Scene violente în cartierul gălățean Micro 19, vineri după-amiază. Nervoasă și cu un strigăt de luptă, o femeie duce în mijlocul străzii un container de gunoi din zonă și îl lovește cu pumnii.

Videoclipul a fost postat pe TikTok și a primit mii de aprecieri, dar și zeci de comentarii, din care reiese că protagonista este cunoscută gălățenilor pentru astfel de incidente, primind denumirea de "Dana Criminala".

"Am văzut-o în 19 (n.r. cartier). Vorbea cu palma ei și începuse să țipe și să dea cu pumnii în tomberonul din stația de 102", a comentat un gălățean la videoclipul amintit. "Aia e Dana Criminala, a revenit", a scris un alt gălățean.

Unii s-au amuzat copios și au lăsat comentarii pe măsură: "Hulk îl bătea pe Thanos"/"Filmează pentru ultima parte din Thor: Caruselul magic".

VEZI VIDEO mai jos! *sursa video: TikTok (@romario.int)

Publicat în Știrea zilei

Comisarii Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Galaţi au realizat o serie de controale la Cosmeşti în urma sesizărilor înregistrate în perioada decembrie 2021 - februarie 2022, cu privire la depozitările necontrolate de diferite categorii de deşeuri (municipale amestecate, plastic, resturi vegetale, din construcţii şi demolări etc.) într-un spaţiu neautorizat de pe teritoriul comunei, precum şi a incedierii acestora.
În urma verificărilor făcute s-a constatat că terenul pe care au fost identificate depozitările necontrolate de deşeuri şi incendierea acestora aparţine primăriei comunei Cosmeşti, iar autorul/autorii incedierilor nu au fost identificaţi.
Ca urmare a neconformităţilor constatate cu privire la aspectele menţionate în urma controalelor efectuate, comisarii Gărzii de Mediu Galaţi au stabilit măsuri de conformare privind colectarea selectivă în spaţiul neautorizat, pe tipuri şi categorii, şi predarea acestora către operatori economici autorizaţi în vederea valorificării/eliminării, cu transmiterea documentelor de transport a acestora, monitorizarea zonelor menţionate în vederea stopării depozitării/incendierii deşeurilor şi montarea de plăcuţe avertizoare, interzicerea depozitării şi incendierii deşeurilor de orice tip pe teritoriul administrativ al comunei.
„Având în vedere faptele constatate, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale prevăzută de OUG nr. 92/2021 pentru nerespectarea art. 20, alin. 5 privind interzicerea incendierii deşeurilor, amendă în cuantum de 50.000 lei şi avertisment, pentru nerespectarea art. 20, alin. 4 privind interzicerea eliminării deşeurilor în spaţii neautorizate. În controlul realizat ulterior, având în vedere neconformităţile constatate s-au aplicat sancţiuni contravenţionale prevăzută de OUG nr. 195/2005 pentru încalcarea prevederilor art. 90, lit. f, amendă în cuantum de 25.000 lei şi avertisment, pentru nerespectarea prevederilor OUG nr. 92/2021, art. 17, pct. 5, lit. n” se arată într-o informare a Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Asociaţia Mai Mult Verde semnalează prin intermediul unui comunicat de presă că aproape 9.500 de tone de plastic sunt generate anual în judeţul Galaţi, ceea ce înseamnă că fiecare locuitor al judeţului aruncă anual aproximativ 18 kilograme de plastic. Din această cantitate, doar 9,5% este colectată separat şi ajunge la staţiile de sortare şi reciclare. Galaţi este singurul judeţ riveran Dunării în care, în mediul rural, nu se colectează separat. Cifrele au fost extrase din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD). Potrivit acestuia, în judeţul Galaţi au fost generate 92.149 tone deşeuri menajere, din care 17% (15.830 tone) au rămas necolectate. O mare parte dintre aceste cantităţi de deseuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt şi ploi şi ajung mai devreme sau mai târziu în Dunăre.

Colectarea separată, cea mai eficientă procedură

Într-o cercetare privind modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţile riverane Dunării, Asociaţia Mai Mult Verde şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) au concluzionat că cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic rămân colectarea separată şi buna gestionare a deşeurilor. Cele două organizaţii au analizat modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţile riverane Dunării, cu scopul de a identifica posibilele cauze privind poluarea cu plastic a apelor, dar şi măsurile necesare pentru a gestiona problema deşeurilor municipale. „În România anului 2022, avem încă zeci de localităţi în care deşeurile nu sunt colectate sau sunt preluate nediferenţiat, doar pentru a ajunge la gropile de gunoi, transformate între timp în munţi de gunoi. Sunt acele sute de mii de tone de deşeuri pe care le vedem în fiecare an în natură şi care, mai devreme sau mai târziu, ajung în ape. Unele se dezintegrează, dar cele de plastic rămân pentru sute de ani. Unii edili au înţeles asta. Alţii au nevoie de sprijin”, a declarat Doru Mitrana, Preşedinte al Asociaţiei Mai Mult Verde.

Gestionarea deşeurilor revine primăriilor

Din datele raportate pentru anul 2019 în PJGD, acoperirea serviciilor de salubritate în judeţ este de 100% în mediul urban şi de 99% în mediul rural. Colectarea în mediul urban se face la puncte special amenajate, pe 4 fracţii, la un tarif de 11 lei/ pers./ lună, în timp ce în mediul rural nu se colectează separat. Deşi există ADI (Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară) funcţională, SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor) nu se afla în operare la finalul anului 2021. În judeţele fără SMID funcţional, obligaţia de gestionare a deşeurilor municipale revine primăriilor. „Este dovedit faptul că gestionarea deşeurilor în cadrul Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) reprezintă soluţia ideală, deoarece această procedură asigură fluxul normal al deşeurilor de la generator, respectiv de la gospodărie, către instalaţii de prelucrare, aşa cum este cazul staţiilor de sortare ale deşeurilor reciclabile şi pregătirea lor pentru reciclare. Dintre judeţele analizate, în cazul a trei judeţe - Caraş-Severin, Olt şi Mehedinţi, sistemul a intrat în operare la finalul anului 2020 şi respectiv 2021, ceea ce explică lipsa rezultatelor. În plus, mai sunt judeţe în care nu s-au finalizat licitaţiile pentru atribuirea contractelor de delegare, aşa cum este cazul judeţelor Brăila şi Constanţa. Acolo unde încă sunt sincope trebuie identificate atât cauzele cât şi soluţiile potrivite fiecărei situaţii”, a declarant Liliana Nichita, Director al Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

Ghid pentru localităţile riverane Dunării

Asociaţia Mai Mult Verde atrage atenţia că principala sursă de poluare cu plastic a apelor o reprezintă sursele de uscat, mai ales gestionarea deficitară a deşeurilor municipale. Tocmai de aceea, reprezentanţii asociaţiei, în colaborare cu FADI, vin în sprijinul autorităţilor şi comunităţilor locale în procesul de colectare separată a deşeurilor cu un Ghid de bune practici în gestionarea deşeurilor municipale pentru cele 12 judeţe riverane Dunării. Acestea vor fi distribuite începând cu această primăvară în aproximativ 150 de localităţi dunărene.
În ceea ce priveşte factorii de influenţă identificaţi în buna funcţionare a sistemelor de colectare separată şi rata de reciclare a deşeurilor municipale, au fost observate următoarele aspecte:
- Tariful plătit de populaţie - În localităţile în care tariful este mai mare, şi performanţa este una pozitivă. Judeţul Tulcea are cel mai mare tarif perceput în mediul rural (6,17 lei/ pers./ lună) comparativ cu mai puţin de 4 lei în alte localităţi. În judeţul Brăila este perceput un tarif de aproximativ 5 lei în mediul rural (lei/ pers./ lună) şi de până la 12 lei în mediul urban.
- Modalitatea de colectare - La platforme publice sau din poartă în poartă. Procesul de colectare cât mai în apropiere de sursa de generare este unul dintre factorii de influenţă cei mai importanţi, iar în localităţile în care s-a trecut de la colectarea la platformă la colectarea din poartă în poartă, s-a înregistrat şi o creştere a deşeurilor reciclabile colectate.
- Numărul fracţiilor de deşeuri reciclabile colectate - Numărul fracţiilor colectate este important deoarece influenţează atât comportamentul populaţiei care participă la sistem, cât şi calitatea deşeului colectat. În funcţie de cantitatea şi structura deşeului generat, numărul de fracţii colectate se adaptează la specificul local.
- Frecvenţa de colectare - Aceasta se adaptează în funcţie de volumele de colectare disponibile şi de cantităţile estimate ce urmează a fi colectate, şi se stabilesc ulterior în contractele de delegare.
- Campaniile de informare pentru populaţie - Informarea are un rol important. În localităţile în care sunt derulate astfel de campanii, creşte atât numărul participanţilor la sistem, cât şi calitatea şi cantitatea deşeurilor colectate separat. În judeţul Tulcea au avut loc campanii susţinute în primul an de funcţionare a SMID, ceea ce a asigurat succesul acestui sistem, se arată în comunicatul Asociaţiei.

Publicat în Știrea zilei

Poliţiştii locali au sancţionat-o contravenţional, cu amendă în cuantum de 800 lei, pe numita M.E., în vârstă de 29 ani din Galati, care a fost depistată în timp ce împrăştia pe domeniul public deşeurile menajere din recipientele de colectare amplasate pe strada Alexandru Lapuşneanu, cu scopul recuperării unor deşeuri din material plastic.

Publicat în Comunitate

Poliţiştii din cadrul Secţiei nr. 3 Poliţie Locală l-au sancţionat contravenţional, cu amendă în valoare de 800 lei, pe numitul B.M.V., în vârstă de 20 ani, din Galaţi. Persoana în cauză a fost depistată în timp ce depozita deşeuri menajere pe trotuarul aferent unui bloc de pe strada Vrancei, deşi în apropiere există un punct de colectare a deşeurilor, amenajat special în acest scop.

Publicat în Comunitate

Ieri după-amiază, prin apel 112 a fost sesizat faptul că pe strada Mihai Bravu din municipiu s-ar fi surpat partea carosabilă. Poliţiştii din cadrul Biroului Rutier s-au deplasat la faţa locului, din primele verificări stabilindu-se faptul că o maşină de gunoi se deplasa pe strada Mihai Bravu, iar în urma unei manevre de întoarcere, partea carosabilă s-a surpat sub aceasta. În urma evenimentului au rezultat doar pagube materiale. În cauză se continuă verificările în vederea stabilirii cu exactitate a situaţiei de fapt şi luării măsurilor legale în conformitate cu prevederile în vigoare. Potrivit Primăriei, în zona respectivă a fost o conductă spartă de la o lucrare veche de 10 ani şi probabil acesta este motivul pentru care s-a lăsat asfaltul. Strada a fost reparată. VEZI VIDEO mai jos! ↓ *sursa video: facebook

Publicat în Regional

Depozitul conform de deşeuri nepericuloase de la Tirighina, amplasat în faţa combinatului siderurgic din Galaţi, care cuprinde Celula I, s-a umplut. Depozitul are o suprafaţă de 29,40 hectare, din care Celula I are 6,29 ha. Această celulă a atins capacitatea maximă de depozitare de 920.000 mc de deşeuri nepericuloase.
În acest context, se impune închiderea acestei celule, iar Primăria municipiului Galaţi trebuie să demareze procedurile ce se impun în acaestă situaţie. În următoarea şedinţă de Consiliu Local, se va afla pe masa consilierilor un proiect ce vizează aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru închiderea acestui obiectiv.
Chiar dacă depozitul de deşeuri de la Tirighina are capacitatea de a se mai deschide o celulă, acest lucru nu se va întâmpla, deoarece Consiliul Judeţean Galaţi implementează un sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Galaţi, care va fi realizat în localitatea Valea Mărului, sistem care va deservi şi municipiul Galaţi.
Potrivit indicatorilor tehnico-economici, închiderea gropii de gunoi de la Tirighina va costa municipalitatea aproximativ 29,7 milioane de lei, iar durata de realizăre a lucrărilor va fi de 12 luni.

Publicat în Eveniment

Peste 1.200 de sancţiuni contravenţionale, în sumă de 535.600 lei, au aplicat poliţiştii locali în cadrul Planului de măsuri „Gospodărirea Municipiului 2021”, plan derulat în intervalul 01 martie - 30 noiembrie. Pe durata celor nouă luni, poliţiştii locali din cadrul secţiilor de poliţie şi cei de la Serviciul de Protecţie a Mediului, au întreprins acţiuni, aplicând legislaţia în vigoare şi ţinând cont de atribuţiile fiecărei structuri în parte, precum şi a împuternicirii stabilite de primarul municipiului Galaţi.

Cele mai multe dintre amenzi au fost date pentru aruncare/abandonare /depozitare deşeuri, un număr de 897. Pentru afectarea spaţiului verde au fost aplicate 192 de sancţiuni, iar pentru deţinere/creştere/plimbare animale de companie, au fost date alte 170 de amenzi. Tot în cadrul Planului de măsuri „Gospodărirea Municipiului 2021” au mai fost aplicate sancţiuni contravenţionale pentru abateri, precum: distrugere/utilizare necorespunzătoare a spaţiilor de joacă, distrugere mobilier urban etc.

Reamintim că pe toată durata derulării Planului de măsuri „Gospodărirea Municipiului 2021”, oamenii legii au avut în vedere: asigurarea şi păstrarea curăţeniei şi ordinii pe teritoriul municipiului; întreţinerea şi utilizarea spaţiilor verzi; utilizarea locurilor de joacă şi a obiectelor de mobilier urban; deţinerea, creşterea şi circulaţia animalelor de companie şi respectarea normelor de igienă; scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comună aflate în locuri publice.

Publicat în Știrea zilei

O cutie goală, baza unei lămpi şi sfoară: ceea ce sună a gunoi pentru unii este muzică pentru urechile unei trupe turceşti care transformă deşeurile în instrumente de promovare a reciclarii.
Fungistanbul, un trio care a început să experimenteze cu un „sound” pe care ei îl numesc „Trash Oriental” în 2019, s-au alăturat unei mişcări globale în creştere, de grupuri care lovesc, zboară şi suflă în lucruri pe care le găsesc în coşurile de gunoi.
„Nu aveam idee că vom inventa cu acest sunet când am început”, a recunoscut membrul trupei, Roni Aran, în studioul grupului, ascuns într-o zonă murdară din Istanbulul, plină de ateliere de reparaţii auto.
„Toţi am fost surprinşi de rezultat, la fel şi publicul”. Apariţia lui Fungistanbul pe scena muzicală locală coincide cu o creştere constantă a importanţei mediului înconjurător pentru alegătorii turci - în special pentru tineri, unde se situează „ecofriendly” ca importanţă în sondajele de opinie.
Turcia a fost devastată de incendii de vegetaţie, inundaţii fulgerătoare şi alte dezastre mortale în acest an, punând presiune asupra preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, cu mai puţin de doi ani înainte de următoarele alegeri.
Aran şi cei doi prieteni ai săi de vârstă mijlocie, care sunt toţi muzicieni profesionişti, spun că promovează „up-cycling” - procesul de adăugare a valorii articolelor vechi care altfel ar fi fost aruncate.
„Am găsit asta lângă o groapă de gunoi”, a spus Aran, arătând cu un zâmbet o cutie mare de plastic. „Din fericire, era curată”.
Cântând un amestec eclectic de muzică populară melodică, cei trei prieteni spun că este nevoie de gândire şi efort pentru a transforma bucăţi de resturi în instrumente de încredere, cu sunete consistente.
Acestea includ o „tobă de conserve” realizată dintr-un recipient mare de plastic pe care au ataşat o cutie de ochelari şi un clopoţel al cărui sunet este uneori îmbunătăţit cu ajutorul unei perii mici.
„Oricât de primitiv ar suna, există tehnologie în spatele tuturor acestor instrumente”, a spus Aran.
Grija pentru gunoi este deosebit de emoţionantă într-un oraş care vara trecută a văzut un strat gros de noroi - supranumit „muci de mare”- poluare pentru Marea Marmara, pe ţărmurile sudice ale Istanbulului.
Oamenii de ştiinţă au dat vina pe slime pe o combinaţie de factori, inclusiv ani de eliminare necorespunzătoare a deşeurilor industriale.
Mucilagiul poluant a avut nevoie de luni de zile pentru a fi eliminat cu furtunuri plasate de-a lungul suprafeţei mării.

Publicat în Mapamond

Pentru fiecare fotografie în care apare un şofer auto care nu respectă regulile elementare de bun simţ în parcările sau refugiile de pe drumurile naţionale se va primi câte 100 de lei. Este recompensa pe care directorul filialei de Drumuri Naţionale din Galaţi o oferă din banii proprii exasperat de faptul că refugiile au devenit adevărate gropi de gunoi pentru conducătorii auto aflaţi în tranzit. Este o iniţiativă personală, iar cu fotografiile va merge la autorităţile competente în speranţa unor sancţiuni care să mai disciplineze participanţii la trafic. De notat este faptul că în cele 10 refugii şi parcări mari care sunt pe cele 4 drumuri naţionale care străbat judeţul Galaţi, toate sunt transformate în loc de depozitat deşeurile sau gunoiul menajer.

„Este o durere mare pentru că aceste refugii nu sunt pentru a arunca gunoi menajer, nu pentru a aduce de acasă gunoiul care trebuie dus la toberon, pampers, gresie, faianţă, betoane. Şi aşa arată toate refugiile pe drumurile naţionale. Asta e intrarea în ţară, noi avem în Galaţi, două intrări în ţară. Asta arătăm în Europa, celor care vin. Am luat iniţiativa asta personal. Astfel, cine îmi aduce o poză cu o persoană, cu maşina din care aruncă astfel de gunoaie, ce nu au ce căuta într-un refugiu, să vedem, să îl oferim organelor competente, îl recompesez cu 100 de lei personal. Aşa poate că dacă se vor da amenzi se vor îndrepta şi aici lucrurile“, a explicat Petru Tudorache, directorului filialei gălăţene Drumuri Naţionale.

Pentru a primi banii, fotografiile sau filmările trebuie să surprindă oamenii şi numerele de înmatriculare ale autovehiculelor acestora în timp ce aruncă deşeuri menajere, saci de gunoi, moloz, în parcările de pe drumurile naţionale din judeţul Galaţi. Fotografiile se pot trimite pe whatsapp, la numărul de telefon 0746-099.479. Menţionăm că cei care sunt prinşi că aruncă gunoiul pe domeniul public şi nu la pubele ori in alte locuri special amenajate riscă amenzi de la 3.000 la 6.000 de lei, dacă sunt persoane fizice, şi de la 25.000 la 50.000 de lei, dacă sunt persoane juridice.

Publicat în Eveniment