Având în vedere faptul că, în perioada 14-17 octombrie 2021, la nivel naţional, au fost intensificate acţiunile de informare, precum şi de prevenire şi combatere a răspândirii virusului COVID-19, în cursul zilei de sâmbătă, 16 octombrie, poliţiştii gălăţeni sprijiniţi de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Galaţi, dar şi de poliţişti din cadrul Poliţiei Locale Galaţi, au desfăşurat în acest sens, mai multe acţiuni punctuale cu efective mărite, pe raza întregului judeţ.

Cu această ocazie, au fost legitimate 1.321 de persoane, au fost verificate 186 de societăţi comerciale, 443 de domicilii/locaţii declarate pentru persoanele aflate în carantină, 105 locaţii de alimentaţie publică (restaurante/baruri/terase) şi controlate 77 de mijloace de transport persoane atât din domeniul public cât şi din cel privat. Poliţiştii au aplicat 124 de sancţiuni contravenţionale la Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, dintre care 120 de sancţiuni pentru nepurtarea măştii sanitare în spaţiile publice închise sau deschise şi 4 sancţiuni pentru nerespectarea restricţiilor de circulaţie.

„Întrucât sănătatea şi siguranţa cetăţenilor sunt prioritare, recomandăm tuturor cetăţenilor să respecte prevederile legale pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, să poarte masca de protecţie, să păstreze distanţarea fizică şi să respecte interdicţiile privind deplasarea sau libera circulaţie. Reamintim faptul că în localităţile în care incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 6/1.000 de locuitori, se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice închise şi deschise. Trebuie să dăm dovadă de responsabilitate, întrucât fiecare dintre noi are datoria morală şi obligaţia de a-i proteja pe cei din jur, astfel încât să putem preveni şi reduce efectele pandemiei actuale“, precizează IPJ Galaţi.

Poliţiştii vor acţiona în continuare în vederea prevenirii răspândirii infecţiei cu noul coronavirus şi asigurarea unui climat optim de ordine şi siguranţă publică.

Publicat în Știrea zilei

În primele nouă luni ale anului 2021, pe adresa Poliţiei Locale Galaţi au fost înregistrate aproximativ 1.400 de petiţii/sesizări, iar 60 de persoane s-au prezentat în audienţă.
Cea mai solicitată structură din cadrul Poliţiei Locale, cu un număr de 511 petiţii înregistrate, continua să fie Serviciului Disciplina în Construcţii şi Afişajul Stradal. La acest capitol, în continuare gălăţenii reclamă: lucrări de construcţii (modificări interioare) executate în apartamente proprietate privată din condominii, lucrări de construcţii executate la imobile proprietatea Municipiului Galaţi şi lucrări de construcţii la imobile clasificate monumente istorice sau imobile aflate în zona de protecţie a monumentelor istorice.
Pentru perioada analizată, în clasamentul sesizărilor venite din partea cetăţenilor, pe locul doi se poziţionează sesizările care au intrat în competenţa de soluţionare a poliţiştilor din cadrul Serviciului de Protectie a Mediului. În primele nouă luni ale anului 2021, au fost primite peste 200 de sesizări.
Principalele aspecte reclamate fac referire la: modul de gestionare a deşeurilor (colectare, transport şi eliminare/depozitare necorespunzătoare/imbole insalubre/lipsă contracte salubrizare), afectarea spatiului verde precum şi a arborilor şi arbustilor (construcţii pe spaţiul verde/tăiere arbori sau arbuşti/vatamare arbori sau arbuşti), creşterea/deţinerea animalelor, zgomotul generat de diverse activităţi, praful/fumul/mirosul generat de diverse activităţi comerciale, deversarea de ape uzate etc.
A treia poziţie în top-ul petiţiilor înregistrate la Poliţia Locală Galaţi, în intervalul ianuarie - septembrie 2021, este ocupată de Serviciul Siguranţă Rutieră, cu 167 de sesizări. Pe acest domeniu de activitate, cele mai multe reclamaţii fac referire la opriri/staţionări neregulamentare, trafic îngreunat, maşini abandonate, blocare căi de acces, garaje etc.
Tot referitor la petiţiile înregistrate la Poliţia Locală Galaţi, cumulat, cele cinci secţii de ordine publică au primit din partea gălăţenilor un număr de 394 de petiţii. Cetăţenii municipiului au reclamat acte de tulburarea ordinii şi liniştii publice, consum de băuturi alcoolice în alte locuri decât cele special amenajate, dar şi murdărirea domeniului public.
Mai trebuie precizat că un număr important de petiţii, 63 la număr, a primit spre soluţionare şi Serviciul Control Activităţi Comerciale, informează Poliţia Locală Galaţi.

Publicat în Comunitate

Mai mulţi cetăţeni, posesori de locuri de veci în cimitirul „Sfântul Lazăr”, cunoscut gălăţenilor sub denumirea de "Coca-Cola", ne-au sesizat faptul că nu pot ajunge cu uşurinţă la mormintelor celor dragi din cauza buruienilor. Oamenii mai reclamă faptul că, deşi sunt canale cu apă în apropierea locurilor de veci, sunt nevoiţi să străbată sute de metri pentru o căldare de apă, iar în cimitir deşi au fost aduse tomberoane mai mari pentru gunoi, acestea nu sunt ridicate la timp, fiind mai mereu pline.

Ne-am deplasat la faţa locului şi ni s-au confirmat cele sesizate. Chiar la intrarea în cimitir este un canal care nu funcţionează de mai bine de 6 luni. „De la Paşte nu mai curge apa aici. Trebuie să mergem până la rondou (adică peste 500 de metri) pentru o căldare de apă. Plătim o groază de bani impozitul pe morminte, dar nu avem condiţii să udăm două flori”, ne-a declarat Mărioara Stamate, proprietara unui spaţiu de înhumare, de două locuri, aflat chiar în faţa birourilor administraţiei cimitirului. De asemenea, am văzut mai multe canale înfundate cu cep care nu erau în stare de funcţionare. Oamenii spun că deşi se ştiu aceste probleme, nimeni nu se implică.

O altă problemă cu care se confruntă gălăţenii în acest cimitir este datorată buruienilor, care uneori depăşesc înălţimea unui om. „Se face igienizarea aleilor numai în zona centrală şi pe străzile principale. Pentru a ajunge la mormântul soţului, mă chinui printre bălării şi îmi umplu hainele de scaieţi”, afirmă Lucica Stoian, o văduvă, care are concesionat un mormânt la periferia cimitirului. Alţi gălăţeni reclamă faptul că pubelele de gunoi sunt mai mereu pline, fiind nevoiţi să lase gunoiul lângă tomberoane.

Am contactat telefonic administraţia cimitirului „Sfântul Lazăr” pentru un punct de vedere la cele relatate mai sus, dar ne-am izbit de o indolenţă crasă. Am fost informaţi că răspunsul la întrebarea „De ce nu curge apă la unele canale funcţionabile din cimitir şi de ce pubele sunt mai mereu pline?”, îl putem primi doar printr-un e-mail adresat Societăţiii Gospodărire Urbană, care se ocupă cu administrarea cimitirului. Am trimis acest e-mail, a trecut o săptămână, dar nu am primit nici un răspuns. Robinetele sunt înfundate, deşi o canea costă în jur de 20 de lei, iar banii încasaţi de la contribuabili au probabil alte destinaţii.

Autor: Ştefan IORGA

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Despre neregulile din cimitirele din Galaţi, cotidianul nostru a mai relatat şi în articolul „DEZASTRU în cimitirele din Galaţi: se surpă şi sunt sufocate de mizerie (FOTO)”.

Publicat în Știrea zilei

Dacă anul trecut datorită pandemiei cursurile de formare nu s-au putut desfăşura normal datorită restricţiilor impuse, acum situaţia pare să revină la normal. Din cele 18 cursuri gratuite, propuse de AJOFM Galaţi, se afla în derulare cursurile de agent de pază şi frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist (nivel de pregătire minim obligatoriu-învăţământ gimnazial), dar şi cursuri destinate absolvenţilor de liceu, respectiv în specializarea: operator introducere şi validare date și inspector/ referent resurse umane. De asemenea, AJOFM Galaţi are un parteneriat cu Penitenciarul Galaţi, în care persoanele aflate în detenţie care vor să se recalifice urmează deja un curs de confencţioner, asamblor confecţii textile.

Începerea cursurilor depinde de foarte mulţi factori. În primul rând trebuie să fie doritori care să formeze o clasă, de exemplu 20 de persoane. Unele cursuri pot fi făcute online, dar cele mai multe nu. Partea teoretică este acordată de formatori licenţiaţi, iar partea practică se desfăşoară la agenţii economici din domeniu. Mulţi dintre cursanţi ajung să se angajeze chiar la agenţii economici la care au practicat, dacă sunt serioşi şi conving.

„La începutul acestei luni începe cursul de formare pentru meseria de sudor oxigaz. Şi preconizăm ca până la sfârşitul anului să se completeze clasele şi pentru următoarele specializări: maseur şi operator (se cer studii gimnaziale) şi inspector în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă şi inspector/ referent resurse umane (se cere liceul). Avem solicitări pentru a putea începe şi următoarele cursuri: lucrător comercial, bucătar şi patiser, dar cu mari rezerve din partea agenţilor economici în ceea ce priveşte derularea parţii practice (incertitudine generată de starea pandemiei). Cursurile pot fi demarate, dacă avem înregistrate suficiente opţiuni pentru cursul dorit, aşa că îi aşteptăm pe cei interesaţi să vină la agenţie“, ne-a precizat directorul executiv adjunct AJOFM Galaţi, Cezar Năstase.

Cursurile se adresează atât şomerilor în plată cât şi şomerilor neindemnizaţi. Aceştia din urmă trebuie să depună la agenţie un dosar care să cuprindă: copie după actul de identitate, diploma de studiu, un C.V. european, o declaraţie pe propia răspundere că nu are restricţii medicale care să-i impiedice să presteze o muncă. Cei care îşi depun dosarul de şomer neindemnizat pot beneficia pe lângă cursul gratuit de formare, de consiliere, dar şi de abonament timp de o lună (cu posibilitate de reînnoire) pe toate mijloacele de transport în comun din Galaţi.

Autor: Ştefan IORGA

Publicat în Eveniment

Recent, sălile Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Galaţi au găzduit o amplă şi cuprinzătoare expoziţie de carte intitulată explicit AUTORI GĂLĂŢENI ŞI CĂRŢILE LOR, ediţia a II-a, manifestare organizată de instituţia respectivă prin redacţia revistei „Armonii de toamnă” şi Salonul cultural cu acelaşi nume. Expoziţia, structurată pe şapte secţiuni (Literatură, Artă, Ştiinţe, Educaţie - Învăţământ, Viaţă spirituală, Umor - Sport - Turism şi Reviste), cuprinde peste 300 de volume, semnate de aproape 140 de autori din Galaţi, Tecuci şi din mai multe comune ale judeţului.

Vernisajul expoziţiei, s-a desfăşurat în prezenţa unui numeros public, peste 80 de persoane, şi a reprezentanţilor celor mai importante instituţii de cultură ale judeţului: Direcţia Judeţeană de Cultură, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Filiala Galaţi-Brăila a Uniunii Scriitorilor din România, Biblioteca Publică „V.A. Urechia”, a presei locale. Au rostit scurte alocuţiuni Ion Mehedinţi (preşedintele CARP - Galaţi), Florina Zaharia (preşedintele Filialei Galaţi-Brăila a U.S.R.), Cătălin Negoiţă (directorul Direcţiei de Cultură Galați), Corina Dobre (directoarea Bibliotecii „V.A. Urechia”), Gheorghe Felea, pr. Ionel Rusu, Petru Todoran, Victoria Bodolan, Mihaela Popa, Nicolae Leonte etc.

Expoziţia se constituie într-o manifestare reprezentativă privind valoarea şi diversitatea scrisului gălăţean. Câteva exemple sunt edificatoare: dintre autorii ale căror cărţi s-au aflat pe standuri 38 sunt membri ai U.S.R., 22 ai U.Z.P.R., iar 10 fac parte din diferite organizaţii profesionale de creaţie (compozitorilor, artiştilor plastici, umoriştilor etc.). Din totalul expozanţilor, 75 sunt pensionari, cei mai mulţi membri ai CARP Galaţi.

Onorează această manifestare scriitori recunoscuţi nu doar la nivelul judeţului, ci în întreaga ţară şi chiar peste hotare, alţii care s-au afirmat puternic în ultimii ani. Sunt pe standurile expoziţiei lucrările unor cunoscuţi cercetători, istorici, universitari gălăţeni, lucrări aparţinând unor prelaţi şi feţe bisericeşti, care pun în evidenţă o activă viaţă spirituală, lucrări din domeniile ştiinţei, educaţiei şi învăţământului, ale  sportului, turismului şi umorului. O secţiune din structura expoziţie a fost afectată revistelor literare, de educaţie şi de cultură, care apar la Galaţi (Antares, Axis Libri, Boema, Porto-Franco, Şcoala gălăţeană, Călăuză ortodoxă, Armonii de toamnă, Tecuciul literar-artistic) etc.

La festivitatea de închidere a expoziţiei, instituţia organizatoare, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, a acordat Diploma de Merit tuturor autorilor prezenţi în expoziţie. Au mai acordat DIPLOME Primăria Municipiului Galaţi (Cristian Dragoş Căldăraru pentru lucrarea Muzeul Cuza-Vodă din Galaţi. 24 ianuarie 1939. O recuperare istorică; pr. Eugen Drăgoi pentru volumele Monografia comunei Corni  şi Mănăstirea Adam-documente şi însemnări; Vera Crăciun pentru volumele Povestea lui Brăduleţ şi Am scris pe-o frunză un poem). Filiala Galaţi - Brăila a Uniunii Scriitorilor din România, a acordat o Diploma revistei Tecuciul literar-artistic şi aceluiaşi Cristian Dragoş Căldăraru pentru aceeaşi lucrare. Biblioteca Judeţeană V.A.Urechia, a răsplătit-o cu o Diplomă de Merit pentru debut literar, Fluturele-Gigant şi alte povestiri, pe Cristina Luca-Parapiru, iar prof. Gh. Nazare i-a acordat o Diplomă de Excelenţă, pentru promovarea culturii gălăţene.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Autor: Prof. Ghiţă NAZARE

Publicat în Comunitate
Miercuri, 29 Septembrie 2021 22:27

Coșmarul ploșnițelor s-a întors în Galați

Ploşniţele au umplut municipiul Galaţi și în această toamnă. Cetățenii se plâng că geamurile şi balcoanele, dar și grădinile din jurul blocului, le sunt pline de aceste insecte cu miros urât caracteristic.

"Ionuț Pucheanu, Costel Fotea nu știu dacă voi aveți idee de existența unor insecte numite ploșnița verde, e invazie în oraș, mai rele ca țânțarii, ce facem cu ele, nu există nici o soluție de eliberat în aer, să scăpăm de ele?", întreabă un gălățean pe un site de socializare.

Nu este singurul cetățean care se plânge de aceste insecte. "Sunt peste tot, eu m-am îngrozit câte sunt în grădini, nu am văzut așa ceva de când sunt eu", răspunde o gălățeancă la postarea mai sus menționată.

Un alt gălățean compară insectele cu magicienii: "Nu pot să las geamul deschis, sunt niște mici magicieni, intră chiar dacă ai plasa lipită de geam, nu înțeleg cum".

Important de precizat este că, până în toamnă, ploşniţele trăiesc şi se înmulţesc în lanurile de cereale, unde au căldură şi hrană, dar toamna încep să migreze spre oraşe, fiind greu de înlăturat, având în vedere că sunt rezistente la frig.

Astfel, rămâne o singură întrebare, gălăţenii trebuie să aibă răbdare să treacă sezonul ploşniţelor pentru a scăpa de ele sau se poate acționa într-un fel pentru înlăturarea lor?

Sursa foto: Facebook - GALAȚI, ASTĂZI!

Publicat în Comunitate

La Rijeka în Croaţia s-a desfăşurat săptămâna trecută Campionatul Mondial de Navomodele Machete. Competiţia a fost dominată de sportivii din România. Galaţiul a păstrat tradiţia şi a fost reprezentat cu succes de sportivii de la cele două cluburi: CSU şi ACS Nauticus Models. Bilanţul gălăţean a fost: 15 medalii - opt medalii CSU şi şapte ACS Nauticus Models.
Rezultatele individuale: Adrian Postea - argint, Valeriu Orbu - aur, Alice Cristiana Orbu - argint, Daniel Ciosu Daniel - aur, 3 argint şi un bronz, toţi de la CSU Galaţi; Alwin Ochiu - argint-junior, Martin Orbu - aur şi argint-junior, Alexandru Postea - argint-junior, Cecilia Ciosu - bronz, Gabriela Orbu - bronz, Lenuţa Postea - bronz. Delegaţia României a ocupat locul 1 în clasamentul general cu un total de 54 medalii: 13 aur, 24 argint şi 17 bronz.

Publicat în Sport

La nivelul judeţului Galaţi, potrivit raportării Instituţiei Prefectului Judeţul Galaţi, joi, 23 septembrie 2021, au fost înregistrate 29.471 de persoane confirmate pozitiv cu noul coronavirus, de la începutul pandemiei şi până în prezent, 95 de cazuri fiind confirmate în ultimele 24 de ore.
Din numărul nou de persoane infectate, 27.491 au fost declarate vindecate (54, în 24 de ore) şi 994 au decedat, 6 decese au fost confirmate în ultimele 24 de ore.
„În ultimele 24 de ore au fost raportate 6 decese. Este vorba despre şase pacienţi - două femei de 54 şi 66 de ani şi de patru bărbaţi de 36, 50, 78 şi 87 de ani -  confirmaţi cu SARS-CoV-2. Cei şase pacienţi nu erau vaccinaţi împotriva COVID-19“, precizează Prefectura Galaţi.
Până joi, în judeţ, au fost efectuate 208.838 de teste (857, în 24 de ore), 891 de persoane se aflau în carantină la domiciliu, 1 în carantină instituţionalizată, 799 în izolare la domiciliu, iar 187, în izolare instituţionalizată.
În ceea ce priveşte vaccinările, Prefectura Galaţi informează că, în data de 22 septembrie 2021, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 425 de persoane (334 prima doză şi 91 rapel). Cele mai multe vaccinări au fost la centrul drive-thru, 122 (95 prima doză şi 27 doza 2).
„Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean - 224.884. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 102.317. Totodată, 17.568 de persoane au fost imunizate cu vaccin Janssen (doză unică). Alte 2.682 de persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2. În ultimele 24 de ore nu au fost raportate reacţii adverse post imunizare“, precizează Prefectura Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Naţionala de futsal a României porneşte la un nou drum. Sub comanda selecţionerului Endre Kacso, tricolorii, în formulă cu mulţi jucători tineri, vor susţine în weekend o dublă amicală cu Ucraina. „Sunt 10 jucători noi la echipa naţională. Demarăm aşadar o primă etapă de reconstrucţie, de întinerire a primei reprezentative a României, o etapă obligatorie. Nu va fi o misiune uşoară, asta e clar, o ştie toată lumea, dar reconstrucţia echipei naţionale trebuie făcută, iar noi ne vom asuma această misiune. Avem jucători tineri valoroşi, ambiţioşi. Ceea ce depinde de noi, cei din staff, vom face, dar, reuşita echipei naţionale depinde în mare măsură şi de ei, de jucători. Întâlnim un adversar, Ucraina, devenit deja tradiţional, un adversar împotriva căruia putem vedea exact unde suntem, ce potenţial avem”, a declarat pentru site-ul FRF, Endre Kacso, selecţionerul naţionalei de futsal a României.
Vicecampioana şi reprezentanta României în UEFA Futsal Champions League, United Galaţi va fi reprezentată de „tigrii” Octavian Cireş şi Robert Crişan. „Sincer să fiu eram acasă la iubita mea când am aflat vestea, a fost un moment de neuitat, m-am bucurat foarte mult. O să dau tot ce pot din mine pentru a demonstra că merit şi le mulţumesc antrenorilor pentru încrederea acordată”, ne-a declarat jucătorul gălăţean Robert Crişan, care va debuta la Naţionala de seniori după ce a evoluat pentru România Under 19 şi Under 21. Din lotul României va face parte şi gălăţeanul Andrei Dinicuţă, transferat în această vară la Autobergamo Deva. Partidele se vor juca sâmbătă şi duminică, în sala sporturilor din Bistriţa.

Publicat în Sport

Pe 27 septembrie 2021, se împlineşte 1 an de când Ionuţ Pucheanu a fost reales, pentru un al doilea mandat, primar al municipiului Galaţi. Cu această ocazie, edilul a oferit un interviu în exclusivitatea cotidianului nostru, în care răspunde la întrebările, nemulţumirile şi sesizările gălăţenilor.

Reporter: Lipsa locurilor de parcare reprezintă o mare problemă în Galaţi. Cetăţenii doresc demolarea bateriilor de garaje pentru că în locul lor se creează mai multe locuri de parcare şi se întreabă dacă lucrările în interiorul cartierelor au fost stopate. Ce ne puteţi spune despre aceste subiecte?

Ionuţ Pucheanu: Poate părea bizar, şi nu este neapărat o scuză, dar prezentarea unor situaţii, inclusiv din afara ţării, este relevantă, şi o să vă spun că nicăieri în lume nu cred că există, în nici un oraş, o administraţie locală care să fi putut asigura acelaşi număr de locuri de parcare pe câte maşini există în oraş. În problema garajelor, încercăm şi mergem mai departe cu campania de demolare şi de transformare a fostelor baterii de garaje în locuri de parcare. În urma unui număr de 10 garaje demolate apar minim 15-16 locuri de parcare, ceea ce înseamnă un minim de 50% în plus. Pentru regenerarea urbană din cartiere, în momentul de faţă, suntem în plină licitaţie. Am atribuit 2 din 4 loturi pentru lucrările în interioarele de cartier. Oamenii au spus, pe bune dreptate, că au dispărut lucrările din cartiere. Nu, nu au dispărut, ci suntem în perioada de licitaţie. Cel mai probabil, pe cele două loturi care s-au atribuit, până la sfârşitul toamnei acesteia se va vedea din nou mişcare în cartiere. Micro 19, 20, 21 şi Micro 38, 39, 40 sunt cele 2 loturi ce s-au atribuit. S-a reluat procedura de licitaţie pentru IC Frimu şi suntem în proces de evaluare, în momentul de faţă, pentru Ţiglina şi Mazepa 1 şi 2. Prin urmare, aşa cum am anunţat, 13 cartiere, pentru următorii 3 ani, vor beneficia de refacerea infrastructurii în interiorul cartierelor aşa cum am arătat că putem face. În urma tuturor investiţiilor acestora va mai rezulta un număr consistent de locuri de parcare ce vor fi scoase la licitaţie, aşa cum am început deja să facem.

Reporter: Despre lucrările pe axa Siderurgiştilor - 01 Decembrie 1918 ce ne puteţi spune? Str. Siderurgiştilor este aproape gata, dar mai departe? Se va permite în continuare parcarea "la bordură" pe arterele modernizate?

Ionuţ Pucheanu: Pe axa Siderurgiştilor, în spatele blocurilor se va interveni stânga-dreapta imediat. Sunt baterii de garaje şi în stânga şi în dreapta ce vor fi demolate pentru a crea locuri de parcare şi a degreva circulaţia. Pe Siderurgiştilor este vorba despre două benzi pe sens. Pe sectoarele de drum, care dacă au alveolă pentru parcare, pe zona aceasta se va putea parca. Pe celelalte sectoare de drum, unde nu există alveole, nu se va mai permite parcarea la bordură. Aşa s-a votat proiectul de către cetăţeni înainte de a-l scoate la licitaţie. În timpul proiectării, am făcut un focus grup pe facebook şi aşa s-a votat. Peste 70% dintre gălăţenii chestionaţi au spus că vor fluiditate în locul locurilor de parcare.

Reporter: Când se vor finaliza lucrările pe această axă?

Ionuţ Pucheanu: Până în piaţa Energiei putem spune că totul este finalizat. Mai sunt aspecte ce ţin de fineţuri - să le spunem aşa - dar putem spune în momentul de faţă că str. Siderurgiştilor este finalizată şi este traficată de către maşini şi mijloace de transport în comun, mai puţin tramvaie, care urmează, cel mai probabil, săptămâna viitoare să reintre în circulaţie. Celălalt sector, str. 01 decembrie 1918, sperăm ca până la sfârşitul toamnei să-l finalizăm, rămânând în lucru, până la jumătatea anului viitor, celelalte sectoare: Traian Vuia, Henri Coandă şi ultima bucată de Coşbuc pe care n-am deschis-o pentru lucrări încă tocmai pentru a nu da peste cap total traficul din Galaţi.

Reporter: Dacă am ajuns în acea zonă, rămâne patinoarul care arată jalnic...

Ionuţ Pucheanu: Patinoarul este predat către Compania Naţională de Investiţii (n.r. - CNI). Avem proiectul de transformare a patinoarului într-o sală polivalentă, cu 5.500 de locuri pe scaune, cu suprafeţe retractabile şi interschimbabile. Adică va putea fi folosit de la hochei, la baschet, tenis, volei, handbal şi absolut orice alt sport. E o investiţie ce depăşeşte 20 de milioane de euro. La ultima discuţie de săptămâna trecută pe care am avut-o cu doamna director de la CNI, am stabilit că trebuie să reactualizăm preţurile pentru a nu fi subbugetată. Cred că procedura de reactualizare va dura maxim o lună de zile, urmând ca într-un viitor extrem de apropiat să intrăm în linie dreaptă pentru că avem nevoie de hotărâre de guvern pentru că depăşeşte 10 milioane de euro ca obiectiv de investiţii. Ulterior se va lansa licitaţia. Să sperăm că undeva prin primăvara anului viitor, cel târziu vara anului viitor, acest obiectiv va avea constructor.

Reporter: Un alt obiectiv despre care gălăţenii spun că l-aţi uitat este parcul de la Selgros.

Ionuţ Pucheanu: Nu e uitat doar de mine, e uitat de absolut toţi. Atât cei dinaintea mea şi probabil şi de cei care urmează. Nu e uitat, dar pur şi simplu sunt atâtea de făcut încât - şi am să fiu extrem de onest şi de sincer cu dumneavoastră - dacă aş fi făcut eu un parc la ieşirea din Galaţi, cel mai probabil ar fi ţipat absolut toţi gălăţenii şi ar fi spus „măi prietene, ai terminat cu centrul, ai terminat cu celelalte zone mult mai împânzite de oameni?”. Da, probabil vom ajunge şi acolo, dar cu siguranţă nu mâine, ca să nu creăm o zonă de expectativă. Avem foarte multe de făcut, se lucrează pe extrem de multe zone. Urmează, cel mai probabil, următorul parc pe care eu mi l-am propus să fie modernizat. Cel de la Turnul de Televiziune. Acesta este un alt parc învechit, semi-lăsat in paragină. Avem zone întregi care urmează a fi refăcute, unde îmi doresc să putem face parcări subterane şi refacerea parcului de deasupra. Mă refer aici la parcarea si parcul de lângă spitalul de copii. Spitalul de copii mărindu-se acum cu zona de primiri urgenţe, cât şi cu zona de ambulatoriu... şi aşa ce nu ai unde să parchezi în momentul de faţă, dar după extindere! Prin urmare, e nevoie de a crea o zonă de parcare şi nu avem unde să ne ducem în sus, decât în pământ. Pe zona parcului de la Băcanie ne vom duce cu două etaje de parcare în pământ şi refacerea parcului de deasupra. Acelaşi lucru mi-l doresc şi la parcul din Ţiglina. Încă nu am scos proiectarea la licitaţie, în schimb am scos la licitaţie proiectarea pentru parcarea subterană şi piaţeta de aici din faţa Primăriei.

Reporter: În aceasta vară s-a deschis Aquapark-ul de la Plaja Dunărea. Care este bilanţul?

Ionuţ Pucheanu: Bilanţul financiar înca nu-l am. Îl aştept de la cei de la Gospodărire Urbană. Cel puţin în luna august au fost extrem de multe zile în care încasările s-au dus la 80.000 lei în condiţiile în care am deschis doar la jumătate din capacitate. Nu ne vom opri aici. Urmează o nouă serie de investiţii. A fost o formă de soft opening. Asta şi pentru a ne da seama şi noi de incovenienţele sau zonele pe care nu le-am acoperit. Şi am descoperit că avem nevoie de un număr mai mare de toalete, atât în zona piscinelor, cât şi în zona de plajă. Am descoperit că toată lumea se înghesuie lângă apă indiferent de faptul că cei care au plătit preţul integral puteau să stea în zona de plajă şi să se simtă exact ca la mare şi să poată intra în bazine ori de cate ori simt nevoia să se bălăcească. Toată lumea şi-a adus de pe plajă pufuri, şezlonguri, doar pentru a sta lângă piscină, lucru care ne îndeamnă să credem că e nevoie chiar în zona de plajă de o piscină pe care dorim să o construim până la începutul sezonului estival viitor şi nu în ultimul rand - şi cred că asta va fi ce mai mare provocare - să găsim soluţiile tehnice de acoperire a celor două bazine şi a toboganelor tocmai pentru a fi folosite şi pe timp de iarnă pentru a asigura un flux de 365 de zile, atât pentru angajaţi - să nu mai fie sezonieri, pentru că poţi găsi oameni foarte buni pe care să îi pierzi şi evident, şi cel mai important, în primul rând pentru cetăţenii acestui oraş care merită să aibă unde să se poată duce şi pe timp de iarnă.

Reporter: Situaţia cimitirelor este jalnică...

Ionuţ Pucheanu: Ştiu. Am şi eu tată pe care mă mai duc să-l vizitez. În schimb, eu aş vedea realitatea celor care vin. Vedeţi dvs. că dacă v-aţi pune în locul meu, aţi vedea lucrurile altfel. Dacă te opreşti în poarta cimitirului şi faci un tur de orizont, da, aşa este precum spuneţi dvs. Dacă intraţi mai în amănunt, o să vedeţi că vina e împărţită. Una la mână, administraţia cimitirelor cred că face cu mult mai bine. Fără doar şi poate. Au avut o problemă, în această vară, de personal, pentru că lumea nu mai vrea să muncească, pentru că nu mai sunt dispuşi să facă genul acesta de activităţi. A doua la mână, cei care au aceste locuri de veci concesionate şi care nu le îngrijesc. De asta vă spun că cele două realităţi puse la un loc duc la o privelişte absolut dezolantă.

Reporter: Oamenii au reclamat punctual, lispa locurilor de depozitare a gunoiului, lipsa apei şi faptul că nu s-a facut de foarte mulţi ani curat pe aleile dintre morminte.

Ionuţ Pucheanu: Credeţi-mă! Aici nu e adevărat! Încă o dată, cu tot respectul, sunt de acord cu o anumită realitate, dar să ducem lucrurile dincolo de limita unei realităţi pe care eu personal o cunosc...

Reporter: Pot să vă prezint zeci de poze trimise de cititori.

Ionuţ Pucheanu: Eu vă cred, dar o poză făcută la un anumit moment, nu reflectă realitatea generală. Eu dacă fac acum o poză pe Domnească, nu înseamnă că este o realitate generală, eu am un moment surprins. Aşa şi în cimitire. Se ridică gunoiul, există apă, poate nu peste tot şi poate trebuie să faci câteva zeci de metri pentru a umple bidoanele pentru a uda florile, dar că ani de zile nu s-a făcut nimic, aici vă contrazic. Nu sunteti singura care se duce la cimitire...

Reporter: Avem fotografii din toate cimitirele. Veţi vedea ce spun cititorii după ce vor citi acest interviu.

Ionuţ Pucheanu: Vegetaţia creşte mai ales după o ploaie, dar e mai uşor să arunci piatra către administraţie. Imaginaţi-vă ca fiecare, pe ăia doi metri pătraţi i-ar îngirji sau ar fi dispuşi să plătească acea sumă suplimentară atunci poate s-ar putea plăti salarii mai mari şi s-ar găsi oameni care să lucreze.

Reporter: Tarifele s-au mărit...

Ionuţ Pucheanu: Dar e vorba de concesiune. Ar trebui să faceţi o analiză pe tarifele la nivel naţional să vedem unde ne aflăm. Un exerciţiu jurnalistic, ca să zic aşa.

Reporter: Toate tarifele s-au mărit, nu doar cele pentru concesiune.

Ionuţ Pucheanu: Da. E adevărat...

Reporter: Să trecem la un alt subiect că la cel cu cimitirele suntem în total dezacord. Aveţi proiecte pe PNDL. Aţi declarat la un moment dat că nu vin banii, că e afectat puternic bugetul local. În ce stadiu sunteţi acum?

Ionuţ Pucheanu: Pe PNDL 2, cel care a început acum 5 ani de zile, din 6 proiecte pe care le-am avut, 5 am reuşit să le închidem. Mai avem unul singur neterminat, proiectul reprezentat de staţia de epurare din cartierul Cantemir unde este un mix de probleme: de la constructor, la soluţie tehnică de la proiectant, la plăţi de la guvern şi am ajuns în situaţia unei întârzieri foarte mari la acest proiect datorită faptului că atunci când s-au apucat de construit au văzut că realitatea din teren cu ceea ce era înscris pe schiţele din proiect era cu totul şi totul alta. A trebuit să se adapteze proiectul, ceea ce a însemnat o reproiectare, ceea ce a dus la o întârziere la execuţie, după care a venit blocajul. Am ieşit din blocajul financiar, însemnând că s-au reluat plăţile la un moment dat, iar acum suntem în situaţia în care din nou, datorită unei lacune de proiectare, am scos la licitaţie - şi cred că e a patra oara cand scoatem la licitaţie - deversarea pentru că nu a  fost prinsă în proiectul iniţial deversarea.

Reporter: Când vedeţi finalitatea problemelor pentru acest proiect?

Ionuţ Pucheanu: Daca reuşim, cel târziu luna viitoare, să atribuim proiectul. Cel probabil, până la sfârşitul anului să închidem şi acest proiect. Urmează PNDL 3, unde suntem pregătiţi să depunem 2 proiecte. Avem mult mai multe, dar nu cred că vom putea prinde bani pentru mai mult de 2 proiecte. Este vorba despre un proiect de apă şi canalizare şi un proiect pentru stradă. De fapt e unul singur pe care ni-l dorim, dar e spart in două. Proiectul are în vedere strada Coşbuc, de la Păpădie până la joncţiunea cu proiectul european şi anume patinoarul. Este un proiect care urcă până la 18 milioane de euro.

Reporter: Marii investitori nu au venit în Galaţi, perioada pandemiei ar fi fost prielnică să pregătiţi terenul pentru ei.

Ionuţ Pucheanu: Noi nu am avut nevoie de  perioadă de pregatire pentru că noi o facem în permanenţă. Să ştiţi că există un departament în primărie care nu face nimic altceva decât să trimită newsletter, scrisori, către ambasade, către fondurile de investiţii, către camerele de comerţ, către companii pe care le vedem că au intenţie de investiţie. Toţi sunt abordaţi.

Reporter: Ce le oferiţi?

Ionuţ Pucheanu: Absolut tot ce le oferă sau nimic mai puţin decât ce le ofera orice altă primărie din România. Cred ca li s-a indus cetăţenilor o falsă expectativă. Trebuie să înţeleagă cetăţenii că este vorba despre bani privaţi. Oamenii ăia investesc acolo unde găsesc ei de cuviinţă să investească. Nu vin pentru facilităţi. Ei au nevoie de conectivitate rutieră, lucru pe care noi nu-l avem. Şi dacă lumea se întreabă de ce s-au oprit la Brăila, păi de ce să mai facă încă 30 de km. Conectivitatea pe Dunăre o au şi la Brăila, dacă e să transporte rutier probabil vor tansporta în vest şi este vorba despre încă 30 sau 60 de km dus întors pe care nu îi mai fac. Forţă de muncă pot găsi şi de la Galaţi pe care pot să o ducă acolo. Oamenii trebuie să înceteze în a mai privi idilic lucurile. Să revină mai cu picioarele pe pământ. Este vorba de nişte calcule pe care nişte oameni cu extrem de multă experienţă în business şi cel mai probabil locul geografic unde ne aflăm nu-i avantajează. Cel puţin pentru moment. Dacă vom avea parte de viitoare conectivităţi rutiere, drumul expres, centura mare, centura mică şi, nu în ultimul rând, investiţiile ce se anunţă în zona portuară, aproape 100 milioane de euro şi evident podul peste Dunăre, cred că vor reprezenta motive consistente. Abia atunci cineva se va uita şi spre zona aceasta. Şi imi veţi spune: de ce totuşi investesc la Brăila? Pentru că Brăila are ceva mai mult teren decât are Galaţiul. Noi ne oprim la linia Siretului!

Reporter: Zona Liberă este pregătită să-i primească dacă vor veni?

Ionuţ Pucheanu: Zona Libera, da! Aici noi am greşit. Nu prea am bătut toba pentru toate investiţiile ce se realizează în Zona Liberă şi avem aproape lunar câte o companie mai mică sau mai mare care semnează din diferite domenii. Avem inclusiv o companie de minerit în zona criptomonedelor. Urmează a se construi o hală cu servere cu tot, care vor fi gazdele viitoarei zone de minerit pentru criptomenede. Urmează a se investi în Zona Liberă pentru ultimul lucru care lipsea, gazele. Avem proiectul, avem tot, şi urmeaza a se realiza aducţiunea pentru gaze. Eu cred că uşor, uşor, zona Clujului va deveni saturată.

Reporter: Noi am pierdut Parcul de Soft?

Ionuţ Pucheanu: Nu, nu l-am pierdut.

Reporter: Unde ar continua activitatea şi ce facilităţi erau în Parcul de Soft?

Ionuţ Pucheanu: Doar doi făceau software, restul făceau catering, birouri orice altceva.

Reporter: Nu este vina managementului că s-a ajuns în această situaţie?

Ionuţ Pucheanu: Prima vină nu e a managementului. Problema Galaţiului este că n-am fost în stare în ultimii 15 ani de zile să facem o facultate de calculatoare. Am avut-o, dar a fost contopită! Nici o companie mare de IT n-o să vină să investească în zona de IT fără o facultate care să-i dea pe bandă rulantă specialiştii.

Reporter: Aţi discutat cu universitatea?

Ionuţ Pucheanu: Da, am discutat. Aşa cum am discutat cu domnul rector Puiu Georgescu, în viitorul extrem de apropiat să se poată realiza acest deziderat. Uitaţi-vă, Clujul s-a dezvoltat extrem de mult în zona de IT şi în jurul universităţii. La fel şi la Iaşi. Exact aceeaşi structură, în jurul universităţii. Noi, în ultima perioadă, am început să excelăm foarte mult în zona facultăţii de medicină. De ce n-am avea şi o facultate de IT care să atragă tinerii din zonă şi care întradevăr să producă specialiştii de care Parcul de Soft şi toţi care ar putea să investească în zona aceasta să aibă de unde să-şi atragă specialiştii. Au venit companii. Avem companii mari din zona de soft şi de outsourcing: Avem la Modern, la ultimul etaj este unul dintre cele mai mare call center-uri pe care România îl are, cu aproape 1.000 de angajaţi, toţi tineri. Este o companie americană. Intel a venit la Galaţi, are sediul la Galaţi şi produce soft numai că, din păcate, lucrurile astea nu se prea spun pentru ca nu e pe negativ. Prin urmare, companiile mari şi-au creat propriile sedii în Galaţi. Pe zona de program TIC urmează să intrăm în parteneriat cu cei de la Danubius şi probabil şi cu Universitatea Dunărea de Jos pentru a transforma Palatul Gheorghiu, într-o zonă în care cei care vor să investească sau au idei pe digitalizare, pe software.
 
Reporter: Putem spune că va fi un nou Parc de Soft?

Ionuţ Pucheanu: Îi putem spune şi aşa, deşi va avea o titulatură care sună grandios şi pe care nu o pot spune acum.

Reporter: Bune şi rele în acest an de mandat?

Ionuţ Pucheanu: La rele, doar întârzieri mai mici sau mai mari în respectarea termenilor de execuţie a lucrărilor. În rest, cred că lucrurile au început să intre într-un ritm fără sincope şi pauze mari. Din punct de vedere financiar, nu stăm cel mai rău chiar dacă acum ne aflăm într-un impas de cash flow. Cel mai probabil, până la sfârşitul lunii se va rezolva. Încasările de la cetăţeni sunt peste aşteptările noastre. Ca să fiu sincer cu dvs., eu n-aş avea de ce să mă plâng. Expectativa cetăţenilor care au spus că „uite, domnule, a spus că face şi uite că a trecut un an şi nu s-a făcut” le readuc aminte că aceleaşi discuţii le-am avut şi acum 4 ani de zile. Lucrurile promise nu se pot întâmpla a doua zi. Ele au nevoie de o perioadă, şi o mai descriu încă o dată: de proiectare, de licitaţie, de găsirea unui constructor, lucuri care pot dura 1 an, 1 an şi jumătate până să te apuci de treaba. De asta un mandat are 4 ani de zile şi nu 1 an sau 6 luni de zile. Tocmai pentru a putea să-ţi duci la bun sfârşit tot sau în parte din ce ai promis.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 3 din 6