Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a emis primele certificate negative intermediare pentru o serie de firme sau asocieri de firme care nu au respectat termenii contractuali, în baza noii legislaţii a achiziţiilor publice. Potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, aceasta este o prima etapă din cele 3 care trebuie parcurse înainte de reziliarea unui contract.

Potrivit ministrului, pentru contractele de proiectare aflate în derulare au primit certificate negative următoarele companii: Search Corporation, Egis România, Egis International, Consitrans, Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial, Primacons Group, NV Construct.

Pentru contractele de execuţie lucrări au primit certificate negative: Asocierea Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi (fosta SC Aqua Parc) - Mavgo Holding - Vahoslav SK - Trameco; Asocierea Alexcor Trading - Mpresa di Construzioni ING. E. Mantovani - Pegasus Engineering - Todini Construzioni Generali; Asocierea Cosedil - BIT Invest - Chirulli Andrea Impresa Individuale - Total Road; Asocierea Concept Infrastrade Logistics - Tehnic Asist; Asocierea Mavgo Holding - Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi - BDU Maxi Construct - Hydrostroy AD; Asocierea Secol România - Secol Societa Edile Construzioni e Lavori - Tirrena Scavi; Asocierea Webuild - IHI Infrastructure Systems Co Ltd; Asocierea Aktor Technical Societe Anonyme (Aktor SA) - Euro Construct Trading 98; Webuild SpA.

Asocierea Mavgo Holding - Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi - BDU Maxi Construct - Hydrostroy AD este cea care execută lucrările la varianta ocolitoare a Tecuciului, centură la care se lucrează de 7 ani, după 3 rezilieri de contracte. Ultimul contract a fost semnat în aprilie 2021, ordinul de începere s-a dat pe data de 20 mai 2021, iar termenul de finalizare a contractului era prevăzut pentru luna mai 2022.

"Documentele constatatoare periodice vor fi actualizate şi publicate din 90 în 90 de zile şi vor reflecta stadiul la zi pentru fiecare contract în parte, aşa cum prevăd noile reglementări, aprobate la începutul acestui an. După primirea acestor certificate negative intermediare (Documente Constatatoare periodice), antreprenorii au posibilitatea să recupereze întârzierile şi să evite astfel primirea unui nou document constatator negativ la următoarea evaluare. Acest tip de Documente Constatatoare va permite Comisiilor de evaluare să cunoască în timp real situaţia concretă a antreprenorilor care se prezintă la alte licitaţii şi vor constitui baza analizei cu ocazia verificării motivelor de excludere pentru abateri grave sau repetate în derularea contractelor deja încheiate", a precizat Sorin Grindeanu.

Publicat în Regional

Ministerul Apărării prin Unitatea Militară 02523 a atribuit contractul privind achiziţia serviciilor de proiectare şi lucrări de execuţie pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizarea infrastructurii la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălnicenau. Valoarea finală la care a fost atribuit acest contract este de 1.433.109.102,15 lei, adică aproape 290 milioane de euro.
Obiectul contractului constă în servicii de proiectare şi lucrări de execuţie pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru „Realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu”. Compania care a câştigat acest contract este Aduro Impex SRL Bucureşti, însă ajutată de 18 subcontractori printre care se numără şi o firmă din Galaţi şi una din Brăila.

Lista subcontractorilor şi serviciile pe care le vor presta:

1. HASKONING DHV NEDERLAND B.V (NACO) - Olanda - proiectare lucrări de aerodromuri, piste de decolare/ aterizare, suprafeţe/ platforme de manevră/ staţionare aeronave, proiectare construcţii aeroportuare, proiectare de instalaţii navigaţie, balizaj.
2. TIAB S.A. Bucureşti - Proiectare de posturi de transformare, staţii electrice şi de instalaţii aparţinând părţii electrice a centralelor cu orice tensiuni nominale standardizate. Executare de posturi de transformare, staţii electrice şi de lucrări la partea electrică a centralelor cu orice tensiuni nominale standardizate. Proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu. Proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor. Execuţia lucrărilor de execuţie a sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu. Execuţia sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor. Proiectare, montaj şi punere în funcţiune pentru instalaţii tehnice amplasate în mediu exploziv în conformitate cu Normativul Nex 01-06 pentru instalaţii tehnice din arii cu pericol de explozie. Proiectare si execuţie sisteme de alarmare împotriva efracţiei. Lucrări de execuţie si servicii de proiectare reţele electrice. Lucrări de execuţie lucrări de instalaţii navigaţie, balizaj.
3. CONSITRANS S.R.L. Bucureşti - Servicii de proiectare pentru execuţie lucrări de infrastructura rutieră.
4. EUROCERAD INTERNATIONAL S.R.L. Bucureşti - Proiectare depozite de materiale explozibile.
5. SPECIALIST CONSULTING S.R.L. Bucureşti - Proiectare suprafeţe de mişcare.
6. PEGASUS ENGINEERING S.R.L. Bucureşti - Servicii de proiectare şi asistenţă tehnică din partea proiectantului.
7. PRO TOBY SRL Iaşi - Proiectare lucrări de reţele edilitare.
8. GREENVIRO S.R.L. Cluj - Proiectare lucrări de reţele edilitare.
9. INSTAL SERVICE TECHNOLOGY S.R.L. Măgurele - Proiectare si execuţie lucrări de reţele gaze.
10. DERE CONSTRUCTION TAAHHÜT A.Ş Turcia - Execuţie toate tipurile de lucrări de pavaj.
11. UTI FACILITY MANAGEMENT Bucureşti - Proiectare si execuţie lucrări de instalaţii si reţele.
12. POPP & ASOCIATII S.R.L. Bucureşti - Proiectare generală şi asistenţă tehnică a proiectantului pe durata de execuţie a lucrărilor.
13. TANCRAD S.R.L. Galaţi - Lucrări de infrastructura rutieră.
14. AVIMI SERV S.R.L. Brăila - Furnizor pentru materiale granulare -1 % din valoarea ofertată.
15. PETRODESIGN S.A Bucureşti - Proiectare depozit combustibili lichizi.
16. STRACO HOLDING S.R.L. Bucureşti - Execuţie lucrării drumuri.
17. ANTREPRIZA DE REPARATII SI LUCRARI ARL CLUJ - Execuţie lucrări construcţii reţele edilitare.
18. ELLIS’92 S.R.L. Ploieşti - Proiectare instalaţii combustibili lichizi, distribuţie si stocare carburanţi lubrifianţi.

Publicat în Știrea zilei

Toate firmele din România vor fi obligate, înainte de depunerea bilanţului la ANAF, să plătească o contribuţie pentru a fi incluse într-un catalog pentru promovarea companiilor româneşti, a afirmat, miercuri, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, într-o conferinţă de presă.
Obligativitatea a fost inclusă într-un proiect de modificare a Legii 335/2007, Legea camerelor de comerţ din România, proiect aflat în dezbatere parlamentară.
Reglementarea propusă are în vedere includerea tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor, care să genereze vizibilitate şi oportunităţi reale de promovare şi internaţionalizare, conform unor modele consacrate la nivel european, unde sistemul cameral este esenţial, spun reprezentanţii CCIR.
"Ne preocupă promovarea investiţiilor în România. Nu putem face minuni în ceea ce priveşte exportul, există 25.770 de exportatori înregistraţi în România, dar primii 100 înregistrează 50% din tot exportul şi doar două firme sunt cu capital 100% românesc. Primii 1.000 înregistrează 81% din tot exportul şi 148 de firme au capital 100% românesc. Cu realism vă spun că exportul îl fac în special firmele străine. Promovarea lipseşte cu desăvârşire. Avem nevoie să sprijinim produsele româneşti cu valoare adăugată mare", a arătat Daraban.
El a susţinut că vor fi sprijinite acele investiţii care creează bunuri de larg consum pentru satisfacţia românilor.
"Importurile de anul trecut au ajuns la 98,4 miliarde de euro. Statul să ne spună în ce a constat această cifră, ca să ne facem temele. Noi nu suntem într-o criză economică, ci într-o criză a preţurilor mari, suntem o economie de subcontractori, nu avem un brand românesc cu valoare adăugată mare la export", a afirmat acesta.
Potrivit lui Daraban, este necesară realizarea unui catalog al firmelor unde să fie evidenţiată din ce a fost realizată cifra de afaceri, astfel încât datele să exprime realitatea din teren, ceea ce nu se întâmplă acum la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
"La ONRC sunt foarte multe coduri CAEN şi nu ştim ce fel de activitate are firma respectivă. Este vorba despre o contribuţie pentru promovare, vă rog să nu o numiţi taxă. Acest proces nu poate fi făcut gratis. Avem cel mai subfinanţat sistem cameral. Suma este modică, dar puţin de la mulţi se strâng suficienţi bani pentru promovare", a mai spus oficialul CCIR.
În total, se vor strânge aproximativ 18 milioane de euro pe an, care vor fi împărţiţi în mod egal la cele 42 de camere judeţene de comerţ şi industrie. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Criza economică, creşterea continuă a preţurilor şi sărăcirea continuă a populaţiei descurajează profund mediul economic, iar înfiinţarea de noi firme care ar putea crea locuri de muncă este în cădere liberă.
Potrivit datelor statistitice furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în judeţul Galaţi, în primele două luni ale acestui an, s-au înmatriculat 446 de firme, din care 363 de SRL-uri, 64 de PFA-uri, 18 întreprinderi individuale (II) şi 1 întreprindere familială (IF). În aceeaşi perioadă a anului trecut (01 ianuarie - 28 februarie 2021), în judeţul Galaţi s-au înregistrat, în total, 621 de firme.
În aceeaşi perioadă de timp, 285 de firme au fost radiate, 28 au intrat în insolvenţă, iar 39 şi-au suspendat activitatea.
La finele lunii februarie 2022, în judeţul galaţi erau active 29.310 firme.

Publicat în Economie

Două asocieri de firme s-au înscris în cursa pentru a construi la Galaţi primul heliport medical din sud-estul României dotat cu sisteme moderne de aterizare a elicopterului SMURD.

Astfel, Asocierea Consumcoop Galaţi (Leader), SC Moviland Met SRL, Soradi Development SRL, cu subcontractanţii Mar-Ina Prodprest SRL şi AB-EL SRL se luptă în oferte cu Asocierea RBX Electric Flash Led (Leader), Edlex Pro Consulting SRL având subcontractanţi Gamserv Protect SRL, Gamserv Cons SRL şi Zingher Construct SRL - terţ subcontractant.

În acest moment, cele două oferte depuse în cadrul licitaţiei sunt evaluate din punct de vedere tehnic, urmând să fie realizate şi celelalte proceduri pentru desemnarea unui câştigător, anunţă preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

„Heliportul, care va avea aproape 600 de mp, va fi construit pe acoperişul parcării supraetajate de la Spitalul Judeţean, iar conexiunea cu noua Unitate de Primiri Urgenţe se va realiza prin intermediul unei pasarele şi a lifturilor exterioare. Această investiţie prevede şi extinderea parcării supraetajate din curtea Spitalului Judeţean cu încă un etaj, adică cu peste 4100 de mp, ceea ce înseamnă că vor fi amenajate alte 151 de noi locuri de parcare. În acest moment, cele două oferte depuse în cadrul licitaţiei sunt evaluate din punct de vedere tehnic, urmând să fie realizate şi celelalte proceduri pentru desemnarea unui câştigător. Valoarea investiţiei este de peste 27,6 milioane de lei“, spune Costel Fotea.

Publicat în Știrea zilei

Urmare a diminuării numărului de solicitări transmise de beneficiarii serviciilor de ocupare către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, toate procedurile aferente măsurilor aplicate de ANOFM în contextul pandemiei generate de răspândirea virusului SARS-CoV-2, publicate în platforma aici.gov.ro, au fost dezactivate.
Pentru accesarea în continuare a acestor măsuri, documentele necesare vor fi transmise în format electronic la adresele de e-mail ale agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, adrese ce se regăsesc în ANEXA la acest anunţ.
Formularele necesare pentru accesarea serviciilor destinate diminuării efectelor pandemiei asupra mediului economic pot fi vizualizate pe site-ul ANOFM la secţiunea Persoane juridice/Formulare - https://www.anofm.ro/index.html?agentie=&categ=4&subcateg=12.
De asemenea, pentru detalii suplimentare, agenţii economici sunt rugaţi să contacteze agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în raza cărora au sediul social, informează ANOFM.

Publicat în Economie

Firmele din Galaţi, greu încercate de contracţia economică provocată de pandemie, încearcă să supravieţuiască, ba chiar să şi exceleze în domeniile lor de activitate.
Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Galaţi a organizat, marţi, 21 decembrie 2021, cu sprijinul Primăriei municipiului Galaţi, Topul firmelor gălăţene - 2021, eveniment în cadrul căruia a fost premiată excelenţa în afaceri.
Topul este structurat pe 7 domenii de activitate: Cercetare-Dezvoltare şi High-Tech; Industrie; Agricultură, Silvicultură, Pescuit; Construcţii; Servicii; Comerţ; Turism.
Criteriile principale care s-au avut în vedere au vizat profitul din exploatare pozitiv, cifra de afaceri de minim 100.000 lei în cazul micro-întreprinderilor şi minim 250.000 lei în cazul celorlalte categorii.
Companiile premiate ieri, 21 decembrie 2021, la evenimentul organizat în sala de conferinţe a Hotelului Vega au fost, în funcţie de categorie şi clasă de mărime au fost:

INDUSTRIE
Construcţia de nave - întreprinderi mari: Şantierul Naval Damen Galaţi SA 
Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic - întreprinderi mari: Grande Gloria Production SA
Producţia de tuburi, ţevi, profile tubulare - întreprinderi mijlocii - Liberty Tubular Products Galaţi SA
Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte - întreprinderi mijlocii - Invictus Force&Safe SA
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă - întreprinderi mijlocii - Combavipor SA

SERVICII
Transportul de marfă pe căi navigabile interioare - CNFR Navrom SA
Captarea tratarea şi distribuţia apei - APA CANAL SA
Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare - Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA
Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică - întreprinderi mijlocii - DMT Marine Equipment SA
Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică - întreprinderi mici - Nasdis Consulting SRL

CONSTRUCŢII
Construcţia de poduri şi tuneluri - Arcada Company SRL
Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor
Locul 1 - Tancrad SRL
Locul 2 - Citadina 98

TURISM
Hoteluri şi alte facilităţi de cazare - întreprinderi mici:
Locul 1 - Sparyard SRL
Locul 2 - Complex INN Carpatin SRL
Locul 3 - Vega Company SRL

CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI HIGH-TECH
Activităţi de consultanţă în tehnologiainformaţiei - microîntreprinderi
Locul 1 - Activemall SRL
Locul 2 - Multi Kube Abconsult SRL
Locul 3 - Digital Core Tehnologies SRL
Activităţi ale portalurilor web - microîntreprinderi
Locul 1 - 3W Corp SRL
Locul 2 - SAAS for Future SRL
Locul 3 - Genial Construct SRL
Locul 4 - Ignoredesign SRL

Publicat în Știrea zilei

Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situaţie de risc, pe fondul creşterii semnificative a costurilor operaţionale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanţare şi accentuării neîncrederii în relaţiile de business, avertizează Sierra Quadrant, într-o analiză privind starea economiei româneşti în pragul iernii.
Scumpirea carburanţilor şi creşterea tarifelor la energie şi gaze au accentuat şi mai mult problemele financiare, în primul rând în zona IMM-urilor slab capitalizate, vulnerabile la criză.
"73.365 de firme au intrat în acest an în insolvenţă, şi-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în anul trecut. Datele, prezentate de Registrul Comerţului, vin să confirme estimările făcute de Sierra Quadrant la începutul anului. Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerţ, construcţii şi industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei", precizează sursa citată într-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Numărul firmelor din comerţ intrate în insolvenţă, la nivelul lunii august, era mai mare cu 7,61% faţă de anul precedent. 11.577 de firme din acest sector au fost radiate, cu 33,1% mai multe decât în 2020, iar 5864 au fost dizolvate, cu 18,7% peste nivelul din august 2020.
În sectorul construcţiilor, numărul firmelor radiate a crescut cu aproape 30%, la 3926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16% la 1826. Pe fondul problemelor economice, 593 de firme de construcţii şi-au suspendat activitatea, cu 28% mai multe decât în 2020, iar 640 au intrat în insolvenţă, cu 12,2% peste nivelul din anul trecut, arată datele citate.
În industria prelucrătoare, numărul societăţilor radiate a crescut cu 31%, la 3386, iar cel al firmelor dizolvate s-a majorat cu 12,67%, la 1690. 564 de companii şi-au suspendat activitatea iar alte 484 au intrat în insolvenţă.
"Creşterea fără precedent într-un termen atât de scurt a costurilor operaţionale, pe fondul scumpirii carburanţilor, energiei electrice, gazelor, transportului, materialelor de producţie la care se adaugă şi deprecierea cursului euro vin să creeze dificultăţi majore majorităţii companiilor din România, cu efecte directe în scăderea producţiei şi a vânzărilor'', arată analiza Sierra Quadrant.

Blocajul financiar, la un nivel fără precedent în ultimii 10 ani

Pe fondul problemelor operaţionale, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, depăşind, în prezent, 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani, se precizează în document.
Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020 iar 58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionaţi recent într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.
Pe de altă parte, tot mai mulţi investitori nu mai au încredere să dezvolte afaceri având în vedere valul 4 al pandemiei şi scăderea abruptă a consumului.
"Neîncrederea, scăderea apetitului pentru business sunt precum un cancer pentru economie. Din păcate vedem tot mai mulţi investitori care n-au încredere să dezvolte afaceri, să contracteze produse şi servicii, să accepte plata la termen. Iar dacă banii nu circulă în economie, dacă nu se deschid relaţii de afaceri, efectele le vom simţi cu toţii'', a afirmat Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Potrivit acestuia, tot mai multe companii încep să ceară avansuri financiare tot mai mari la lucrările efectuate şi, poate cel mai grav, să rezilieze contracte aflate în derulare.
Potrivit analiştilor, o redeschidere a apetitului pentru afaceri ar putea apărea la începutul anului viitor dacă inflaţia se va tempera iar accesul la creditare nu va fi limitat.
"Reticenţa companiilor în a deschide noi linii de business s-a accentuat în acest trimestru şi riscă să se extindă în următoarele 6 luni, pe fondul provocărilor generate de sezonul rece. O dezgheţare a apetitului pentru business vedem abia în primăvara anului viitor. Perspectiva s-ar putea concretiza dacă, de exemplu, inflaţia se va tempera în lunile următoare şi dacă accesul la creditare nu va fi limitat. Mai sunt şi alţi factori importanţi precum nivelul cursului valutar, atragerea fondurilor UE şi limitarea creşterii costurilor de finanţare'', arată analiza Sierra Quadrant.

Iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică

Documentul subliniază, totodată, că iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică prin care va trece economia românească de la precedenta criză economică. Scumpirile la carburanţi, gaze, energie, scăderea consumului, creşterea costurilor de finanţare şi scăderea apetitului pentru business vor face ca, pentru multe firme, trecerea în 2022 să fie o adevărată misiune imposibilă.
"Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe uşă până acum, ne aşteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puţin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în faţa crizei să depăşească 150.000 la finele lunii februarie 2022'', arată analiza.
Experţii de la Sierra Quadrant explică, în context, că restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului şi a blocajelor pe lanţurile economice, devine cuvântul de ordine în această iarnă.
"Gradul de dependenţă între companiile din România este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de prevenţie, va avea efecte pozitive pe tot lanţul comercial. Estimăm că restructurarea preventivă ar putea duce la salvarea a cel puţin 500 de mii de locuri de muncă", arată sursa citată.

Companiile trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile

Companiile, indiferent de mărime, trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile şi să încerce să reducă durata medie de încasare a creanţelor, care să fie transpusă proporţional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor, consideră Ovidiu Neacşu.
Sunt, însă, tot mai multe companii are au "învăţat" lecţiile acestei perioade şi au căutat soluţii de restructurare înţelegând că nu este obligatoriu ca o companie cu probleme să fie dusă în insolvenţă.
"Vestea bună este că tot mai multe companii au înţeles şi au învăţat lecţiile acestei perioade. Au căutat soluţii de restructurare, au apelat la expertiza firmelor de profil şi au înţeles că nu este obligatoriu să îţi duci firma în insolvenţă când ai o problemă. Poţi apela la soluţii alternative, precum concordatul preventiv. Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice'', arată analiza.
Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA şi transporturi, în general din sectoarele afectate de restricţiile impuse pe fondul pandemiei.

Publicat în Economie

Condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a cabinetelor medicale veterinare şi a firmelor din domeniul contabilităţii sunt mai restrictive decât cele necesare pentru desfăşurarea activităţii cabinetelor medicale umane, constituind bariere care afectează concurenţa.
Aceasta este principala constatare a Consiliul Concurenţei în urma finalizării unui studiu privind impactul prevederilor legale care obligă companiile din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale să fie deţinute şi/sau administrate de profesionişti în domeniu.
Astfel, la ora actuală, un cabinet medical cu personalitate juridică poate funcţiona dacă administratorul sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie sunt medici.
În acelaşi timp, un cabinet medical veterinar poate funcţiona doar dacă printre asociaţi se regăseşte cel puţin un medic veterinar care trebuie să fie şi reprezentantul legal al firmei.
Pentru ca o societate comercială de contabilitate/expertiză contabilă să poată funcţiona trebuie ca majoritatea acţiunilor sau a părţilor sale sociale să fie deţinute de contabili/experţi contabili, iar structura de administrare să fie aleasă în majoritate dintre aceştia.
Practic, legislaţia nu permite persoanelor care nu deţin calificare în domeniul medicinei veterinare sau contabilităţii, dar care deţin capital investiţional, să înfiinţeze firme pe această piaţă.
„Dacă în cazul serviciilor medicale umane, protecţia sănătăţii publice este adecvat asigurată doar prin impunerea unor cerinţe care vizează conducerea firmei, fără a impune vreo cerinţă cu privire la deţinerea capitalului, nu se justifică impunerea unor criterii mai restrictive pentru serviciile medicale veterinare şi pentru cele de contabilitate. În acest fel, se reduce concurenţa prin limitarea accesului operatorilor economici pe pieţele respective”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Ca urmare, autoritatea de concurenţă solicită modificarea legislaţiei privind înfiinţarea şi funcţionare companiilor din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale veterinare, astfel încât condiţiile să fie cel puţin similare cu prevederile din domeniul sănătăţii umane.
O astfel de modificare ar putea conduce la întărirea concurenţei şi la accesul mai multor furnizori de servicii pe piaţă. Asigurarea unor condiţii pentru stimularea concurenţei ar putea conduce la înregistrarea de eficienţă şi la creşterea calităţii serviciilor, contribuind la promovarea intereselor clienţilor.
Atât profesia de contabil, cât şi cea de medic fac parte din categoria profesiilor liberale, iar Comisia Europeană încurajează eliminarea reglementărilor care restricţionează în mod vădit şi nenecesar concurenţa şi care sunt disproporţionate în raport cu scopul urmărit (printre acestea regăsindu-se şi cerinţele care privesc deţinerea unei părţi din capitalul social), şi anume asigurarea unui nivel cât mai ridicat de calitate al serviciilor oferite la preţuri competitive, accesibile unui segment cât mai ridicat din populaţie/clienţi.
Totodată, studiile efectuate la nivel european au arătat că pieţele pe care nu există reglementări privind controlul intrării sunt mai dinamice, furnizează mai multă inovaţie şi se concentrează direct pe nevoile consumatorilor în ceea ce priveşte accesul şi serviciile oferite.
Varianta preliminară a studiului poate fi consultată pe pagina web a instituţiei timp de 30 de zile.
Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa dammc@consiliulconcurentei.ro. Observaţiile vor fi trimise şi în forma neconfidenţială, având în vedere că acestea vor fi publicate odată cu varianta finală a studiului, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în National

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Galați au desfășurat, în perioada 12 - 16 iulie 2021, acțiuni de control, în cadrul Campaniei Naționale pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru, securitatea și sănătatea la locul de muncă, în vederea reducerii riscului de contaminare cu COVID-19, la angajatorii cu un număr de peste 50 de angajați, potrivit unui comunicat al instituției.

"Luând în considerare necesitatea asigurării în continuare a unei protecții adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV, prevăzută de Legea nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, se impune intensificarea controalelor desfășurate de Inspecția Muncii, în vederea verificării și conștientizării angajatorilor cu privire la aplicarea legislației care reglementează stabilirea unor programe individualizate de muncă, munca la domiciliu, munca în regim de telemuncă, precum și cu privire la asigurarea unui mediu de muncă sigur pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor", se arată în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, obiectivele campaniei sunt:
- Identificarea angajatorilor care au mai mult de 50 de salariați în vederea conștientizării și determinării acestora de a organiza programul de lucru astfel încât personalul să fie împărțit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferență de cel puțin o oră și de a implementa munca la domiciliu și telemunca, în vederea reducerii riscului de contaminare cu Coronavirus la locul de muncă, pe timpul deplasării la și de la locul de muncă, precum si cu privire la asigurarea unui mediu de muncă sigur pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor;
- Verificarea angajatorilor care au mai mult de 50 de salariați cu privire la aplicarea prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru și securitatea și sănătatea în muncă;
- Identificarea și combaterea muncii nedeclarate și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatorii controlați, a prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă;
- Identificarea neconformităților în domeniul securității și sănătății în muncă și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatorii controlați a prevederilor legale în vigoare;
- Diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea de către angajatori, a prevederilor legale aplicabile și a măsurilor dispuse;
- Eliminarea neconformităților constatate prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate și aplicarea de sancțiuni contravenționale corespunzătoare.

Astfel, la nivelul județului Galați rezultatele verificărilor efectuate se prezintă astfel:
1. În domeniul Relațiilor de Muncă:
- au fost controlați 17 angajatori, cu un număr total de 2.401 lucrători, din care 148 salariați care lucrează în regim de telemuncă/muncă la domiciliu;
- au fost constatate 15 deficiențe, fiind dispuse 15 măsuri cu termene de intrare în legalitate și au fost aplicate 3 sancțiuni contravenționale (avertismente) unui număr de 2 angajatori.
Principalele deficiențe constatate au fost:
- neevidențierea distinctă în pontaje a orelor suplimentare, respectiv a orelor de noapte;
- nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește munca suplimentară;
- netransmiterea în Revisal a elementelor din contractul individual de muncă anterior începerii activității;
- nerespectarea de angajator a obligației de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru.

2. În domeniul Securității și Sănătății în Muncă:
- au fost controlați 17 angajatori cu un număr total de 2.434 lucrători, din care 1.306 salariați se aflau la locul de muncă controlat;
- au fost constatate 11 deficiențe, fiind dispuse 11 măsuri cu termene de intrare în legalitate și au fost aplicate 11 sancțiuni contravenționale (avertismente) unui număr de 6 angajatori.
Principalele deficiențe constatate au fost:
- nepurtarea echipamentului individual de protecție (EIP) din dotare;
- neactualizarea documentului privind evaluarea riscurilor referitoare la riscul epidemiologic;
- neactualizarea planului de prevenire și protecție cu riscuri biologice;
- lipsa evaluării de risc pentru toate activitățile din unitate;
- lipsa deciziei cu nominalizarea lucrătorilor care acordă primul ajutor;
- lipsa organizării activității de prevenire și protecție;
- lipsa autorizației din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, se precizează în comunicatul ITM Galați.

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 2