Schema de ajutor de minimis pentru acordarea facilităţilor fiscale în vederea susţinerii firmelor care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Galaţi în perioada 2021-2023 va fi valabilă din 2022.
Anomalia administrativă a apărut ca urmare a adoptării acesteia, de către Consiliul Local, cu mare întârziere, adică miercuri, 31 martie 2021, după-amiază, când termenul de depunere a solicitărilor era tot 31 martie 2021.
Proiectul de hotărâre a fost pe masa consilierilor locali şi în şedinţa din februarie, însă atunci nu exista avizul Consiliului Concurenţei, drept pentru care a fost retras de pe ordinea de zi. Între timp, acest aviz a fost oţinut, iar proiectul privind aprobarea schemei pentru ajutorul de minimis a fost reintrodus pe ordinea de zi a şedinţei din 31 martie.
Însă, firmele care doresc să beneficieze de acest ajutor, ar fi trebuit să depună cererile până pe 31 martie 2021. Cum hotărârea a fost adoptată cu câteva minute înainte de terminarea programului de lucru cu publicul, nimeni nu avea timp să depună cerere.
Consilierul local PNL, Valeriu Laurenţiu Onose, a atras atenţia că nu ar fi posibil ca cineva să beneficiaze, în anul 2021, de această schemă de sprijin. Răspunsul adminsitraţiei gălăţene a surprins pe toată lumea: „Cererile au fost depuse în termen pentru precedenta şedinţă de CL, dar s-a întârziat pentru că am cerut şi avizul Consiliului Concurenţei şi s-a ajuns în situaţia în care s-a ajuns”, a afirmat consilierul local PSD, Hristache Bogatu.
Primarul municipiului Galaţi i-a dat dreptate consilierului PNL: „Sunt de acord cu domnul Onose aici, pentru că hotărârile de CL, la fel ca orice altă lege, nu pot activa decât pe viitor, de astăzi încolo. Prin urmare, această hotărâre nu poate să îşi ducă la îndeplinire menirea pentru toate actele ce au fost depuse anterior. Prin urmare, să dau astăzi o hotărâre de CL prin care, tot astăzi, în condiţiile în care în maximum o jumătate de oră programul cu publicul se finalizează, mi se pare uşor caduc. Înţeleg foarte clar, dar e vina noastră pentru faptul că nu ne-am îngrijit din decembrie să facem lucrurile acestea, ca să dăm răgaz ca o hotărâre de CL să îşi producă efectele. Încă o dată, chiar dacă cererile sunt depuse, o hotărâre nu poate avea efecte retroactive, este un principiu de drept. Dacă se poate prelungi legal data de 31 martie până la 30 iunie, sunt total de acord cu dumneavoastră”.
Primarul municipiului Galaţi a venit şi cu soluţia: „Schema este pentru următorii trei ani. Poate se poate modifica termenul şi să spunem că până pe data de 31 martie a fiecărui an calendaristic vor fi depuse cereri. Dar anul ăsta e pierdut”.

Publicat în Eveniment

Judecătoria Galaţi l-a condamnat săptămâna trecută la cinci ani şi două luni de închisoare pe un gălăţean care, împreună cu un complice, folosea persoane fără resurse financiare pentru a derula activităţi comerciale printr-o firmă controlată de ei şi emiteau cecuri fără acoperire. Paris Spiridon şi Maximilian Bulgaru au căutat să facă rost rapid de bani prin intermediul unei firme controlate de ei, dar administrate de o altă persoană, care să semneze instrumentele şi mijloacele de plată, dar şi contractele de vânzare-cumpărare, împuternicirile şi delegaţiile, necesare pentru achiziţionarea mărfurilor. Planul era simplu. Când escrocheria ieşea la iveală, cel tras la răspundere avea să fie administratorul firmei şi nu ei. Prima victimă a fost Tomiţă Roşca, care muncea ca zilier la diverse persoane din comuna Barcea. Acesta a acceptat să fie numit administrator al SC Railcom SRL Galaţi, deşi habar nu avea ce înseamnă asta, însă a fost atras de câştigul de 10.000 de lei pe lună promis de cei doi gălăţeni.

S-au dat singuri de gol  

La un moment dat Tomiţă Roşca a realizat că este folosit doar pentru a semna documentele oficiale ale firmei şi cecurile, neavând efectiv niciun control asupra activităţilor derulate de aceasta. El a cerut să preia altcineva societatea, lucru care s-a întâmplat extrem de repede, acesta fiind înlocuit ca administrator al firmei de Coste Pleşcan, o altă persoană lipsită de resurse financiare, care muncea cu ziua pentru a-şi câştiga existenţa. În doar o lună de zile, în perioada martie-aprilie 2009, Paris Spiridon şi Maximilian Bulgaru au ţepuit şapte firme din ţară, de la care au cumpărat marfă de aproape două milioane de lei, pentru care au emis cecuri, care nu aveau acoperire în bancă. Păgubiţii au reclamat escrocheria la Poliţie, iar Tomiţă Roşca şi Coste Pleşcan, care s-au succedat la conducerea firmei, i-au indicat pe adevăraţii escroci. De altfel, Paris Spiridon şi Maximilian Bulgaru au preluat personal marfa de la firmele păgubite, astfel că nu a durat prea mult până au fost identificaţi. Poliţiştii îl anchetează în prezent pe Maximilian Bulgaru pentru a se lămuri cu privire la toate ţepele în care acesta a fost implicat, în timp ce Paris Spiridon a fost obligat să restituie banii firmelor prejudiciate.

Publicat în Comunitate
Vineri, 18 Decembrie 2015 00:00

10 luni irosite în dosarul „Red Velvet”

După ce DIICOT Galaţi i-a trimis în judecată pe protagoniştii afacerii „Red Velvet”, justiţia pare incapabilă să stabilească măcar primul termen de judecată în acest dosar. Curtea de Apel Galaţi a stabilit în februarie 2015 ca Tribunalul Brăila să judece dosarul, dar de atunci nu s-a făcut nimic pentru demararea cercetării judecătoreşti.  DIICOT Galaţi a destructurat gruparea, care acţiona încă din anul 2011 sub masca unui salon de masaj erotic, Red Velvet, acesta funcţionând sub acoperirea mai multor societăţi comerciale cu răspundere limitată în municipiul Brăila, având ca obiect de activitate declarat “activităţi de întreţinere corporală”. Procurorii DIICOT Galaţi susţin că aceste firme erau deţinute, atât scriptic, cât şi faptic de Iura Dobrev şi Mihaiela Dobrilă, consideraţi a fi liderii grupării infracţionale faţă de care există suspiciunea că au traficat zeci de tinere, multe dintre ele fiind minore. Conform probelor administrate în dosar, victimele erau exploatate sexual în încăperile salonului de masaj erotic, contra sumei de 200 de lei, din care 150 de lei erau achitaţi la recepţia salonului de masaj, iar 50 de lei erau daţi direct victimelor, în camera unde aveau loc raporturile sexuale.

Procurorii DIICOT Galaţi susţin că, în situaţii “speciale”, pentru clienţi fideli sau importanţi (deţinători de funcţii publice, oameni de afaceri), membrii grupului infracţional organizat puneau la dispoziţia lor tinere care se deplasau în alte locaţii decât salonul de masaj erotic, îndeosebi hoteluri de pe raza municipiilor Galaţi şi Brăila, unde întreţineau raporturi sexuale contracost. Fiecare membru al grupului infracţional organizat avea un rol bine definit în cadrul structurii. Procurorii DIICOT Galaţi au luat iniţial măsura reţinerii pentru 24 de ore faţă de cele cinci persoane amintite anterior pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane (în formă continuată) şi trafic de minori (în formă continuată), iar Tribunalul Galaţi a emis apoi mandate de arestare preventivă pe numele acestora. Între timp, Iura Dobrev a murit iar Parchetul de la lângă Tribunalul Galaţi efectuează o anchetă pentru a stabili dacă cineva se face vinovat de moartea patronului Red Velvet.

Publicat în Comunitate

Numărul companiilor româneşti prezente în Deloitte Central Europe Top 500 a crescut faţă de anul trecut de la 42 la 46, plasând România pe locul al IV-lea, cu o poziţie mai sus faţă de 2014. Veniturile totale ale companiilor din România au crescut cu aproape 7% până la 46 miliarde de euro. 

Prin comparaţie, veniturile totale ale tuturor companiilor prezente în Top 500 au scăzut cu 1,8% faţă de anul trecut, ajungând la 682 miliarde euro. De asemenea, 30 de companii româneşti au urcat în clasament faţă de anul anterior şi 8 companii noi au intrat în clasament.

România rămâne una dintre cele mai atractive destinaţii pentru investiţii, cele mai mari companii din ţară prezente în Top 500 înregistrând o rată medie anuală de creştere a veniturilor de 5,3%, comparativ cu numai 0,3% cât a fost media pe regiune, conform ediţia din acest an a clasamentului realizat de Deloitte.

„Locul pe care România îl ocupă în Deloitte CE Top 500 reflectă, în mod cert, gradul de interes al investitorilor, precum şi buna sa poziţionare. Cu o creştere microeconomică constantă, România se situează printre campionii regionali în ceea ce priveşte creşterea economică. Este de aşteptat ca această evoluţie să continue, dar acest lucru depinde foarte mult de stabilitatea politică, legislativă şi fiscală a ţării, care reprezintă elemente-cheie pentru o dezvoltare semnificativă a mediului economic şi de afaceri”, a declarat Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România. 

Publicat în Economie
Pagina 3 din 3