Coaliţia Naţională formată din Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat şi Uniunea Democrată Maghiară din România au făcut public Programul de Guvernare 2021-2024 al noului guvern.
Printre multe alte obiective şi priorităţi, noua coaliţie a prins în acest program şi Galaţiul, pentru care au luat în considerare câteva proiecte strategice.
Potrivit documentului, pentru judeţul nostru, noul guvern şi-a propus să continue modernizarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Olteniţa etc.) şi conectarea porturilor, în special porturile fluviale, la sistemele de transport rutiere şi feroviare.
De asemenea, în program se garantează şi continuarea proiectelor în execuţie şi finalizarea pentru Drum Expres Brăila-Galaţi precum şi continuarea proiectelor de construcţie a variantelor municipiilor Galaţi şi Tecuci.
Un obiectiv important este cel care se referă la Fondul pentru Tranziţie Justă.
Fondul pentru o tranziţie justă este un instrument cu un buget global de 17,5 miliarde euro, din care 7,5 miliarde euro provin din cadrul financiar multianual (CFM/MFF) şi 10 miliarde euro din Next Generation EU (NGEU). JTF este un element cheie al European Green Deal şi primul pilon al Mecanismului pentru o tranziţie justă (JTM).
Alocarea JTF pentru România este de 2,139 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro NGEU. Alocarea de la NGEU trebuie utilizată până la sfârşitul anului 2026. Sprijinul din partea JTF va fi concentrat în şase judeţe, aşa cum s-a convenit între Guvernul României şi Comisie fiind vorba despre Hunedoara, Gorj, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş.
A fost reluată şi promisiunea privind aeroportul, în programul de guvernare fiind prevăzut un studiu de oportunitate privind dezvoltarea în cooperare cu autorităţile locale a unui aeroport in zona Brăila-Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Un proiect de lege care a fost transmis de Guvern către Parlament, iar în decursul ultimei luni a primit avize de la comisiile de specialitate din Camera Deputatilor, prevede impunerea unei taxe de 4% din veniturile obţinute platformelor de streaming de filme şi seriale, precum şi una de 3% din preţul filmelor descărcate contra cost. Cu alte cuvinte, ar urma să fie taxate companii precum Netflix, HBO etc.
Practic, taxa este pentru a completa lista contribuţiilor la Fondul cinematografic. Modificările au fost propuse la cererea Centrului Naţional al Cinematografiei. În cazul furnizorilor cu sediul în alt stat membru al Uniunii Europene, veniturile asupra cărora se impune contribuţia sunt cele obţinute pe teritoriul României.
Aceste taxe ar urma să se aplice furnizorilor ale căror venituri, pe ultimul an fiscal, nu au depăşit echivalentul în lei, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, al sumei de 65.000 de euro sau al căror nivel de audienţă este sub 1%, raportat la numărul de abonaţi la nivel naţional, la serviciile de transmisie de date care asigură accesul la internet în bandă largă.
Conform datelor Observatorului Audiovizual European, în România sunt circa 1.160.000 de utilizatori de astfel de platforme, unde primele trei clasate deţin circa 99% din cota de piaţă.
Se estimează astfel o contribuţie anuală la Fondul cinematografic de circa 38 milioane de lei.
Conform notei de fundamentare, în contextul scăderii încasărilor la Fondul cinematografic ca urmare a restricţiilor pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus SARS-CoV-2 (închiderea sălilor de cinematograf, scăderea pieţei de publicitate ducând la o scădere de circa 35% a încasărilor la Fond) "este imperios necesară luarea unor măsuri urgente, inclusiv în plan legislativ", relatează Hotnews.
Senatul este cameră decizională.
Bogdan Gheorghiu, Ministrului Culturii a declarat următoarele: "În urma dezinformării apărute în spaţiul public, aş dori să precizez că proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului şi a Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor şi a primit aviz favorabil din partea Ministerului Economiei, pe care domnul Claudiu Năsui l-a coordonat. Mai mult, acest proiect de lege a fost supus dezbaterii publice, pe site-ul Ministerului Culturii, începând cu data de 25 martie a anului curent şi până la 5 aprilie 2021 şi a fost prezentat în prima lectură, în şedinţă de Guvern, inclusiv pe vremea când domnul Claudiu Năsui a ocupat funcţia de ministru.
Cuantumul de 4% al acestei contribuţii a fost propus de Alianţa Producătorilor de Film şi ar fi alimentat Fondul Cinematografic, singurul instrument de finanţare a producţiei de film românesc.
Ca urmare a dialogului cu platformele online şi cu producătorii români de filme, la Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaţilor, acest procent a fost diminuat la 2%.
Această taxă pe care o invocă domnul Claudiu Năsui nu va influenţa preţul pe care îl plătesc cetăţenii, pentru că platformele online îşi stabilesc la nivel global această politică. 20 de state membre şi-au modificat deja legislaţia şi au stabilit plafoane variind între 1% şi 5% cuantumul contribuţiei, cum este cazul Franţei. Nu am văzut să crească preţul abonamentului în niciuna dintre aceste ţări.
În 2016, când domnul deputat Claudiu Năsui era consilier al doamnei Anca Dragu, Guvernul României a susţinut modificarea Directivei Serviciilor Mass-Media Audiovizuale în direcţia posibilităţii statelor membre de a creşte fondurile cinematografice cu această contribuţie a actanţilor online.
Concluzia este că unii, chiar dacă ştiu adevărul, aleg să dezinformeze, pentru că scopul lor este să inducă nesiguranţa în rândul românilor".

Publicat în Politica

Guvernul a aprobat, miercuri, 10 noiembrie 2021, o hotărâre pentru modernizarea toaletelor în şcolile care au în continuare latrina în curte, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Ministrul a declarat că este alocată o sumă de 10,3 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor începute în 2019-2020 la unităţile de învăţământ, iar aproape 7,4 milioane de lei pentru lucrări noi.

“Conform raportării inspectoratelor scolare, in România mai sunt 404 unităţi de invatamant care functioneaza cu grupuri sanitare neconforme. În anul 2021 sunt cuprinse în bugetul ministerului educatiei fonduri în sumă totală de 17.742 mii lei cu destinaţia conformare grupuri sanitare scoli”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Ministerul Educatiei a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern prin care se alocă fonduri pentru continuarea lucrărilor de conformare a grupurilor sanitare pentru 149 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi începerea lucrărilor in 56 de unităţi de învăţământ (lucrări noi).

Suma de 10.364.000 lei este alocată pentru continuarea lucrărilor la unităţile de învăţământ începute în perioada 2019-2020, iar 7.378.000 lei pentru lucrări noi.

Edupedu.ro a semnalat în septembrie că, deşi 2021 este al treilea an în care Ministerul vrea să aloce bani pentru repararea, modernizarea sau construcţia toaletelor moderne în şcoli şi grădiniţe care nu au aşa ceva, instituţia a cerut abia în această vară lista şcolilor cu latrine.

Banii fiind alocaţi acum, lucrările trebuie programate în timpul cursurilor, în loc să fi fost făcute mai devreme, aşa încât lucrările să se desfăşoare pe perioada verii.

Cele două unităţi de învăţământ pentru care s-au alocat bani pentru grupuri sanitare sunt Şcoala Gimnazială Nr. 1 din comuna Corni (121.000 lei) şi Şcoala Primară Nr. 4 din comuna Pechea (106.000 lei).

Publicat în Știrea zilei
Miercuri, 20 Octombrie 2021 13:01

Guvernul Cioloş a fost respins

Guvernul propus de premierul desemnat, Dacian Cioloş, a fost respins, miercuri, de plenul reunit al Parlamentului. Au fost înregistrate 88 de voturi "pentru" şi 184 de voturi "împotriva" învestirii Cabinetului Cioloş. Votul a fost secret cu bile. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica
Marți, 05 Octombrie 2021 15:57

Guvernul Cîţu a fost demis

Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD a fost adoptată, marţi, de Parlament. S-au înregistrat 281 voturi "pentru" din cele 281 exprimate. Au fost prezenţi 318 parlamentari. Parlamentarii PNL, UDMR şi ai minorităţilor naţionale nu au votat. Pentru a trece moţiunea era nevoie de 234 voturi favorabile.
"Parlamentul adoptă moţiunea de cenzură şi retrage încrederea acordată Guvernului, prin hotărârea Parlamentului României nr. 31 din 2020. Potrivit articolului 110 al. 4 din Constituţie, Guvernul al cărui mandat a încetat nu mai îndeplineşte actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern", a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Hibele sistemului medical românesc au ieşit din nou la suprafaţă după incendiul de săptămâna trecută, de la secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, în urma căruia 7 pacienţi şi-au pierdut viaţa.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, transmite, prin intermediul unei declaraţii de presă, că instituţia pe care o conduce a depus de luni de zile sau, în unele cazuri, chiar de mai bine de un an, proiecte de aproximativ 20 de milioane de euro pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Tecuci, esenţiale pentru a evita tragedii precum cea de la Constanţa, dar pentru care nu a primit nici un răspuns.

„Săptămâna trecută, o nouă tragedie a lovit sistemul de sănătate din România, iar oameni nevinovaţi si-au pierdut viaţa din cauza unui sistem nefuncţional.
Am auzit multe acuze, am văzut diverse declaraţii la televizor despre tragedia de la Constanţa şi am sesizat dorinţa imensă a celor aflaţi la conducere de a-şi feri imaginea de această dramă.
Nu am auzit nimic despre responsabilitate şi despre soluţii reale, care să ne ferească cu adevărat măcar de acum înainte de astfel de tragedii.
Nu am auzit nimic despre faptul că undeva, printr-un sertar de minister, stau de luni de zile proiecte pentru spitalele din provincie, în care se vorbeşte tocmai despre cum să facem să evităm asemenea drame, precum cele de la Piatra Neamţ sau Constanţa.
Consiliul Judeţean Galaţi a depus de luni de zile sau, în unele cazuri, chiar de mai bine de un an proiecte pentru a gestiona mult mai eficient această criză Covid.
Sunt proiecte de aproximativ 20 de milioane de euro pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Tecuci, proiecte la care s-a muncit foarte mult şi de care toate spitalele au nevoie pentru a nu mai trăi tragedii precum cea de la Constanţa.
Este vorba despre sisteme de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu, despre sisteme care să monitorizeze şi să alarmeze în caz de depăşiri ale concentraţiilor de oxigen, de redimensionare a instalaţiilor de fluide medicale, de modernizare a instalaţiilor electrice vechi, care nu fac faţă consumului de energie actual, de adaptare a vechilor spitale la noile cerinţe medicale, de dotare cu echipamente moderne pentru a trata mult mai bine pacienţii infectaţi cu noul coronavirus şi de protejare a personalului medical.
Se vorbeşte peste tot despre lipsa paturilor ATI pentru pacienţii Covid. În tot acest timp, de mai bine de un an, asteptăm şi cerem cu insistenţă celor din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să evalueze proiectul unei Terapii Intensive modulare la Spitalul de Boli Infecţioase din Galaţi. Zeci de întrebări, niciun răspuns“, se arată în declaraţia de presă a şefului CJ Galaţi.

Preşedintele CJ Galaţi solicită premierului, în numele gălăţenilor, să intervină de urgenţă şi să deblocheze în cel mai scurt timp această situaţie pe care o cataloghează de "neconceput", în condiţiile în care bani sunt pentru aceste investiţii, făcând referire la fonduri europene aprobate încă de anul trecut.

„Iar bani sunt. Vorbim de fonduri europene aprobate deja, încă din 2020, de către Comisia Europeană, care a decis ca în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare să existe o alocare distinctă pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.
Adică, fondurile există, sunt disponibile şi au fost aprobate de mai bine de un an de către autorităţile europene. Însă, pentru a le folosi este nevoie ca Guvernul să evalueze cât mai repede proiectele depuse.
Toate aceste investiţii ar fi trebuit să fie prioritatea zero a Guvernului, nu luptele interne pentru partid, bătăliile din interiorul alianţei  sau diverse exerciţii de imagine.
De mai bine de un an, aceste investiţii vitale, care realmente pot salva vieţi, stau probabil uitate printr-un minister şi asteaptă să fie evaluate. Iar în tot acest timp mor oameni în tragedii precum cea de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa.
Dincolo de vorbe, aceasta e adevărata realitate. Soluţiile stau în sertarele Guvernului, iar pacienţii mor în spitale.
Pentru că este inadmisibil şi de neconceput să asteptăm luni şi luni de zile pentru a primi undă verde din partea Guvernului. Niciodată nu s-a întâmplat ca pentru proiecte de o asemenea importanţă să aşteptăm atât de mult doar pentru a fi evaluate. Mai mult, unele proiecte, care înseamnă sisteme de prevenire a incendiilor sau de monitorizare a concentraţiilor de oxigen, nici măcar nu au intrat în procesul de evaluare.
Iată ce trebuia să facă de mult Guvernul. Iată care era cu adevărat marea urgenţă care trebuia rezolvată, iată care trebuia să fie adevărata luptă ce trebuia dusă în acest an.
În numele gălăţenilor, solicit premierului să intervină de urgenţă şi să deblocheze în cel mai scurt timp această situaţie de neconceput. Premierul trebuie să ceară celor responsabili evaluarea acestor investiţii vitale cu maximă celeritate şi să ne sprijine în implementarea acelor măsuri care să-i protejeze pe pacienţi”, conchide Costel Fotea declaraţia de presă citată.

Publicat în Știrea zilei

Prin intermediul unui comunicat de presă, PNL Galaţi anunţă că, la finalul acestei săptămâni, Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru susţinerea producătorilor agricoli. Acest sprijin a vizat atât producţia vegetală, cât şi cea animalieră.
Printre măsurile adoptate se numără şi cea privind completarea sumelor alocate pentru plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în perioada 01 aprilie - 30 iunie 2021. Guvernul a suplimentat bugetul pentru această măsură cu circa 45% în plus faţă valoarea iniţială a sumelor alocate (de 393.089,00 mii lei).
O altă măsură adoptată de Guvern se referă la prelungirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor. Acest ajutor de stat constă în acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic şi acoperirea costurilor aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Ajutorul va fi prelungit până la 31 decembrie 2022.
De asemenea, a fost stabilit cuantumul plăţilor directe pe hectar în sectorul vegetal, precum şi a schemei de sprijin din sectorul zootehnic, se precizează în comunicatul citat.

Publicat în Economie

Guvernul a aprobat miercuri suplimentarea bugetului Ministerului Tineretului şi Sportului din Fondul de rezervă bugetară cu 39.670.000 de lei, sumă destinată premierii sportivilor pentru rezultatele obţinute la Jocurile Olimpice şi Jocurile Paralimpice, a anunţat Ministerul Tineretului şi Sportului.
În urma participării la Jocurile Olimpice Tokio 2020, în perioada 23 iulie - 8 august 2021, sportivii români au fost medaliaţi cu o medalie de aur, 3 medalii de argint, un sportiv s-a clasat pe locul IV, 10 sportivi s-au clasat pe locul V, respectiv 12 sportivi pe locul VI. La Jocurile Paralimpice Tokio 2020, organizate sub autoritatea Comitetului Internaţional Paralimpic în perioada 18 august - 7 septembrie 2021, sportivii români au fost medaliaţi cu o medalie de argint, o medalie de bronz, iar un sportiv s-a clasat pe locul V.
Guvernul a dublat premiile sportivilor cu performanţe la Jocurile Olimpice şi Paralimpice, astfel, sumele pe care sportivii le vor primi sunt următoarele: locul I - 140.000 euro (faţă de 70.000 euro), locul al II-lea - 112.000 euro (faţă de 56.000 euro), locul al III-lea - 84.000 euro (faţă de 42.000 euro), locul al IV-lea - 56.000 euro (faţă de 28.000 euro), locul al V-lea - 42.000 euro (faţă de 21.000 euro), locul a VI-lea - 28.000 euro (faţă de 14.000 euro).

Publicat în Economie

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) va participa mâine, miercuri, 29 septembrie, la o acţiune de protest pentru a cere soluţionarea problemelor din transporturi. În loc de 5.000 de persoane/autovehicule vor mai putea participa doar 100, conform noilor reguli impuse pentru Capitală. Protestul se va desfăşura între orele 09.00-15.00, cu 100 de capete tractor, în faţa sediului Guvernului. La protest vor participa transportatori din toate organizaţiile şi asociaţiile patronale: COTAR, UNTRR, APTE 2002, ARTRI, FORT, APULUM, şi ATM BUCOVINA.
Principalele probleme pe care le revendică sindicaliştii se referă la : eliminarea impozitării diurnelor retroactiv, pe ultimii 5 ani; despăgubirile care nu li s-au plătit miilor de şoferi care au ajuns în service-urile auto, în ultimul an, şi stoparea creşterii nejustificate a preţurilor pentru poliţele RCA. „Dacă aceste probleme nu se for rezlova, în cel mai scurt timp, acţiunile de protest vor fi organizate în toată ţara, respectând numărul maxim de participanţi. Se pot organiza proteste simultan, în sute de locuri din ţară, cu zeci de mii de maşini”, anunţă reprezentanţii COTAR.

Publicat în National

Germania, pol de stabilitate în epoca Merkel, intră într-o fază mult mai imprevizibilă, cu negocieri dificile pentru a forma următorul guvern în urma alegerilor legislative câştigate de  social-democraţi.
Chiar de luni, 27 septembrie 2021, conducerile diferitelor partide care ar putea să intre într-o viitoare coaliţie se întâlnesc la Berlin şi ar urma să ofere indicaţii despre alianţele pe care le au în vedere.
Potrivit ultimelor estimări, formaţiunea de centru-stânga SPD şi liderul ei, Olaf Scholz, au câştigat 25,8% din voturi, devansând uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet care o obţinut numai 24,1% din sufragii, cel mai prost rezultat din istoria sa.
Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.
Dincolo de asta, totul rămâne de făcut în ţară. Pentru că în Germania nu alegătorii sunt cei care aleg direct şeful guvernului, ci deputaţii, odată constituită o majoritate.
De această dată, majoritatea este deosebit de complicat de constituit, pentru că trebuie să reunească trei partide - fapt nemaiîntâlnit din anii 1950 - din cauza împrăştierii voturilor.
În Germania, discuţiile pentru formarea unui nou executiv sunt responsabilitatea exclusivă a partidelor politice.
La finalul scrutinului precedent din 2017, actuala mare coaliţie a putut fi formată numai după şase luni, antrenând o paralizie politică în Germania, în special pe probleme europene. Cu toate acestea, atât SPD, cât şi centrul-dreapta au spus că vizează o concluzie înainte de Crăciun.

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 4