Ucraina a luat decizia de a bloca tranzitul gazelor ruseşti către Europa Occidentală în regiunea Lugansk, afirmând că ocuparea teritoriului estic de către forţele ruse face imposibilă supravegherea fluxurilor, transmite DPA, citat de Agerpres.
Decizia înseamnă că 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi sunt pe cale să fie oprite, aproximativ o treime din exportul rusesc ce traversează zilnic teritoriul ucrainean, potrivit autorităţilor de reglementare ucrainene.
Ucraina a spus că ocupaţia a făcut imposibilă accesarea unui nod la Sohranovka şi direcţionarea gazului de-a lungul altor rute. A citat cel puţin un incident de „violenţă crescută”.
Gazprom a contestat explicaţia părţii ucrainene spunând că „nu are absolut nicio confirmare a unor cazurilor de violenţă crescută”. A adăugat că nu există nicio modalitate tehnică de redirecţionare de-a lungul altor rute.
Europa este îngrijorată în legătură cu aprovizionarea cu gaze încă de la începutul invadării Ucrainei. Multe ţări vest-europene ar dori să pedepsească Rusia din punct de vedere economic pentru invazie, dar nu au o alternativă la gazul pe care Rusia îl furnizează; aceasta înseamnă că oferă finanţare unei ţări căreia îi impun sancţiuni economice.
Mare parte din aprovizionarea cu gaze ruseşti a Europei se face prin conducta Nord Stream 1 ce traversează Marea Baltică.
Conform contractelor, prin conductele ce traversează Ucraina este permis să circule maxim 109 milioane de metri cubi pe zi.

Publicat în Mapamond

Livrările de gaze naturale din Africa de Nord spre Europa ar urma să scadă în viitor din cauza conflictelor din regiune, situaţie de care vor profita alţi exportatori precum grupul rus Gazprom PJSC, transmite Bloomberg.

Africa de Nord este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei după Rusia, fiind responsabilă pentru aproape 10% din cererea continentului în 2013. În schimb, grupul rus Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, însă în contextul crizei din Ucraina Europa vrea să-şi reducă dependenţa de Rusia prin diversificarea surselor de aprovizionare.

Algeria şi Libia ar putea să-şi reducă livrările spre Europa în următorii doi-trei ani din cauza instabilităţii politice, a lipsei investiţiilor şi renegocierii contractelor, a apreciat joi Carlo Malacarne, directorul general de la grupul italian Snam SpA, cel mai mare operator de transport al gazelor naturale din Europa. Reţeaua de gazoducte din Italia a Snam include şi punctele de intrare pentru gazele naturale provenite din Africa de Nord şi Rusia.

„Riscul ca Africa de Nord să-şi reducă exporturile spre Europa este destul de mare. Atragerea de investiţii este problematică, ceea ce înseamnă că este posibil ca dependenţa Europei de gazul rusesc să rămână la un nivel ridicat”, a declarat Carlo Malacarne într-un interviu acordat Bloomberg.

„Nu cred că astăzi companiile europene vor decide să investească în Algeria. De aceea, fără livrările de gaze din Rusia cred că Europa ar avea probleme”, a spus Malacarne. Acesta a subliniat că, la fel ca şi Algeria, Libia are şi ea nevoie de investiţii pentru a putea menţine şi eventual a creşte producţia de gaze naturale.

Potrivit grupului de lobby Eurogas, în 2013 Algeria a fost responsabilă pentru 8% din cererea de gaze a Europei, cu un punct mai puţin decât în 2012, în timp ce ponderea Libiei a rămas nemodificată la un procent. Comparativ, Rusia a acoperit 27% din cererea de gaze a Europei în 2013.

În ultimul său raport anual, Agenţia Internaţională a Energiei a avertizat că perspectiva generală pentru gazul natural din Africa de Nord s-a deteriorat, din cauza instabilităţii politice din Libia şi a progreselor lente în dezvoltarea de noi resurse în Algeria. De asemenea, IEA şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia de gaz a Algeriei, până la 116 miliarde metri cubi în 2020, cu 20% mai puţin decât preconiza anul trecut. În anul 2013 Alergia a produs o cantitate de 81 miliarde metri cubi de gaze naturale.

În ceea ce priveşte cererea de gaze a Europei, IEA estimează că deşi este puţin probabil să revină la nivelul de vârf din 2010, scăderea producţiei interne va face ca ponderea gazelor importate să crească până la 83% din totalul gazelor consumate în anul 2040, de la 63% în 2013.

Publicat în Mapamond