Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează proiectul privind reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România - Moldova, proiect care are un buget total de 10 milioane de euro.
Este vorba despre birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti.
"România joacă un rol important în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, proiectul răspunzând nu numai principiilor enumerate în Instrumentul European de Vecinătate, care se referă la stabilitatea relaţiilor de colaborare între Uniunea Europeană şi vecinii lor, dar şi cadrului de cooperare strategică între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Întăresc cu această ocazie angajamentul autorităţii vamale româneşti de a continua implementarea activităţilor din cadrul acestui proiect comun cu Republica Moldova, în scopul de a furniza o gamă largă de servicii vamale, la standarde de calitate înalte, pe întreg teritoriul vamal al Uniunii Europene, care să permită operatorilor economici din UE şi celor din Republica Moldova să interacţioneze în acelaşi mod cu autorităţile vamale al oricărui stat membru al Uniunii Europene", a declarat Bogdan Lari Mihei, preşedintele Autorităţii Vamale Române, într-o conferinţă de presă.
Acest proiect de infrastructură mare este implementat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (în calitate de beneficiar lider), în parteneriat cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi reprezintă unul dintre proiectele majore de investiţii de importanţă strategică pentru dezvoltarea zonei de frontieră între statele partenere.
Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 prin Instrumentul European de Vecinătate.
La rândul său, Igor Talmazan, directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, şi-a exprimat dorinţa ca ţara sa să adere la UE în curând, iar aceste posturi să nu mai fie de frontieră.
"Proiectul per ansamblu este o modalitate de a asigura punerea în aplicare a dreptului cetăţenilor de liberă circulaţie. Creăm acele facilităţi de care să beneficieze cetăţenii celor două ţări şi din alte ţări. Proiectul va asigura atât fluxul de mărfuri, cât şi circulaţia oamenilor. Aş fi foarte bucuros sperăm ca aceste posturi să nu mai fie de frontieră", a precizat el.
Potrivit acestuia, Republica Moldova consideră strategice aceste proiecte.
Totodată, Bogdan Floricel, secretar general ANAF, a adăugat că implementarea modernizării punctelor frontiere este o investiţie majoră de importanţă strategică pentru statele partenere.
"Implementarea acestui proiect va permite creştere eficienţei birourilor vamale, prin modernizarea infrastructurii existente şi prin îmbunătăţirea performanţelor lucrătorilor vamali prin utilizarea tehnologiilor de control. Implementarea acestui proiect este un bun prilej de întărire şi continuare a bunelor relaţii cu vama Republicii Moldova şi vă asigur de întreaga noastră deschidere şi susţinere pentru implementarea şi finalizarea acestui proiect", a spus reprezentantul ANAF.
Obiectivul general al proiectului vizează modernizarea birourilor vamale Albiţa, Sculeni şi Giurgiuleşti de pe teritoriul României şi a birourilor vamale Leuşeni, Sculeni şi Giurgiuleşti de pe teritoriul Republicii Moldova şi îmbunătăţirea condiţiilor de efectuare a controlului vamal conform cerinţelor internaţionale, prin dotarea cu echipament specializat de control vamal şi sisteme de monitorizare şi supraveghere pentru crearea de condiţii tehnice optime de derulare a procedurilor de control vamal; reabilitarea clădirilor din punctele de trecere a frontierei şi dotarea cu facilităţile necesare în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de lucru pentru lucrătorii vamali implicaţi în activităţile de control vamal.
De asemenea, printre obiective se află modernizarea şi extinderea reţelei de infrastructură rutieră şi de control din punctele de trecere a frontierei în vederea îmbunătăţirii capacităţii de trecere a frontierei; organizarea de instruiri privind utilizarea noilor echipamente în procesul efectuării controlului vamal, în scopul fluidizării traficului de mărfuri şi persoane şi combaterii criminalităţii organizate transfrontaliere.
Bugetul total al proiectului este de 10 milioane de euro, din care 6,42 milioane de euro reprezintă valoarea totală a grantului (64,28% din bugetul proiectului), restul reprezentând contribuţia proprie a guvernelor celor două state partenere.
Bugetul total aferent beneficiarilor români ai proiectului este de 5 milioane de euro, din care contribuţia proprie a Guvernului României reprezintă 1,78 milioane euro.
Durata prevăzută pentru implementarea proiectului este de 36 luni în intervalul iunie 2019 - iunie 2022, cu posibilitatea extinderii acesteia până în luna decembrie 2023. Activităţile proiectului sunt în curs de derulare, urmând ca până la finalizarea perioadei de implementare să fie atinse toate rezultatele acestuia. (sursa Agerpres)

Publicat în Regional

În urma licitaţiei publice, a fost semnat contractul de lucrări pentru reabilitarea şi eficientizarea energetică a Şcolii Gimnaziale nr. 29, din cartierul Micro 19, după ce au fost obţinute fonduri europene în acest scop, informează Primăria municipiului Galaţi. Astfel, contractul semnat cu Asocierea Gendav SRL - Dagero Metalconstruct SRL este în valoare de 1.321.248,24 lei şi are o durată de 11 luni (3 luni pentru proiectare şi 8 luni pentru execuţia lucrărilor).
Este vorba despre lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii; lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum; instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu; instalarea unui sistem de panouri solare fotovoltaice ca formă alternativă de producere a energiei electrice pentru iluminat; lucrări de reabilitare/modernizare a instalaţiei de iluminat aferente clădirii. De asemenea, lucrările presupun refacerea tencuielilor degradate interioare şi exterioare (faţade); refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţii; crearea de facilităţi/adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi - în incinta şcolii se va realiza o rampă de acces prevazută cu balustradă metalică şi se vor monta la toate schimbările de nivel (trepte) benzi tactilo-vizuale.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt: creşterea performanţei energetice a imobilului în care funcţionează Şcoala Gimnazială nr. 29, cu efecte favorabile asupra calităţii mediului ambiental, a sănătăţii elevilor şi îmbunătăţirea calităţii actului educaţional, prin reducerea consumurilor pentru încălzire şi scăderea sub 135 kW/m2/an a energiei consumate; reducerea amprentei de carbon a clădirii, ca urmare a reducerii consumurilor energetice.
Valoare totală a proiectului cu finanţate europeană este de 1.853.506,09 lei lei cu TVA. Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2021, Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1 - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, Operaţiunea B - Clădiri Publice, Apel de proiecte nr. POR/2020/3/3.1/B/2/NE,SE,SM, precizează municipalitatea.

Publicat în Știrea zilei

Primăria municipiului Galaţi informează că, în contextul pandemiei, Spitalul de Psihiatrie beneficiază de un proiect cu fonduri europene, de peste 110.000 de euro, privind dotarea unităţii medicale cu echipamente şi consumabile. Astfel, municipalitatea a ajutat echipa spitalului să depună cererea de finanţare europeană şi să realizeze toţi paşii premergători semnării de curând a contractului.
Proiectul are două etape: etapa 1 este de rambursare a cheltuielilor efectuate în 2020 (352.281,56 lei, fonduri asigurate în cea mai mare parte de la bugetul local) şi etapa 2 de achiziţii echipamente în 2021 (197.131,58 lei).
Astfel, în etapa 1 s-au achiziţionat echipamente precum defibrilator (1), nebulizatoare (3), lămpi UV (11), pulsoximetre şi termometre digitale. În etapa a doua se vor achiziţiona consumabile precum măşti chirurgicale, combinezoane, dezinfectanţi etc.
Proiectul „Creşterea capacităţii Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galaţi de gestionare a crizei sanitare COVID-19” are o valoare de 113.707,75 euro, iar termenul de finalizare este 31.12.2021.
Proiectul „Creşterea capacităţii Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galaţi de gestionare a crizei sanitare COVID-19” cod SMIS 141732 este finanţat în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare, Axa prioritară 9 – Protejarea sănătăţii populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19, Obiectivul Specific 9.1 – Creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19, precizează municipalitatea.

Publicat în Eveniment

A fost semnat contractul de lucrări pentru modernizarea Parcul Carol (fost Parc CFR), după ce au fost atrase fonduri europene în acest scop, informează Primăria municipiului Galaţi. Astfel, în urma licitaţiei publice, oferta câştigătoare a fost cea depusă de Asocierea CONSUMCOOP GALATI - FRAGAR TRADING SRL - SUBMIT SRL. Valoarea contractului este  de 6.114.277,9 lei fără TVA, fiind prevăzute 9 luni, dintre care 2 luni sunt pentru proiectare şi 7 luni pentru execuţia lucrărilor.

În cadrul proiectului sunt prevăzute următoarele lucrări principale: amenajarea spaţiilor verzi şi a aleilor pietonale; instalarea de mobilier nou; dotarea cu echipamente de fitness şi cu echipamente de joacă; realizarea de fântâni arteziene; refacerea împrejmuirii; iluminat ambiental pentru alei prin montarea unor corpuri cu lampi LED de mare eficienţă care se vor integra în peisagistica parcului; realizarea de reţele de apă-canalizare noi; sistem de irigaţie; montarea unei instalaţii de supraveghere video.

Pentru punerea în valoare a Parcului Carol, care va deveni un spaţiu modern de relaxare şi petrecere a timpului liber, Primăria municipiului Galaţi a obţinut finanţare europeană. Valoarea totală a proiectului este de 9.613.081,87 lei, iar cofinanţarea de la bugetul local este de 192.261,63 lei. Proiectul este finanţat prin POR 2014-2020 - Axa prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban - Prioritatea de investiţii 9.1 - Dezvoltare locală sub responsabilitatea comunităţii (DLRC).

Publicat în Știrea zilei

Fondurile europene disponibile pentru activităţile neagricole în mediul rural s-au epuizat înainte de finalul sesiunii, fiind primite online 1.149 de cereri de finanţare, în valoare de peste 204 milioane de euro, informează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat de presă transmis, miercuri, Agerpres.
Conform instituţiei, alocarea stabilită de Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost de 100 de milioane de euro, iar fondurile disponibile pentru depunere au reprezentat un plafon de 150 de milioane de euro, echivalentul a 150% din alocare.
Astfel, sesiunea de depunere a proiectelor s-a închis automat, înainte de termenul-limită, pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse (204.027.761 de euro) a depăşit plafonul din nivelul alocării sesiunii (150 milioane de euro).
În intervalul 2 noiembrie 2021 - 7 noiembrie 2021, AFIR a primit online 1.149 de cereri de finanţare pentru submăsura 6.4 - Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).
Solicitanţii eligibili pentru acest tip de sprijin sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile neagricole mici existente şi nou-înfiinţate, cum ar fi start-up-urile din spaţiul rural. O altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizaţi cu statut minim pe PFA, care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activităţi neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. Excepţie fac persoanelor fizice neautorizate, precizează AFIR.

Publicat în Fonduri UE

Primăria municipiului Galaţi informează că este în procedură de licitaţie contractul privind reabilitarea şi eficientizarea energetică a Colegiului Naţional „Mihail Kogălniceanu” - Corpurile C1+C3, în cadrul unui proiect cu fonduri europene.
Principalele lucrări de intervenţii vizează reabilitarea termică a elementelor de anvelopă; reabilitarea termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum; instalarea sistemelor alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu; reabilitarea/modernizarea instalaţiei de iluminat. Toate acestea vor contribui la reducerea consumurilor pentru încălzire şi scăderea sub 135 kW/m2an a energiei consumate.
Valoarea estimată a contractului, aflat în procedura de achiziţie publică, este de 1.794.524,00 lei fără TVA, iar ofertele pot fi depuse până pe 9 noiembrie 2021. Durata contractului va fi de 12 luni (2 luni proiectare + 10 luni execuţie).
Corpul C1 a fost construit în perioada 1969 - 1970 şi are regimul de înălţime Sp+P+2E, iar Corpul C3 a fost construit în 1972 şi are regimul de înălţime Sp+P+1E, ambele spaţii fiind destinate desfăşurării cursurilor pentru 829 elevi.
Bugetul proiectului cu fonduri europene este 2.151.437,93 lei lei cu TVA, din care valoarea eligibilă este de 2.151.437,93  lei cu TVA, iar contribuţia proprie este 43.028,76 lei cu TVA.
Proiectul are data limită de implementare 28.02.2023 şi este finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3 - Sprijinirea  tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1 - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, Operaţiunea B - Clădiri Publice, Apel de proiecte nr. POR/2020/3/3.1/B/2/NE,SE,SM, informează municipalitatea.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Știrea zilei

Zilele trecute, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, alături de peste 20 de primari din judeţ, a ieşit public să tragă un semnal de alarmă şi să-şi facă publică supărarea cu privire la faptul că Galaţiul nu a primit niciun leu de la Guvern ca despăgubiri pentru localităţile afectate de inundaţii în această vară. Monitorul de Galaţi a relatat pe larg despre acest subiect în articolul „Preşedintele CJ şi 22 de primari din judeţ supăraţi foc că nu au primit niciun ban de la Guvern“. Principala vină pentru nealocarea bugetară pare să fie politică, căci se ştie că Galaţiul a votat preponderent PSD.

Ca replică la nemulţumirile primarilor din localităţile grav afectate de inundaţii şi pentru a scuza Guvernul, preşedintele PNL Galaţi aruncă vina pe fostul prefect, Gabriel Panaitescu, care a fost demis de Guvernul PNL după ruptura de USR, Panaitescu ocupând această funcţie cu susţinerea USR. Despre acest subiect, cotidianul nostru a relatat în articolul „Subprefecţii preiau frâiele Prefecturii Galaţi“.

Printr-un comunicat de presă remis redacţiei Monitorul de Galaţi, George Stângă, afirmă că Guvernul României a alocat, săptămâna trecută, peste 377 de milioane de lei din Fondul de Intervenţie, pentru judeţele afectate de calamităţile naturale şi chiar dacă Galaţiul se numără printre cele mai afectate judeţe din ţară, vina ar fi a fostului prefect de la USR, Gabriel Panaitescu, care nu a depus nicio solicitare pentru alocarea de fonduri. Din acest motiv, Galaţiul nu s-a regăsit pe lista judeţelor care au primit sprijin financiar de la Guvern.

„În ciuda cererilor depuse de administraţiile locale afectate de inundaţii, habarnistul Panaitescu nu a urmat procedura şi nu a transmis solicitările către Guvern pentru alocarea de fonduri pentru refacerea drumurilor, podeţelor sau a altor obiective calamitate. Până acum, am preferat să dăm dovadă de maturitate politică şi am făcut compromisul de a nu-i trage de urechi pe cei de la USR pentru greşelile pe care le-au tot făcut, dar nu mai putem tolera incompetenţa crasă care îi caracterizează pe usrişti, mai ales că acest fapt îi afectează direct pe gălăţeni. USR a fost nociv pentru judeţul Galaţi. Singura decizie bună pentru români pe care a luat-o USR a fost să plece de la guvernare”, spune George Stângă, preşedinte PNL Galaţi.

George Stângă susţine că în cea de-a doua etapă a alocării din Fondul de Intervenţie la dispoziţia Guvernului, subprefecţii liberali, care au preluat atribuţiile fostului prefect, au deblocat situaţia.

„În urma inundaţiilor care  au avut loc în lunile mai-august 2021, la Instituţia Prefectului  au fost înregistrate 20 de rapoarte operative pentru care au fost constituite comisii de evaluare a pagubelor. Deşi avea posibilitatea, poate chiar obligaţia, ca în baza acestor rapoarte să iniţieze o Hotărâre de Guvern, la acel moment, Instituţia Prefectului Galaţi, condusă de Gabriel Panaitescu (USR) nu a făcut acest lucru, Galaţiul fiind astăzi un judeţ care nu a putut beneficia de aceste despăgubiri. Din discuţiile avute la nivel naţional cu reprezentaţii Guvernului, vom face tot posibilului pentru remedierea problemei cu celeritate”, a declarat Andra Constache, subprefect.

Instituţia Prefectului Galaţi a depus, astăzi (n.r. - vineri, 24 septembrie 2021), documentaţia pentru alocarea de fonduri în valoare de peste 6 milioane lei pentru mai multe obiective din judeţ afectate de inundaţii din localităţile Târgu Bujor, Bereşti, Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băneasa, Bereşti - Meria, Costache Negri, Drăguşeni, Fârţăneşti, Folteşti, Jorăşti, Matca, Măstăcani, Oancea, Schela, Scânteieşti, Smulţi, Suceveni, Rădeşti, Valea Mărului şi municipiul Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

În clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, România se clasează pe ultimul loc.
Anul trecut, Guvernul a alocat circa 15 euro pe cap de locuitor pentru cercetare şi dezvoltare, o sumă de 15 ori mai mică decât media Uniunii Europene de 225 de euro.
Cheltuielile guvernului român cu cercetarea şi dezvoltarea au scăzut cu 32% în anul 2020, faţă de anul 2021, de la 22 de euro pe cap de locuitor în 2019, la 15 euro alocaţi anul trecut.
Per total, în 2020, alocaţiile bugetare guvernamentale totale pentru cercetare şi dezvoltare în Uniunea Europeană s-au ridicat la 100,78 mld. euro, echivalentul a 0,8% din Produsul Intern Brut.
Anul trecut, alocaţiile bugetare guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltare la nivelul UE s-au ridicat la 225 de euro pe cap de locuitor, în creştere cu 22% faţă de 2010 (184 euro pe persoană).
Cele mai mari sume alocate s-au înregistrat în Luxemburg (648 euro pe cap de locuitor), urmată la distanţe considerabile de Danemarca (519 euro) şi Germania (443 euro).

Publicat în National
Miercuri, 15 Septembrie 2021 13:37

Blocul PEXCO intră în modernizare

Blocul PEXCO, construit în perioada 1976 - 1978 şi situat pe strada Dr. M. Petrini Galatzi, în cartierul Micro 39, va intra în modernizare, anunţă Primăria municipiului Galaţi. „În urma licitaţiei publice, a fost atribuit contractul de lucrări pentru modernizarea blocului PEXCO, în cadrul unui proiect cu fonduri europene. Contractul, încheiat cu Criomec SA, este în valoare de 4.464.975 lei cu TVA, iar durata acestuia este de 15 luni, fiind prevăzute 3 luni pentru proiectare şi 12 luni pentru execuţie”, informează municipalitatea.

Proiectul prevede realizarea a 38 de apartamente cu o cameră, cu bucătărie şi grup sanitar propriu, precum şi a 10 garsoniere, cu bucătărie şi cu grup sanitar propriu, prin recompartimentarea spaţiului existent. De asemenea, se vor face lucrări de anvelopare, se vor realiza pardoseli din parchet în camerele de locuit şi se va monta gresie în holuri, se vor face zugrăveli, iar tâmplăria exterioară va fi înlocuită cu tâmplărie din profile PVC şi geam termoizolant. S-au mai prevăzut şi lucrări de înlocuire a instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare, de înlocuire a instalaţiei termice, precum şi lucrări de reparaţii şi refacere trotuare, alei de acces şi rigole.

„Pentru acest bloc am prevăzut realizarea a 38 de apartamente şi a 10 garsoniere, prin recompartimentarea spaţiului existent. De asemenea, vor fi lucrări de anvelopare şi zugrăveli, lucrări de înlocuire a tâmplăriei, a instalaţiilor de alimentare cu apă şi a instalaţiei termice, dar şi lucrări de reparaţii şi de refacere a trotuarelor. Vorbim de un proiect cu fonduri europene pentru care am semnat contractul de lucrări în valoare de 4,4 milioane de lei, fiind prevăzute 3 luni pentru proiectare şi 12 luni pentru execuţie”, spune Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.

Valoarea totală a proiectului cu fonduri europene este de 6.412.479,42 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 3.259.529,00 lei. Proiectul „Reabilitare şi modernizare bloc PEXCO Galaţi” este finanţat în cadrul POR/2019/9/9.1/1/7REGIUNI, AXA PRIORITARA 9 - Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban, PRIORITATEA DE INVESTITII 9.1 - Dezvoltare Locală sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC), menţionează Primăria Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenţia că prin reformele şi legile ascunse în PNRR, Guvernul Cîţu ar putea pregăti adevărata austeritate pentru anul 2022, existând şi riscul major de sistare a fondurilor europene după primele 6 luni de la semnarea documentului.

Social-democratul solicită Guvernului României transparentizarea de urgenţă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a tuturor observaţiilor Comisiei Europene, a planului întocmit pentru primirea avansului solicitat din PNRR în acest an şi strategia concretă pentru categoriile sociale din România, dar şi pentru mediul privat.

„Fondurile europene alocate prin PNRR reprezintă o oportunitate majoră pentru economia României, care ar trebui să vizeze schimbarea în bine a vieţii cetăţenilor. Este însă inadmisibil ca nimeni să nu ştie ce conţine în mod concret PNRR-ul ţării noastre. Ce ştim de la fostul ministru al Fondurilor Europene este că Planul de Rezilienţă şi Redresare cuprinde «zeci de legi, sute de reforme şi de investiţii» (AICI), dar nu ştim şi ce conţin ele. În acest context, există riscul ca banii României să fie tăiaţi după primele 6 luni de zile dacă «Echipa Câştigătoare» nu va livra la timp promisiunile făcute la Bruxelles. Niciun român nu ar trebui să intuiască ce are de gând Guvernul, mediul de afaceri nici atât, lipsa predictibilităţii fiind cel mai mare duşman al acestui sector», a explicat Dan Nica.

Eurodeputatul a subliniat că, în aceste condiţii, de secretomanie absolută, orice guvern care îi va urma lui Florin Cîţu va trebui să respecte orbeşte reformele la care s-a angajat acest cabinet, pentru a nu pierde fondurile europene din PNRR.

„România ar fi avut nevoie urgentă de un plan economic de redresare care să răspundă nevoilor reale ale economiei şi ale oamenilor. Dar nimeni nu ştie la ce s-au angajat politicienii de dreapta din România, nimeni nu ştie dacă sutele de legi şi reforme chiar sunt realizabile. Dacă nu, înseamnă că avem în faţa noastră un plan eşuat, chiar criminal,  banii europenii fiind deja în pericol, iar adevărata austeritate la numai un pas de  buzunarele românilor. În procesul de recuperare si transformare economică românească, nu se poate pierde timpul. Lipsa transparenţei va încetini procesul de implementare şi absorbţia, punând în pericol alocarea fondurilor”, a mai spus eurodeputatul PSD.

Publicat în Politica
Pagina 1 din 2