Consumul de alcool, fumatul şi obezitatea aflate la "niveluri alarmante" în Europa ameninţă progresele înregistrate în ceea ce priveşte scăderea mortalităţii premature, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de AFP.

Raportul organizaţiei privind sănătatea în Europa, realizat o dată la trei ani, acoperă 39 de ţări — atât membre ale Uniunii Europene, cât şi foste republici sovietice.

Potrivit documentului, deşi numărul morţilor premature legate de bolile netransmisibile — cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul şi bolile respiratorii cronice — este în declin rapid, "nivelurile consumului de alcool, fumatului, excesului de greutate şi obezităţii sunt încă alarmant de mari".

"Regiunea europeană înregistrează nivelurile cele mai ridicate în ceea ce priveşte consumul de alcool şi fumatul, iar în ceea ce priveşte excesul de greutate şi obezitatea, ea se situează în spatele regiunii Americilor", adaugă raportul.

Astfel, 59% din populaţie este supraponderală sau obeză, iar 30% fumează. Potrivit cifrelor din 2010, consumul de alcool este de 11 litri de alcool pur pe an de persoană, în medie, în regiune.

"Suntem pe drumul cel bun, ceea ce este o veste importantă, însă (...) trebuie să depunem mai multe eforturi în ceea ce priveşte factorii de risc, dacă dorim să ne realizăm obiectivele, şi anume o reducere a mortalităţii premature de 1,5% pe an până în 2020", a declarat Claudia Stein, director de cercetare la biroul european al OMS.

"Numărul persoanelor care fumează este în scădere peste tot — cu unele excepţii — însă cel al persoanelor obeze a crescut", a subliniat aceasta într-un interviu acordat AFP.

OMS subliniază, de asemenea, că diferenţele dintre ţări în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere şi mortalitatea infantilă au scăzut între ţările din regiune, deşi ele rămân "innaceptabil de ridicate". Astfel, potrivit datelor din anul 2010 citate în raport, în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, există o diferenţă de 11 ani între topul şi baza clasamentului.

Publicat în Sanatate

Fumatul poate fi unul dintre factorii care contribuie la dezvoltarea psihozelor, potrivit unui nou studiu, realizat de cercetătorii britanici, care aduce noi probe în sprijinul legăturii dintre acest obicei şi apariţia schizofreniei. Pentru acest studiu, a cărui concluzie a fost că fumatul creşte riscul de paranoia, cercetătorii au analizat 15.000 de fumători şi 273.000 de nefumători, printre care şi persoane care sufereau de halucinaţii auditive şi vizuale, precum şi paranoia. "Deşi este dificil de determinat direcţia cauzalităţii, descoperirile noastre arată că fumatul trebuie considerat în mod serios un posibil factor de risc în dezvoltarea psihozelor", a declarat James McCabe, de la Institutul de Psihiatrie din cadrul Colegiului Regal din Londra (King's College London), specialist în psihoze şi coautor al acestui studiu. Acesta a adăugat, totuşi, că fumatul este doar unul dintr-o serie de factori de risc, alături de anumite variaţii genetice, dieta alimentară, stilul de viaţă.

Schizofrenia, o maladie psihiatrică severă care afectează, în medie, o persoană din 100, debutează la sfârşitul adolescenţei, iar cele mai comune simptome sunt tulburările de gândire şi percepţie şi episoadele psihotice frecvente.

Deşi legătura dintre schizofrenie şi fumat a mai fost evidenţiată de alte studii, este pentru prima dată când medicii au urmărit o ipoteză a automedicaţiei, respectiv cea în care pacienţii ar contracara prin acest obicei simptomele stresante ale schizofreniei şi efectele adverse ale medicamentelor antipsihotice. Pentru noul studiu, echipa lui McCabe a analizat procentul de fumători din rândul persoanelor care au experimentat deja un episod psihotic. Cercetătorii au descoperit că 57% dintre acei pacienţi care trecuseră printr-un astfel de episod erau fumători. De asemenea, persoanele care avuseseră un prim episod psihotic prezentau de trei ori mai multe probabilităţi de a fi fumătoare, comparativ cu cele din grupul de control.

Robin Murray, un alt membru al echipei de cercetători, spune că o posibilă explicaţie a legăturii cauzale dintre fumat şi psihoză este excesul de dopamină - un neurotransmiţător implicat într-o varietate largă de activităţi diferite, precum controlul motilităţii, al mişcărilor musculare - din creier. "Este posibil ca expunerea la nicotină, care determină creşterea nivelului de dopamină, să provoace dezvoltarea psihozelor", a explicat acesta.

Studii anterioare au sugerat o legătură între psihoze şi consumul de canabis, însă părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte o eventuală legătură de cauzalitate sau anumite gene care predispun atât la consumul de marijuana, cât şi la dezvoltarea schizofreniei. McCabe spune că noul studiu sugerează că "este posibil ca adevăratul personaj negativ să fie tutunul, nu canabisul", mai ales că utilizatorii de marijuana o combină cu ţigarete.

Publicat în Sanatate
Pagina 2 din 2