După ce cu o săptămână în urmă Iulian Aramă, fost manager al Electrica şi membru în Consiliul de Administraţie al Electrocentrale, preciza că în forma actuală sistemul centralizat de încălzire al Galaţiului este sortit eşecului, a oferit soluţii de redresare.
Aramă a declarat: “O singură variantă posibilă este astăzi disponibilă, eficientă şi ieftină. Ca acest sistem să fie resuscitat, soluţia este intervenţia chirurgicală. La Electrocentrale Galaţi singura soluţie viabilă este separarea activelor viabile (formate din 2 cazane cu abur modernizate şi 2 cele mai bune turbine cu abur care ar trebui modernizate) de cele neviabile şi constituirea unei societăţi care să conţină doar activele viabile. Iar pentru CALORGAL, asigurarea unui management privat. Licitarea concesiunii serviciului (de distribuţie n.r.) într-un mod deschis şi la vedere. Managementul privat la Electrocentrale poate atrage investiţii din fonduri europene. Braşov, Ploieşti s-au redresat deşi aveau sisteme mai defectuoase decât la Galaţi”.
În ceea ce priveşte situaţia celor 300 de angajaţi rămaşi, din 500, de la Electrocentrale, Aramă consideră că o parte dintre aceştia se apropie de vârsta pensionării şi deci pot ieşi din sistem pe cale naturală. Aramă a concluzionat cu un regret: “Electrocentrale era un pilon al energiei naţionale. Şi uitaţi-vă în ce situaţie a ajuns!”.

Publicat în Politica
Sistemul informaţional pentru fondurile europene din exerciţiul bugetar 2014-2020 va fi funcţional pe 15 ianuarie 2016, iar, în prezent, se lucrează la simplificarea ghidurilor, se arată într-un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene. „În ceea ce priveşte cadrul financiar 2014-2020, ministerul (Fondurilor Europene — n.r.) va avea funcţional sistemul informaţional pe 15 ianuarie 2016, acum lucrează la ghiduri pentru simplificarea acestora”, se arată în documentul citat. Ministrul Fondurilor Europene, Aura Carmen Răducu, s-a întâlnit săptămâna trecută cu membrii Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României (CNMR). În cadrul întâlnirii au fost discutate măsurile cuprinse în Planul Naţional pentru Modernizarea României propus de CNMR. De asemenea, întâlnirea a avut în vedere şi clarificarea unor probleme procedurale apărute în procesul de implementare în perioada 2007-2013 la nivelul instituţiilor şi al beneficiarilor. Potrivit ministrului Fondurilor Europene, una dintre priorităţile ministerului este îmbunătăţirea circuitului financiar al fondurilor europene, în condiţiile în care forma actuală este dezavantajoasă pentru România şi aduce pierderi. La rândul lor, membrii CNMR au informat ministrul despre modificările aduse legislaţiei privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, solicitându-i să ţină cont de aplicarea noii Ordonanţe de urgenţă nr. 40/2015 care cuprinde: asigurarea unui termen de rambursare la 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către beneficiar/liderul de parteneriat la autoritatea de management sau la organismul intermediar, după caz, a cererii de rambursare; extinderea termenului de 20 de zile lucrătoare cu maximum 10 zile lucrătoare, fără că perioadele de întrerupere cumulate să depăşească această perioadă; sancţionarea disciplinară a personalului din cadrul autorităţii de management/organismul intermediar cu responsabilităţi în verificarea şi decontarea cererii de rambursare; virarea rambursărilor validate de către Autoritatea de Management direct în contul partenerului, nu prin intermediul beneficiarului; acordul de parteneriat să devină parte integrantă a contractului/ordinului/deciziei de finanţare; asigurarea de prefinanţare continuă, pentru sectorul non-profit şi nu numai, pe întreagă durata a implementării proiectelor, se mai arată în comunicat. Membrii CNMR i-au solicitat ministrului să ţină cont şi de aplicarea instrucţiunilor date de către fosta conducere a ministerului prin care au fost aprobate asigurarea unei cofinanţări de maximum 2% pentru sectorul non-guvernamental şi non-profit (ONG-uri, sindicate, patronate, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi camerele bilaterale), introducerea ofiţerului de proiect la nivelul tuturor autorităţilor de management, precum şi eliminarea numărului maxim de funcţionari publici remuneraţi la nivelul unei instituţii publice. Ministrul Fondurilor Europene a convenit cu membrii CNMR crearea unor grupuri de lucru tematice, care să aibă o anumită regularitate, propunând ca prima întâlnire să fie cea a grupului organizat pe domeniile cercetării şi inovării, la care să participe şi Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Aura Răducu a precizat că doreşte o altă abordare a cercetării, prin realizarea unor politici de dezvoltare în inovare şi cercetare în baza unui road-map al cercetării la nivelul întregii ţări. Pe de altă parte, membrii CNMR au atras atenţia şefului MFE că orice întârziere în plus în demararea noului exerciţiu va aduce pierderi României atât la nivel social, cât şi economic.
Publicat în Fonduri UE

Asociaţia Centrul de Resurse al Comunităţii Schela (CERC), ONG creat tocmai pentru a veni în sprijinul locuitorilor comunei, a lansat vineri structura de economie socială „SES Lascăr Catargiu”, înfiinţată în cadrul proiectului „Dezvoltarea Economiei Sociale prin Promovarea Antreprenoriatului Social – DESPAS”. 

Trebuie spus că SES, adică structura de economie socială, este o întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în comunitate, într-un sector de interes local, iar profitul este reinvestit pentru dezvoltarea afacerii sau în interesul comunităţii. SES de la Schela a primit numele „Lascăr Catargiu” deoarece, aşa cum ne-a spus primarul Maricel Petrea, acesta a fost numele comunei în trecut.

Structura de economie socială „SES Lascăr Catargiu” are ca principal domeniu de activitate fabricarea de mobilă pentru birouri şi magazine şi urmăreşte creşterea calităţii vieţii beneficiarilor şi a întregii comunităţi, încurajarea atitudinii solidare a comunităţii şi formarea de noi mentalităţi pentru mediul socio-economic local. Practic, prin proiect s-au pus bazele unui atelier unde deocamdată au fost angajate şase persoane, dintre care patru muncitori, care au beneficiat de cursuri de calificare.

Publicat în Fonduri UE

Uniunea Europeană îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă. Este morala pe care au învăţat-o 42 de tineri, beneficiari ai unui proiect european care ar fi trebuit să le dea câte 20.000 de euro pentru începerea unei afaceri dar care, în realitate, i-a adus la sapă de lemn. Asta pentru că tinerii, încrezători în proiectul european, s-au împrumutat de la rude, prieteni sau bănci pentru a face investiţii, sperând ca UE să le acorde finanţarea promisă. Din păcate, acum, cei 42 de tineri se află la 15 zile distanţă de închiderea proiectului şi nu au primit nici un euro de la UE, dar, în schimb, au datorii semnificative la bănci şi la ANAF, căruia nu îi pasă că afacerea este sau nu finanţată - teoretic de UE -, ci doar calculează impozitul pe venit şi toate celelalte obligaţii financiare la stat ale angajatorului...

Este vorba despre proiectul european „Start Up Smart”, derulat de Asociaţia Centrul de Dezvoltare SMART, parteneri în proiect fiind Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est (PTIR Sud-Est) şi Structural Consulting Group. Poiectul prevedea două etape - cursuri de antreprenoriat pentru 400 de tineri din cele 13 judeţe (2 regiuni de dezvoltare) - şi un concurs de idei de afaceri în urma cărora au fost selectate 42 dintre acestea, fiecare idee urmând să primească o finanţare de 20.000 de euro, din care doar 2% reprezintă cofinanţarea beneficiarului. Totuşi, deşi cei 42 de tineri selectaţi şi-au deschis afacerile din luna iunie şi au depus, apoi, cereri de rambursare a banilor, în limita finaţării europene promise, până acum aceştia nu au primit nici măcar un euro. Mulţi dintre tinerii întreprinzători au rate restante la bănci, s-au împrumutat la prieteni şi au conturile blocate, întrucât în ultimele 6 luni au acumulat şi datorii la stat. Şi asta deoarece proiectul prevedea ca fiecare întreprindere nou-creată să asigure şi angajarea a minim 2 persoane (care ar trebui menţinute încă 6 luni după finalizarea proiectului), angajaţi care au generat datorii la ANAF, care acum a emis decizii de impunere pentru tinerii angajatori. Proiectul Start Up Smart se va finaliza pe 6 decembrie, ceea ce înseamnă că aceasta este data limită până la care tinerii mai pot primi şi cheltui fondurile europene.

„Proiectul suna extrem de bine, la început, când a fost lansat - 25.000 de euro pentru tineri până în 25 de ani... Cu timpul însă, condiţiile s-au schimbat. S-a ajuns la 20.000 de euro pentru orice fel de întreprinzător, cu condiţia ca măcar jumătate să fie studenţi până în 25 de ani... Au fost condiţii puse în timpul derulării proiectului, condiţii care mai mult au încurcat”, spune Mihai Cârcotă, 24 de ani, student la Facultatea de Ştiinţe Economice din Galaţi, unul dintre beneficiarii proiectului Start Up Smart. Împreună cu prietena sa, au înfiinţat un atelier de design vestimentar în care deja au investit 10.000 de euro. „Am avut bani de la prieteni, rude, dar nu mai am curaj să investesc mai mult de atât, având în vedere că din vară, de când am depus cerere de finanţare, nu am primit nici un leu. Pot spune că am pornit cu stângul în această afacere care suna atât de bine la început”, spune Mihai.

„Eu nu am avut curaj să investesc, mai ales că nici nu aveam de unde să mă împrumut, dar după cursul acela de antreprenoriat trebuia să ne dea 2.500 de lei, şi nu ni i-a dat. Şi m-am gândit că dacă nu sunt în stare să ne dea banii ăia, de unde vor fi în stare să ne dea 20.000 de euro?”, spune Anghel Lupu, un tânăr care a câştigat concursul de idei de afaceri cu ideea înfiinţării unui atelier de webdesign. „Nu am avut bani să-mi cumpăr computere performante sau să-mi fac reclamă, sau să-mi cumpăr licenţe... lucrez pe laptopul de casaă, clienţii dacă vin, vin acasă, lucruri care nu sunt profesionale... În plus, proiectul m-a obligat să angajez şi 2 oameni, aşa că m-am trezit acum cu impunere de la ANAF de peste 9.000 de lei, pentru cei doi angajaţi. Normal că nu am de unde să plătesc. Nu că mi-am pierdut încrederea în astfel de proiecte dar, sigur, tinerii nu ar trebui să aibă încredere cum am avut noi că vor primi banii. În astfel de sitauţii ar trebui să ai banii tăi, iar fondurile europene să fie soluţia de rezervă...”, mai spune tânărul.

Ana Maria Bocănială are un atelier de bijuterii şi accesorii hand-made (papioane, eşarfe etc). Fata spune că a investit 5.000 de lei în maşini de cusut, utilaje şi materie primă şi că acum „am doi furnizori care mă aşteaptă, deşi cred că unul din contracte a expirat deja... Am datorii la bănci, prieteni şi la ANAF". 

Tinerii spun că se vor adresa instanţei de judecată, pentru recuperarea banilor, pentru că altfel nu vor avea cum să onoreze datoriile făcute.

Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est (PTIR Sud-Est) spune că fondurile europene nu ajung din cauza birocraţiei şi a condiţiilor stricte impuse prin ghidul de finanţare a proiectului, dar speră ca situaţia să se deblocheze în curând. „Problema majoră pentru noi a fost faptul că ghidul de finanţare a proiectului a impus limitări şi a lăsat loc la interpretări. Întâi a trebuit ca la recrutarea celor 400 de persoane, minim 50% să fie studenţi, apoi la selecţia celor 42 de întreprinzători, minim 50% iar să fie studenţi, iar fiecare judeţ din cele 2 regiuni de dezvoltare - 13 judeţe - să fie reprezentate de minim 2 câştigători. Acest lucru ne-a făcut să facem un concurs pe care participanţii nu l-au înţeles. Persoane cu punctaj mai mic au fost selectate pentru că veneau din alte judeţe, care nu aveau reprezentare, deci au fost unele discriminări. Altă problemă a fost că am vrut un concurs de idei de afaceri de grad calitativ foarte înalt. Cum spuneam, acest ghid de condiţii speciale, cum i se spune, a lăsat loc la multe interpretări. De aceea am avut aceste întârzieri în acordarea finanţării, iar pentru un tânăr întreprinzător aflat la început de drum, când are mare nevoie de bani, tocmai atunci nu a primit sprijinul mult dorit", spune Radu Oprea, preşedintele Asociaţiei Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est (PTIR Sud-Est), sperând, totuşi, ca măcar acum să fie alocate fondurile promise.

Publicat în Fonduri UE

Tribunalul Galaţi i-a condamnat zilele trecute pe protagoniştii unui proces de corupţie, care au încercat să se folosească de un înscris falsificat pentru a accesa fonduri europene substanţiale. Cel mai mult va sta după gratii Mirela Şerb (doi ani şi 10 luni), în timp ce Victor Petculescu şi Marian Radu au primit doi ani şi opt luni, respectiv doi ani şi şase luni pentru tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Totul a pornit după ce, în cursul anului 2009, între SC FAMELIS SRL Tecuci, în calitate de beneficiar şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Constanţa, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat un contract de finanţare având ca obiect punerea în practică a unui proiect. 

 

Amendă de 30.000 de lei 

 

Pe 20 martie 2012, Petculescu Victor, administrator al SC FAMELIS SRL, a depus la Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Galaţi un înscris falsificat intitulat „Scrisoare de garanţie bancară pentru restituire a avansului acordat pentru proiecte finanţate în cadrul PNDR” având antetul unei unităţi bancare din Braşov. Bărbatul a făcut acest lucru în scopul autorizării la plată a unui avans în sumă de 1.000.535 lei, reprezentând 50% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat în cadrul proiectului. Singura problemă era că acest înscris a fost falsificat, complicele omului de afaceri tecucean fiind Şerb Mirela, contabil la SC INEX STYLE SRL Braşov, care a pus falsul la dispoziţia lui Petculescu Victor. Omul de afaceri tecucean a fost ajutat şi de Radu Marian, administrator la SC RADU SOVINVEST SRL Târgovişte, care a intermediat relaţia sa cu Şerb Mirela. Reprezentanţii din cadrul autorităţii contractante au remarcat existenţa înscrisului falsificat, iar cei peste un milion de lei ceruţi cu titlu de avans nu au mai fost acordaţi. Interesant de amintit este că Şerb Mirela şi Radu Marian nu sunt la prima ispravă de acest gen, ei fiind deja trimişi în judecată pentru fapte similare, dar instanţele de judecată nu au pronunţat până la acest moment vreo soluţie. Judecătorii nu au uitat nici firma de care Victor Petculescu s-a folosit pentru a încerca să obţină nelegal fonduri europene, SC FAMELIS SRL fiind amendată cu 30.000 de lei pentru implicarea în această afacere.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a încheiat cercetarea judecătorească în procesul de corupţie, în care este implicat un tecucean şi două persoane din Braşov, care au încercat să se folosească de un înscris falsificat pentru a accesa fonduri europene substanţiale, verdictul urmând să fie pronunţat în perioada imediat următoare. În cursul anului 2009, între SC FAMELIS SRL Tecuci, în calitate de beneficiar şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Constanţa, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat un contract de finanţare având ca obiect punerea în practică a unui proiect.  Pe 20 martie 2012, Petculescu Victor, administrator al SC FAMELIS SRL, a depus la Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Galaţi un înscris falsificat intitulat „Scrisoare de garanţie bancară pentru restituire a avansului acordat pentru proiecte finanţate în cadrul PNDR” având antetul unei unităţi bancare din Braşov. Bărbatul a făcut acest lucru în scopul autorizării la plată a unui avans în sumă de 1.000.535 lei, reprezentând 50% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat în cadrul proiectului.

 

Tentativă de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată

 

Singura problemă era că acest înscris a fost falsificat, complicele omului de afaceri tecucean fiind Şerb Mirela, contabil la SC INEX STYLE SRL Braşov, care a pus falsul la dispoziţia lui Petculescu Victor. Omul de afaceri tecucean a fost ajutat şi de Radu Marian, administrator la SC RADU SOVINVEST SRL Târgovişte, care a intermediat relaţia sa cu Şerb Mirela. Reprezentanţii din cadrul autorităţii contractante au remarcat existenţa înscrisului falsificat, iar cei peste un milion de lei ceruţi cu titlu de avans nu au mai fost acordaţi. Interesant de amintit este că  Şerb Mirela şi Radu Marian nu sunt la prima ispravă de acest gen, ei fiind deja trimişi în judecată pentru fapte similare, dar instanţele de judecată nu au pronunţat până la acest moment vreo soluţie. Petculescu Victor, Şerb Mirela şi Radu Marian riscă acum pedepse grele cu închisoarea, ţinând cont că vor răspunde penal pentru infracţiuni grave, printre acestea numărându-se tentativă la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave, precum şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi va finaliza în noiembrie 2015 un proces de corupţie în care este implicat un tecucean şi două persoane din Braşov, care au încercat să se folosească de un înscris falsificat pentru a accesa fonduri europene substanţiale. În cursul anului 2009, între SC FAMELIS SRL Tecuci, în calitate de beneficiar şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Constanţa, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat un contract de finanţare având ca obiect punerea în practică a unui proiect. Pe 20 martie 2012, Petculescu Victor, administrator al SC FAMELIS SRL, a depus la Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Galaţi un înscris falsificat intitulat „Scrisoare de garanţie bancară pentru restituire a avansului acordat pentru proiecte finanţate în cadrul PNDR” având antetul unei unităţi bancare din Braşov. Bărbatul a făcut acest lucru în scopul autorizării la plată a unui avans în sumă de 1.000.535 lei, reprezentând 50% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat în cadrul proiectului.

 

Înşelăciune cu repetiţie

 

Singura problemă era că acest înscris a fost falsificat, complicele omului de afaceri tecucean fiind Şerb Mirela, contabil la SC INEX STYLE SRL Braşov, care a pus falsul la dispoziţia lui Petculescu Victor. Omul de afaceri tecucean a fost ajutat şi de Radu Marian, administrator la SC RADU SOVINVEST SRL Târgovişte, care a intermediat relaţia sa cu Şerb Mirela. Reprezentanţii din cadrul autorităţii contractante au remarcat existenţa înscrisului falsificat, iar cei peste un milion de lei ceruţi cu titlu de avans nu au mai fost acordaţi. Interesant de amintit este că  Şerb Mirela şi Radu Marian nu sunt la prima ispravă de acest gen, ei fiind deja trimişi în judecată pentru fapte similare, dar instanţele de judecată nu au pronunţat până la acest moment vreo soluţie. Petculescu Victor, Şerb Mirela şi Radu Marian riscă acum pedepse grele cu închisoarea ţinând cont că vor răspunde penal pentru infracţiuni grave, printre acestea numărându-se tentativă la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Publicat în Comunitate

Gradul de absorbţie a fondurilor europene este estimat la 65%, în prezent, iar până la finele anului probabil va ajunge la 70%, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, în plenul Camerei Deputaţilor, potrivit Agerpres.

„Avem un procentaj de absorbţie estimat la 65% în prezent. Pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice în acest moment avem 76% absorbţie, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - 75%, Programul Operaţional Sectorial Mediu - 57%, Programul Operaţional Regional - 70%, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - 58%, Programul Operaţional Sectorial Transport - 65%, Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 90%. Acestea sunt cifrele de absorbţie conform sumelor pe care le avem în acest moment la nivelul organismelor intermediare şi autorităţilor de management şi pe care, în perioada imediat următoare, le vom trimite la Comisia Europeană spre rambursare”, a spus Nica.

El a amintit că, în ceea ce priveşte perioada de programare 2014 - 2020, România are toate programele operaţionale aprobate.

„În ceea ce priveşte Programul Operaţional pentru sprijinul Persoanelor Defavorizate, s-au colectat datele din teritoriu. Referitor la distribuirea de alimente, licitaţia este în SEAP şi estimăm că la sfârşitul lunii decembrie, maxim ianuarie, procedura de evaluare a ofertelor să fie definitivată”, a precizat ministrul.

Rata absorbţiei fondurilor europene era la 56,99%, la finalul lunii septembrie, pe cadrul financiar 2007 - 2013, se arată într-o statistică publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

În ceea ce priveşte suma rambursată, aceasta se ridică la 10,05 miliarde euro, reprezentând 52,74% din totalul alocării. Pe Programul Operaţional Regional, absorbţia a fost, în septembrie, de 62,99%, pe Programul Operaţional Sectorial Mediu - 52,25%, pe Transport - 55,45%, pe Creşterea Competitivităţii Economice - 73,03%, pe Dezvoltarea Resurselor Umane - 68,87%, pe Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 82,25%, iar pe Asistenţă Tehnică - 62,99%.

Publicat în National

Valoarea totală nerambursabilă a cererilor de finanţare depuse prin Submăsura 6.4 'Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole' se apropie de nivelul maxim al sumei pentru care se pot primi proiecte în acest an, ca urmare a interesului crescut pentru investiţiile în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole din mediul rural, a anunţat vineri Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

"Până la atingerea plafonului stabilit de 120% din alocarea disponibilă pentru Submăsura 6.4 (57,21 milioane de euro) mai sunt aproximativ 27.900 euro. Odată atins plafonul stabilit de 120% din alocarea disponibilă, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat, fără a exista posibilitatea tehnică de a fi redeschisă pentru cazuri particulare până la deschiderea unei noi sesiuni", se precizează în comunicat.

Reprezentanţii AFIR au menţionat că depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii anuale aferente unei componente din cadrul unei submăsuri se opreşte înainte de termenul limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse, care au un punctaj estimat (prescoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate aferent lunii respective, atinge procentul de 120% din nivelul alocării aferente sesiunii anuale a componentei, respectiv a submăsurii respective, conform metodologiei în vigoare. 

Publicat în Economie

Tribunalul Galaţi va finaliza luna viitoare unui proces de corupţie, în care este implicat un tecucean şi două persoane din Braşov, care au încercat să se folosească de un înscris falsificat pentru a accesa fonduri europene substanţiale. În cursul anului 2009, între SC FAMELIS SRL Tecuci, în calitate de beneficiar şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Constanţa, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat un contract de finanţare având ca obiect punerea în practică a unui proiect. Pe 20 martie 2012, Petculescu Victor, administrator al SC FAMELIS SRL, a depus la Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Galaţi un înscris falsificat intitulat „Scrisoare de garanţie bancară pentru restituire a avansului acordat pentru proiecte finanţate în cadrul PNDR” având antetul unei unităţi bancare din Braşov. Bărbatul a făcut acest lucru în scopul autorizării la plată a unui avans în sumă de 1.000.535 lei, reprezentând 50% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat în cadrul proiectului.

 

Trei capete de acuzare

 

Singura problemă era că acest înscris a fost falsificat, complicele omului de afaceri tecucean fiind Şerb Mirela, contabil la SC INEX STYLE SRL Braşov, care a pus falsul la dispoziţia lui Petculescu Victor. Omul de afaceri tecucean a fost ajutat şi de Radu Marian, administrator la SC RADU SOVINVEST SRL Târgovişte, care a intermediat relaţia sa cu Şerb Mirela. Reprezentanţii din cadrul autorităţii contractante au remarcat existenţa înscrisului falsificat, iar cei peste un milion de lei ceruţi cu titlu de avans nu au mai fost acordaţi. Interesant de amintit este că  Şerb Mirela şi Radu Marian nu sunt la prima ispravă de acest gen, ei fiind deja trimişi în judecată pentru fapte similare, dar instanţele de judecată nu au pronunţat până la acest moment vreo soluţie. Petculescu Victor, Şerb Mirela şi Radu Marian riscă acum pedepse grele cu închisoarea ţinând cont că vor răspunde penal pentru infracţiuni grave, printre acestea numărându-se tentativă la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 2