Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi vă aduce la cunoştinţă faptul că OG nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, modifică articolul 1, alin. 3 şi 31 din OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată - POS.
Astfel, persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata (aşa cum acestea sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei, au obligaţia să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentei reglementări, se înţelege operaţiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Obligaţia de acceptare de către persoanele juridice (menţionate mai sus) a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 10.000 euro. (Cursul de schimb valutar pentru determinarea echivalentului în lei este cel comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi a anului precedent.)
Această modificare intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023, potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi.

Publicat în Economie

Două dintre cele mai importante şi cele mai afectate sectoare economice, industria alimentară şi construcţiile, pot beneficia de un sprijin financiar consistent. Este vorba de 290 de milioane de euro, granturi pentru investiţii în retehnologizare acordate IMM-urilor din cele două domenii sau din cele conexe.
În funcţie de apelant şi de proiectele depuse, ajutorul de stat poate fi între 50.000 de euro şi 500.000 de euro, în limita de maximum cinci ori cifra de afaceri netă realizată în exerciţiul financiar 2021.
În industria alimentară, domeniile vizate sunt panificaţie, patiserie şi alte activităţi asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuţie şi ambalare, iar la construcţii, materiale de construcţii, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcţii.
Ajutorul de stat regional se acordă pentru proiectele care vizează realizarea unei investiţii iniţiale a unei activităţi în derulare sau realizarea unei investiţii iniţiale pentru o nouă activitate economică.
Bugetul total alocat este de 290 de milioane de euro, fiecare domeniu urmând a beneficia de 145 de milioane de euro.
Data pentru lansarea apelului de proiecte şi depunerea cererilor de finanţare în aplicaţia informatică IMM Recover este 25 octombrie 2022, ora 10.00, şi se închide la data de 31 octombrie 2022, ora 23:59:59.
Numărul maxim estimat al beneficiarilor noii scheme de ajutor de stat este de 651 de companii, informează, prin intermediul unui comunicat de presă, Andreea Anamaria Naggar, Secretar de Stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Publicat în Economie
Vineri, 23 Septembrie 2022 13:48

Topul firmelor gălăţene la a XXII-a ediţie

Patronatul IMM Galaţi a organizat tradiţionalele manifestări de recompensare a performanţei în mediul economic gălăţean care au început cu un simpozion cu tema „Mediul de afaceri şi provocările determinate de contextul actual politico-economic naţional şi geopolitic internaţional. Modalităţi de sprijin al întreprinzătorilor pentru depăşirea dificultăţilor” la care s-au reunit la masa dezbaterilor reprezentanţii Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, ai administraţiei locale şi judeţene, parlamentari şi şefi ai unor instituţii publice.

De asemenea, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi, au fost premiate companiile cu cele mai multe rezultate financiare obţinute în anul 2021, luându-se în considerare profitul brut şi cifra de afaceri/activele totale, în funcţie şi de clasificarea întreprinderilor pe grupe de mărime (microîntreprinderi, mici, mijlocii şi mari).

Astfel, la categoria „Microîntreprinderi”, pe locul 1 s-a situat Imex Met Colect Deşeuri S.R.L., iar pe locul 2 şi 3, Laboratorium Life Science S.R.L., respectiv TO. DO. European S.R.L.

Întreprinderile mici cele mai performante sunt Eco-Metal Recycling S.R.L. - locul 1, Valro Trade S.R.L. - locul 2 şi Lio-Metal S.R.L. - locul 3.

Întreprinderile mijlocii cu cele mai bune rezultate în 2021 sunt: Baurom Construct S.R.L., Iulicris Recycling S.R.L. şi Doladela Company S.R.L.

Întreprinderile mari care s-au menţinut în top pe primele trei locuri sunt: Liberty Galaţi S.A., Mairon Galaţi S.A. şi Arabesque S.R.L.

Premii speciale pentru anul 2021 pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un anumit domeniu au primit, astfel:

1. Crearea unui mare număr de locuri de muncă în plan local - Şantierul Naval Damen Galaţi S.A.;

2. Dinamica deosebită a dezvoltării - Neidan S.R.L.;

3. Managementul performant al firmei - Prutul S.A.;

4. Femei manager cu rezultate deosebite - Iordana Naberejnai - Manager Dana S.R.L.;

5. Promovarea activităţilor de cercetare şi inovare - I.V. Future S.R.L.;

6. Implicarea actului cultural în dezvoltarea economico-socială - P.F.A. Mocanu Maftei;

7. Activităţi de export - Fierctc Sibel S.R.L.;

8. Implicarea în realizarea unui volum mare de investiţii - Arcada Company S.A.;

9. Rezultate deosebite în domeniul agroalimentar - Artesana Internaţional S.A. Tecuci;

10. Susţinerea activităţii Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi - Groupama Asigurări S.A.;

11. Rezultate deosebite în domeniul agricol - Agrogal S.A.;

12. Întreaga activitate jurnalistică - Ticu Ciobotaru;

13. Tineri întreprinzători cu rezultate deosebite - Radu Andrei Diaconu - Manager Overtaz S.R.L.;

14. Implicarea constantă în dezvoltarea mediului antreprenorial - Banca Comercială Română S.A.;

15. Sprijinul acordat micilor producători agricoli - Asociaţia Producătorilor Agricoli Galaţi;

16. 30 de ani de dăruire şi excelenţă în slujba întreprinzătorilor - Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (C.N.I.P.M.M.R.);

17. 30 de ani de contribuţie la dezvoltarea judeţului Galaţi - Consiliul Judeţean Galaţi.

Publicat în Eveniment

Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele şapte luni din 2022 a fost de 8.275, în creştere cu 19,15% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în intervalul menţionat au fost din Bucureşti, respectiv 867 (în creştere cu 13,78% faţă de perioada ianuarie - iulie 2021), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj, cu 410 firme suspendate (în creştere cu 9,92%), Iaşi - 375 firme (+36,36%), Neamţ - 328 (+22,39%) şi Braşov - 328 (+31,20%).
La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Ialomiţa - 48 (în scădere cu 4% faţă de primele şapte luni din 2021), Covasna - 65 (-10,96%) şi Tulcea - 68 (+28,3%).
Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în primele şase luni în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 2.391 (+22,05%), alte activităţi de servicii - 821 suspendări (+5,80%) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 741 suspendări (+33,03%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi anunţă că două asocieri de firme se află în cursa pentru realizarea studiului de fezabilitate a drumului Transregio care va lega Galaţiul de Autostrada Soarelui. "O rută rapidă şi sigură către Autostrada Soarelui. Este dorinţa multor şoferi din Galaţi, care trebuie să ajungă la Bucureşti. Am pus bazele unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară împreună cu preşedintele CJ Brăila, Chiriac Francisk-Iulian, preşedintele CJ Călăraşi, Iliuţă Vasile, şi preşedintele CJ Ialomiţa, Pavel Marian, pentru a implementa un amplu proiect de infrastructură în această regiune a ţării, care să asigure o legătură rapidă cu autostrada, pe la Drajna, acolo unde se construieşte deja şi un pasaj cu patru benzi. Mai mult, proiectul prevede şi modernizarea segmentului dintre Autostrada Soarelui şi frontiera cu Bulgaria, pe ruta Drajna – Chiciu (Călăraşi). După ce vor fi evaluate cele două oferte depuse, asocierea de firme care va câştiga licitaţia va trebui să realizeze studiul de fezabilitate şi să configureze alternative de traseu, fie pentru extinderea la patru benzi a unor porţiuni de drum din ruta actuală, fie de realizare de la zero a unor tronsoane de drum, astfel încât traficul să fie scos din localităţi. După ce documentaţia va fi gata, proiectul va fi depus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional de Transport", spune Costel Fotea.

Articole similare: Studiile pentru drumul care va lega Galaţiul de A2, gata în partea a doua a anului 2023

Publicat în Eveniment

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a anunţat astăzi, marţi, 23 august 2022, că două asocieri de firme, formate din 22 de agenţi economici, în cursa pentru realizarea studiului de fezabilitate. "Facem noi paşi pentru ca unul dintre cele mai mari şi mai importante proiecte de dezvoltare a zonei Galaţi-Brăila şi nu numai să devină realitate. Au fost depuse două oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate, inclusiv pentru studiul de obstacolare, studiul arheologic, studiile de teren şi de mediu sau diverse expertize si soluţii tehnice privind funcţiunile aeroportului. Cele două oferte înseamnă 22 de firme înscrise la această licitaţie, fie în asociere, fie ca subcontractanţi pentru cei doi ofertanţi. Urmează acum o perioadă de evaluare şi analiză a ofertelor, după care, dacă toate condiţiile impuse vor fi îndeplinite, vom avea o firmă care, în mai puţin de un an, trebuie să ne spună cum va arata aeroportul de la Galaţi, inclusiv cu terminal cargo pentru transportul mărfurilor. Pentru această investiţie, care este prinsă în Master Planul General de Transport al României, avem şi sprijinul specialiştilor de la Autoritatea Aeronautică Civilă din România. Pentru construirea unui aeroport care să deservească această zonă a ţării, lucrăm împreună cu ai noştri colegi de la Consiliul Judeţean Brăila, având deja semnat un parteneriat în acest sens", spune Costel Fotea.

Articole similare: Licitaţie pentru studiul de fezabilitate al singurului aeroport CARGO din România care se va construi la Galaţi

Publicat în Știrea zilei

Aproape jumătate (47,7%) dintre angajatorii care vor face concedieri în perioada următoare vor renunța la toți angajații part-time, arată rezultatele unui sondaj întocmit de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), privind impactul noilor măsuri fiscale adoptate de Guvern.
Potrivit sursei citate, la întrebarea "Aveți salariați care lucrează doar part-time în societatea dumneavoastră, încadrați la nivelul salariului minim?", 45,3% dintre cei chestionați au menționat că nu au angajați part-time cu salariu minim, iar 47,4% că au între unu și patru angajați.
În acest context, respondenții au indicat măsurile pe care le vor adopta ca urmare a modificării regimului fiscal pentru angajații part-time (plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru 8 ore). Astfel, 47,7% din totalul angajatorilor intervievați care au evidențiat că vor face concedieri, au declarat că vor renunța la toți angajații part-time, 26,1% că vor renunța la un angajat, iar 22,5% că vor concedia între doi și cinci angajați.
Referitor la măsura prin care se schimbă regimul fiscal al microîntreprinderilor, prin reducerea plafonului de la un milion de euro la 500.000 de euro, 35,8% dintre respondenți au indicat că sunt afectați în mare măsură, 26,8% în mică măsură, în timp ce o pondere de 37,4% dintre cei chestionați au declarat că nu au fost afectați.
De asemenea, la întrebarea "Ați fi preferat aplicarea cotei de impozitare de 3% din venituri pentru toate microîntreprinderile indiferent de numărul de angajați, în locul scăderii plafonului pentru microîntreprinderi?", peste jumătate (54,2%) au oferit un răspuns afirmativ, iar 45,8% au afirmat că nu ar fi preferat această alternativă.
Sondajul CNIPMMR indică faptul că peste o treime dintre firme (37,4%) nu au fost afectate, 15,2% afectate într-o mică măsură, iar 47,4% în mare măsură.
Totodată, reprezentanții din domeniul HoReCa au evidențiat că, în urma modificării Codului Fiscal de la 1 ianuarie 2023, vor opta pentru plata impozitului pentru veniturile microîntreprinderilor (54%) și pentru plata impozitului pe profit (46%).
Ca urmare a măririi impozitului pe dividende de la 5% la 8%, o pondere de 55,5% dintre respondenți susțin că vor aplica ambele măsuri, 28,3% dintre aceștia vor reinvesti profitul pentru a beneficia de scutirile prevăzute de Codul Fiscal, iar 16,2% vor plăti dividende cu aplicarea impozitului de 8%.
În plus, acordarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit va determina o pondere de 41,9% dintre participanți să reinvestească profitul în aceeași măsură ca anul precedent, 38,2% dintre aceștia vor mări procentul de profit alocat investițiilor, în timp ce 19,9% că vor reinvesti întreg profitul.
Ca urmare a creșterii impozitului pe clădiri raportat la grila notarială, 47,6% dintre întreprinzători au indicat că nu vor adopta nicio măsură, 30,9% că vor reduce investițiile pentru a achita impozitul, iar 12,6% se vor reloca într-o clădire mai mică și 8,9% vor vinde bunurile imobile deținute.
La întrebarea privind echitatea introducerii unei "taxe de solidaritate" pentru companiile cu o cifră de afaceri de 100 milioane euro în vederea creșterea fiscalității pentru IMM-uri, o pondere de 71% dintre întreprinzători consideră că este o măsură echitabilă, spre deosebire de 29% dintre aceștia care au dat un răspuns nefavorabil privind această taxă.
În contextul actual, respondenții consideră ca Guvernul ar trebui să adopte următoarele măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat: reducerea cheltuielilor bugetare prin diminuarea aparatului bugetar (87,40%); eliminarea pensiilor speciale (76,60%); creșterea eficienței colectării prin digitalizarea ANAF (70,70%), reducerea evaziunii fiscale (74,90%); realizarea de investiții publice în economia reală (68,10%).
CNIPMMR a realizat în perioada 25-28 iulie 2022 o consultare sub forma unui sondaj derulat prin intermediul Google Forms, la care au participat 1179 de respondenți din toate cele patru categorii de întreprinderi care formează sectorul IMM-urilor: microîntreprinderi - cu până la 9 salariați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la două milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mici - între 10 și 49 de salariați și cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mijlocii - între 50 și 249 de salariați și cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
La chestionar au participat și reprezentanți din întreprinderile mari, ONG-uri, PFA-uri și cabinete medicale.
Conform Ordonanței 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuția de asigurări sociale și cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.
De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care: elevii, studenții cu vârsta până la 26 de ani, persoanele cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de baza minim brut pe țară. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în primele cinci luni din 2022, cu 35,1%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 2.838 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 2.838 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 17,231 milioane de dolari, cu 20,2% mai mic față de cel al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-mai 2021, de 21,595 milioane de dolari. În mai 2022, au fost înmatriculate 652 de firme cu participare străină la capitalul social. În funcție de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în în activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (23,16%), comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (22,7% din total) și transport, depozitare și comunicații (16,87%). La finele lunii mai 2022, în România existau 239.685 societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 66,424 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 51.060 (capital subscris de 3,974 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,357 miliarde de dolari, în 5.769 de firme. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Ungaria a adoptat un decret care permite Guvernului să preia supervizarea firmelor vitale din sectorul energetic, precum şi asupra operatorului reţelei de gazoducte FGSZ, în situaţii de urgenţă care necesită asigurarea continuării aprovizionării, informează Reuters.
Ungaria depinde în proporţie de 85% de importurile de gaze naturale din Rusia şi în proporţie de 65% de importurile de ţiţei brut din Rusia.
Decretul adoptat recent, şi semnat de premierul Viktor Orban, acoperă firmele importante din industriile de electricitate, gaze şi petrol, precum şi companiile locale de termoficare şi companiile miniere, operatorul reţelei de gazoducte FGSZ dar şi asociaţia companiilor care se ocupă cu depozitarea de combustibili şi gaze.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus la începutul acestei luni că directorul general de la Gazprom şi vicepremierul rus Alexander Novak, l-au asigurat că grupul rusesc îşi va îndeplini obligaţiile incluse în contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung convenit cu Ungaria.
Recent, acelaşi Peter Szijjarto a precizat că gradul de umplere a depozitelor de gaze din Ungaria este la peste 39%, echivalent cu 2,7 miliarde metri cubi.
Conform unui acord semnat anul trecut cu Gazprom, Ungaria primeşte 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an via Bulgaria şi Serbia precum şi un alt miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acest contract se întinde pe o perioadă de 15 ani. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a emis primele certificate negative intermediare pentru o serie de firme sau asocieri de firme care nu au respectat termenii contractuali, în baza noii legislaţii a achiziţiilor publice. Potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, aceasta este o prima etapă din cele 3 care trebuie parcurse înainte de reziliarea unui contract.

Potrivit ministrului, pentru contractele de proiectare aflate în derulare au primit certificate negative următoarele companii: Search Corporation, Egis România, Egis International, Consitrans, Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial, Primacons Group, NV Construct.

Pentru contractele de execuţie lucrări au primit certificate negative: Asocierea Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi (fosta SC Aqua Parc) - Mavgo Holding - Vahoslav SK - Trameco; Asocierea Alexcor Trading - Mpresa di Construzioni ING. E. Mantovani - Pegasus Engineering - Todini Construzioni Generali; Asocierea Cosedil - BIT Invest - Chirulli Andrea Impresa Individuale - Total Road; Asocierea Concept Infrastrade Logistics - Tehnic Asist; Asocierea Mavgo Holding - Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi - BDU Maxi Construct - Hydrostroy AD; Asocierea Secol România - Secol Societa Edile Construzioni e Lavori - Tirrena Scavi; Asocierea Webuild - IHI Infrastructure Systems Co Ltd; Asocierea Aktor Technical Societe Anonyme (Aktor SA) - Euro Construct Trading 98; Webuild SpA.

Asocierea Mavgo Holding - Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi - BDU Maxi Construct - Hydrostroy AD este cea care execută lucrările la varianta ocolitoare a Tecuciului, centură la care se lucrează de 7 ani, după 3 rezilieri de contracte. Ultimul contract a fost semnat în aprilie 2021, ordinul de începere s-a dat pe data de 20 mai 2021, iar termenul de finalizare a contractului era prevăzut pentru luna mai 2022.

"Documentele constatatoare periodice vor fi actualizate şi publicate din 90 în 90 de zile şi vor reflecta stadiul la zi pentru fiecare contract în parte, aşa cum prevăd noile reglementări, aprobate la începutul acestui an. După primirea acestor certificate negative intermediare (Documente Constatatoare periodice), antreprenorii au posibilitatea să recupereze întârzierile şi să evite astfel primirea unui nou document constatator negativ la următoarea evaluare. Acest tip de Documente Constatatoare va permite Comisiilor de evaluare să cunoască în timp real situaţia concretă a antreprenorilor care se prezintă la alte licitaţii şi vor constitui baza analizei cu ocazia verificării motivelor de excludere pentru abateri grave sau repetate în derularea contractelor deja încheiate", a precizat Sorin Grindeanu.

Publicat în Regional
Pagina 1 din 3