional, să înfiinţeze firme pe această piaţă.
„Dacă în cazul serviciilor medicale umane, protecţia sănătăţii publice este adecvat asigurată doar prin impunerea unor cerinţe care vizează conducerea firmei, fără a impune vreo cerinţă cu privire la deţinerea capitalului, nu se justifică impunerea unor criterii mai restrictive pentru serviciile medicale veterinare şi pentru cele de contabilitate. În acest fel, se reduce concurenţa prin limitarea accesului operatorilor economici pe pieţele respective”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Ca urmare, autoritatea de concurenţă solicită modificarea legislaţiei privind înfiinţarea şi funcţionare companiilor din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale veterinare, astfel încât condiţiile să fie cel puţin similare cu prevederile din domeniul sănătăţii umane.
O astfel de modificare ar putea conduce la întărirea concurenţei şi la accesul mai multor furnizori de servicii pe piaţă. Asigurarea unor condiţii pentru stimularea concurenţei ar putea conduce la înregistrarea de eficienţă şi la creşterea calităţii serviciilor, contribuind la promovarea intereselor clienţilor.
Atât profesia de contabil, cât şi cea de medic fac parte din categoria profesiilor liberale, iar Comisia Europeană încurajează eliminarea reglementărilor care restricţionează în mod vădit şi nenecesar concurenţa şi care sunt disproporţionate în raport cu scopul urmărit (printre acestea regăsindu-se şi cerinţele care privesc deţinerea unei părţi din capitalul social), şi anume asigurarea unui nivel cât mai ridicat de calitate al serviciilor oferite la preţuri competitive, accesibile unui segment cât mai ridicat din populaţie/clienţi.
Totodată, studiile efectuate la nivel european au arătat că pieţele pe care nu există reglementări privind controlul intrării sunt mai dinamice, furnizează mai multă inovaţie şi se concentrează direct pe nevoile consumatorilor în ceea ce priveşte accesul şi serviciile oferite.
Varianta preliminară a studiului poate fi consultată pe pagina web a instituţiei timp de 30 de zile.
Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa dammc@consiliulconcurentei.ro. Observaţiile vor fi trimise şi în forma neconfidenţială, având în vedere că acestea vor fi publicate odată cu varianta finală a studiului, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în National

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Galați au desfășurat, în perioada 12 - 16 iulie 2021, acțiuni de control, în cadrul Campaniei Naționale pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru, securitatea și sănătatea la locul de muncă, în vederea reducerii riscului de contaminare cu COVID-19, la angajatorii cu un număr de peste 50 de angajați, potrivit unui comunicat al instituției.

"Luând în considerare necesitatea asigurării în continuare a unei protecții adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV, prevăzută de Legea nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, se impune intensificarea controalelor desfășurate de Inspecția Muncii, în vederea verificării și conștientizării angajatorilor cu privire la aplicarea legislației care reglementează stabilirea unor programe individualizate de muncă, munca la domiciliu, munca în regim de telemuncă, precum și cu privire la asigurarea unui mediu de muncă sigur pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor", se arată în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, obiectivele campaniei sunt:
- Identificarea angajatorilor care au mai mult de 50 de salariați în vederea conștientizării și determinării acestora de a organiza programul de lucru astfel încât personalul să fie împărțit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferență de cel puțin o oră și de a implementa munca la domiciliu și telemunca, în vederea reducerii riscului de contaminare cu Coronavirus la locul de muncă, pe timpul deplasării la și de la locul de muncă, precum si cu privire la asigurarea unui mediu de muncă sigur pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor;
- Verificarea angajatorilor care au mai mult de 50 de salariați cu privire la aplicarea prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru și securitatea și sănătatea în muncă;
- Identificarea și combaterea muncii nedeclarate și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatorii controlați, a prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă;
- Identificarea neconformităților în domeniul securității și sănătății în muncă și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatorii controlați a prevederilor legale în vigoare;
- Diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea de către angajatori, a prevederilor legale aplicabile și a măsurilor dispuse;
- Eliminarea neconformităților constatate prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate și aplicarea de sancțiuni contravenționale corespunzătoare.

Astfel, la nivelul județului Galați rezultatele verificărilor efectuate se prezintă astfel:
1. În domeniul Relațiilor de Muncă:
- au fost controlați 17 angajatori, cu un număr total de 2.401 lucrători, din care 148 salariați care lucrează în regim de telemuncă/muncă la domiciliu;
- au fost constatate 15 deficiențe, fiind dispuse 15 măsuri cu termene de intrare în legalitate și au fost aplicate 3 sancțiuni contravenționale (avertismente) unui număr de 2 angajatori.
Principalele deficiențe constatate au fost:
- neevidențierea distinctă în pontaje a orelor suplimentare, respectiv a orelor de noapte;
- nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește munca suplimentară;
- netransmiterea în Revisal a elementelor din contractul individual de muncă anterior începerii activității;
- nerespectarea de angajator a obligației de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru.

2. În domeniul Securității și Sănătății în Muncă:
- au fost controlați 17 angajatori cu un număr total de 2.434 lucrători, din care 1.306 salariați se aflau la locul de muncă controlat;
- au fost constatate 11 deficiențe, fiind dispuse 11 măsuri cu termene de intrare în legalitate și au fost aplicate 11 sancțiuni contravenționale (avertismente) unui număr de 6 angajatori.
Principalele deficiențe constatate au fost:
- nepurtarea echipamentului individual de protecție (EIP) din dotare;
- neactualizarea documentului privind evaluarea riscurilor referitoare la riscul epidemiologic;
- neactualizarea planului de prevenire și protecție cu riscuri biologice;
- lipsa evaluării de risc pentru toate activitățile din unitate;
- lipsa deciziei cu nominalizarea lucrătorilor care acordă primul ajutor;
- lipsa organizării activității de prevenire și protecție;
- lipsa autorizației din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, se precizează în comunicatul ITM Galați.

Publicat în Eveniment

Schema de ajutor de minimis pentru acordarea facilităţilor fiscale în vederea susţinerii firmelor care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Galaţi în perioada 2021-2023 va fi valabilă din 2022.
Anomalia administrativă a apărut ca urmare a adoptării acesteia, de către Consiliul Local, cu mare întârziere, adică miercuri, 31 martie 2021, după-amiază, când termenul de depunere a solicitărilor era tot 31 martie 2021.
Proiectul de hotărâre a fost pe masa consilierilor locali şi în şedinţa din februarie, însă atunci nu exista avizul Consiliului Concurenţei, drept pentru care a fost retras de pe ordinea de zi. Între timp, acest aviz a fost oţinut, iar proiectul privind aprobarea schemei pentru ajutorul de minimis a fost reintrodus pe ordinea de zi a şedinţei din 31 martie.
Însă, firmele care doresc să beneficieze de acest ajutor, ar fi trebuit să depună cererile până pe 31 martie 2021. Cum hotărârea a fost adoptată cu câteva minute înainte de terminarea programului de lucru cu publicul, nimeni nu avea timp să depună cerere.
Consilierul local PNL, Valeriu Laurenţiu Onose, a atras atenţia că nu ar fi posibil ca cineva să beneficiaze, în anul 2021, de această schemă de sprijin. Răspunsul adminsitraţiei gălăţene a surprins pe toată lumea: „Cererile au fost depuse în termen pentru precedenta şedinţă de CL, dar s-a întârziat pentru că am cerut şi avizul Consiliului Concurenţei şi s-a ajuns în situaţia în care s-a ajuns”, a afirmat consilierul local PSD, Hristache Bogatu.
Primarul municipiului Galaţi i-a dat dreptate consilierului PNL: „Sunt de acord cu domnul Onose aici, pentru că hotărârile de CL, la fel ca orice altă lege, nu pot activa decât pe viitor, de astăzi încolo. Prin urmare, această hotărâre nu poate să îşi ducă la îndeplinire menirea pentru toate actele ce au fost depuse anterior. Prin urmare, să dau astăzi o hotărâre de CL prin care, tot astăzi, în condiţiile în care în maximum o jumătate de oră programul cu publicul se finalizează, mi se pare uşor caduc. Înţeleg foarte clar, dar e vina noastră pentru faptul că nu ne-am îngrijit din decembrie să facem lucrurile acestea, ca să dăm răgaz ca o hotărâre de CL să îşi producă efectele. Încă o dată, chiar dacă cererile sunt depuse, o hotărâre nu poate avea efecte retroactive, este un principiu de drept. Dacă se poate prelungi legal data de 31 martie până la 30 iunie, sunt total de acord cu dumneavoastră”.
Primarul municipiului Galaţi a venit şi cu soluţia: „Schema este pentru următorii trei ani. Poate se poate modifica termenul şi să spunem că până pe data de 31 martie a fiecărui an calendaristic vor fi depuse cereri. Dar anul ăsta e pierdut”.

Publicat în Eveniment

Judecătoria Galaţi l-a condamnat săptămâna trecută la cinci ani şi două luni de închisoare pe un gălăţean care, împreună cu un complice, folosea persoane fără resurse financiare pentru a derula activităţi comerciale printr-o firmă controlată de ei şi emiteau cecuri fără acoperire. Paris Spiridon şi Maximilian Bulgaru au căutat să facă rost rapid de bani prin intermediul unei firme controlate de ei, dar administrate de o altă persoană, care să semneze instrumentele şi mijloacele de plată, dar şi contractele de vânzare-cumpărare, împuternicirile şi delegaţiile, necesare pentru achiziţionarea mărfurilor. Planul era simplu. Când escrocheria ieşea la iveală, cel tras la răspundere avea să fie administratorul firmei şi nu ei. Prima victimă a fost Tomiţă Roşca, care muncea ca zilier la diverse persoane din comuna Barcea. Acesta a acceptat să fie numit administrator al SC Railcom SRL Galaţi, deşi habar nu avea ce înseamnă asta, însă a fost atras de câştigul de 10.000 de lei pe lună promis de cei doi gălăţeni.

S-au dat singuri de gol  

La un moment dat Tomiţă Roşca a realizat că este folosit doar pentru a semna documentele oficiale ale firmei şi cecurile, neavând efectiv niciun control asupra activităţilor derulate de aceasta. El a cerut să preia altcineva societatea, lucru care s-a întâmplat extrem de repede, acesta fiind înlocuit ca administrator al firmei de Coste Pleşcan, o altă persoană lipsită de resurse financiare, care muncea cu ziua pentru a-şi câştiga existenţa. În doar o lună de zile, în perioada martie-aprilie 2009, Paris Spiridon şi Maximilian Bulgaru au ţepuit şapte firme din ţară, de la care au cumpărat marfă de aproape două milioane de lei, pentru care au emis cecuri, care nu aveau acoperire în bancă. Păgubiţii au reclamat escrocheria la Poliţie, iar Tomiţă Roşca şi Coste Pleşcan, care s-au succedat la conducerea firmei, i-au indicat pe adevăraţii escroci. De altfel, Paris Spiridon şi Maximilian Bulgaru au preluat personal marfa de la firmele păgubite, astfel că nu a durat prea mult până au fost identificaţi. Poliţiştii îl anchetează în prezent pe Maximilian Bulgaru pentru a se lămuri cu privire la toate ţepele în care acesta a fost implicat, în timp ce Paris Spiridon a fost obligat să restituie banii firmelor prejudiciate.

Publicat în Comunitate
Vineri, 18 Decembrie 2015 00:00

10 luni irosite în dosarul „Red Velvet”

După ce DIICOT Galaţi i-a trimis în judecată pe protagoniştii afacerii „Red Velvet”, justiţia pare incapabilă să stabilească măcar primul termen de judecată în acest dosar. Curtea de Apel Galaţi a stabilit în februarie 2015 ca Tribunalul Brăila să judece dosarul, dar de atunci nu s-a făcut nimic pentru demararea cercetării judecătoreşti.  DIICOT Galaţi a destructurat gruparea, care acţiona încă din anul 2011 sub masca unui salon de masaj erotic, Red Velvet, acesta funcţionând sub acoperirea mai multor societăţi comerciale cu răspundere limitată în municipiul Brăila, având ca obiect de activitate declarat “activităţi de întreţinere corporală”. Procurorii DIICOT Galaţi susţin că aceste firme erau deţinute, atât scriptic, cât şi faptic de Iura Dobrev şi Mihaiela Dobrilă, consideraţi a fi liderii grupării infracţionale faţă de care există suspiciunea că au traficat zeci de tinere, multe dintre ele fiind minore. Conform probelor administrate în dosar, victimele erau exploatate sexual în încăperile salonului de masaj erotic, contra sumei de 200 de lei, din care 150 de lei erau achitaţi la recepţia salonului de masaj, iar 50 de lei erau daţi direct victimelor, în camera unde aveau loc raporturile sexuale.

Procurorii DIICOT Galaţi susţin că, în situaţii “speciale”, pentru clienţi fideli sau importanţi (deţinători de funcţii publice, oameni de afaceri), membrii grupului infracţional organizat puneau la dispoziţia lor tinere care se deplasau în alte locaţii decât salonul de masaj erotic, îndeosebi hoteluri de pe raza municipiilor Galaţi şi Brăila, unde întreţineau raporturi sexuale contracost. Fiecare membru al grupului infracţional organizat avea un rol bine definit în cadrul structurii. Procurorii DIICOT Galaţi au luat iniţial măsura reţinerii pentru 24 de ore faţă de cele cinci persoane amintite anterior pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane (în formă continuată) şi trafic de minori (în formă continuată), iar Tribunalul Galaţi a emis apoi mandate de arestare preventivă pe numele acestora. Între timp, Iura Dobrev a murit iar Parchetul de la lângă Tribunalul Galaţi efectuează o anchetă pentru a stabili dacă cineva se face vinovat de moartea patronului Red Velvet.

Publicat în Comunitate

Numărul companiilor româneşti prezente în Deloitte Central Europe Top 500 a crescut faţă de anul trecut de la 42 la 46, plasând România pe locul al IV-lea, cu o poziţie mai sus faţă de 2014. Veniturile totale ale companiilor din România au crescut cu aproape 7% până la 46 miliarde de euro. 

Prin comparaţie, veniturile totale ale tuturor companiilor prezente în Top 500 au scăzut cu 1,8% faţă de anul trecut, ajungând la 682 miliarde euro. De asemenea, 30 de companii româneşti au urcat în clasament faţă de anul anterior şi 8 companii noi au intrat în clasament.

România rămâne una dintre cele mai atractive destinaţii pentru investiţii, cele mai mari companii din ţară prezente în Top 500 înregistrând o rată medie anuală de creştere a veniturilor de 5,3%, comparativ cu numai 0,3% cât a fost media pe regiune, conform ediţia din acest an a clasamentului realizat de Deloitte.

„Locul pe care România îl ocupă în Deloitte CE Top 500 reflectă, în mod cert, gradul de interes al investitorilor, precum şi buna sa poziţionare. Cu o creştere microeconomică constantă, România se situează printre campionii regionali în ceea ce priveşte creşterea economică. Este de aşteptat ca această evoluţie să continue, dar acest lucru depinde foarte mult de stabilitatea politică, legislativă şi fiscală a ţării, care reprezintă elemente-cheie pentru o dezvoltare semnificativă a mediului economic şi de afaceri”, a declarat Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România. 

Publicat în Economie