În şedinţa de Guvern de miercuri, 09 noiembrie 2022, a fost adoptată o Hotărâre de Guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Platformă multimodală Galaţi - înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente şi asigurarea conexiunilor lipsă pentru reţeaua centrală Rhin - Dunăre/Alpi”.

„Avem două hotărâri de Guvern prin care ne asigurăm că vom continua lucrările de dezvoltare a infrastructurii în porturile Constanţa şi Galaţi. La Portul Constanţa, discutăm investiţii de peste 5 miliarde de lei, investiţii care sunt în mod special destinate atât serviciilor publice, cât şi dezvoltării componentei feroviare, fiind vorba de aproximativ 250 de kilometri de cale ferată, ceea ce asigură continuarea dezvoltării operaţionale a Portului Constanţa. La Portul Galaţi discutăm, de asemenea, despre investiţii care vor asigura dezvoltarea componentei de transport multimodal. Portul Galaţi a căpătat o relevanţă aparte, în acest moment, odată cu declanşarea conflictului din Ucraina şi sprijinul pe care ţara noastră l-a asigurat prin reoperaţionalizarea căii ferate de la Galaţi la Giurgiuleşti, dar, în acelaşi timp, trebuie să vedem proiectul mare prin care asigurăm conectivitatea prin fluviul Dunărea, între fluviile Dunărea şi Rin. Ca atare, este o componentă de transport european, face parte dintr-un program de transport european şi asigurăm toate premisele ca acest obiectiv să se îndeplinească”, a declarat premierul Nicolae Ciucă la începutul şedinţei.

Investiţia este realizată de parteneriatul format din Compania Naţională Administrarea Porturilor Dunări Maritime SA Galaţi (CN APDM SA), Port Bazinul SA Galaţi (PBN) şi Metal Trade International SRL Galaţi, care au semnat Acordul de cooperare nr. 943/2016 pentru pregătirea şi realizarea proiectului. Prin actul adiţional nr. 9/07.07.2022 partenerul Metaltrade International SRL a fost înlocuit cu societatea Metal Trade In & Out SRL Galaţi.

Prin HG nr. 80/2020 au fost aprobaţi indicatorii tehnico - economici pentru obiectivul de investiţii „Platformă multimodală Galaţi - înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente şi asigurarea conexiunilor lipsă pentru reţeaua centrală Rhin-Dunăre/Alpi”. Valoarea investiţiei era estimată la suma de 455.120.489,53 lei, sursele de finanţare fiind: a) din fonduri externe nerambursabile prin Mecanismul pentru interconectarea Europei (CEF TRANSPORT) şi în completare de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Fondurilor Europene; b) din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020) prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor; c) din fonduri private.

Indicatorii tehnico - economici au fost revizuiţi în anul 2021 modificându-se următoarele elemente:
- suprafaţa terenului portuar creat de CN APDM SA, de la 39.835 mp la 30.051 mp, urmare a unor expertize tehnice care au indicat retragerea cu 12 m a cheului proiectat la faza studiu de fezabilitate şi adaptarea taluzului capului de mol;
- necesitatea realizării unor lucrări suplimentare de căi ferate, acestea fiind stabilite în conformitate cu procesul verbal de analiză din teren;
- necesitatea modificării suprafeţei platformei multimodale de la 125.264 mp la 115.480 mp;
- necesitatea realizării unor lucrări suplimentare privind securitatea la  incendii.

În plus faţă de elementele tehnice descrise mai sus, a crescut preţul materialelor de construcţii şi s-a înregistrat o variaţie a cursului leu/euro de la 4,74 la 4,93. Au fost organizate cinci proceduri de licitaţie publică care nu au fost adjudecate din lipsă de ofertanţi.

Astfel, în anul 2022 indicatorii economici au fost din nou revizuiţi ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr. 64/2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Având în vedere că în data de 20.05.2022 era semnat contractul de lucrări pentru obiectul de investiţii nr. 2, în devizul general a fost inclusă valoarea ofertei câştigătoare ce a stat la baza semnării contractului. De asemenea, pentru toate cele 4 obiecte de investiţii s-au constitui rezervele de implementare şi rezervele de ajustare în cuantum de 23%, respectiv 13,87%.

Valoarea obiectivului de investiţii a ajuns la 780.256.192 lei, din care: 374.711.947 lei revin investiţiilor realizate de CN APDM SA, 356.786.422 lei revin investiţiilor aferente Port Bazinul Nou SA Galaţi şi 48.757.823 lei revin investiţiilor aferente Metaltrade In & Out Gate SRL.

Finanţarea se realizează în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei
Luni, 24 Octombrie 2022 11:58

Vasile Dîncu şi-a dat demisia din Guvern

Vasile Dîncu şi-a dat demisia, luni dimineaţa, din funcţia de ministru al Apărării. „Motivez gestul meu prin perspectiva imposibilităţii colaborării cu Preşedintele României, comandantul Suprem al Armatei”, a anunţat Vasile Dîncu pe Facebook, notează digi24.ro.

„În cursul acestei dimineţi, am înaintat Prim Ministrului României, Nicolae Ciucă, demisia mea din funcţia de ministru al apărării naţionale. Redau, mai jos, textul integral: Domnului Prim Ministru al Guvernului României Nicolae - Ionel Ciucă DEMISIE Subsemnatul Vasile DÎNCU, membru al Guvernului României, deţinător al portofoliului apărării, vă rog să luaţi act de demisia mea din această funcţie. Motivez gestul meu prin perspectiva imposibilităţii colaborării cu Preşedintele României, comandantul suprem al Armatei. Consider necesară retragerea mea din această funcţie pentru a nu prejudicia în niciun fel procesele de decizie şi programele care necesită fluiditate pe întreg lanţul de comandă şi pentru a nu bloca o serie de proiecte absolut necesare pentru funcţionarea optimă a Ministerului Apărării Naţionale şi a Armatei Române. Domnule Prim Ministru, vă mulţumesc pentru colaborarea onestă şi deschiderea de care aţi dat dovadă pe tot parcursul activităţii guvernamentale comune şi vă asigur de tot sprijinul meu pentru toate proiectele şi programele Ministerului si Armatei Române, din calitatea de senator, membru în Parlamentul României”, a scris fostul ministru al Apărării pe Facebook.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat şi el că respectă decizia lui Vasile Dîncu şi că îi mulţumeşte pentru activitatea de ministru.

„Am avut deja o discuţie cu premierul Ciucă şi i-am solicitat să preia interimatul la MAPN, pentru că România are obligaţia să asigure stabilitate pe flancul estic al NATO”, a declarat Marcel Ciolacu.

Publicat în Politica

Traficul de persoane este o formă de sclavie modernă faţă de care Guvernul României are toleranţă zero, a afirmat prim-ministrul Nicolae Ciucă într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Europene de Luptă împotriva Traficului de Persoane.
"Astăzi, 18 octombrie 2022, marcăm Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane, alături de toţi partenerii noştri europeni şi regionali. Este un moment important la nivel european, dar şi naţional, de asumare şi conştientizare a importanţei luptei împotriva acestui fenomen de criminalitate globală, care afectează vieţile celor mai vulnerabili dintre noi. Mesajul meu este unul clar: traficul de persoane este o formă de sclavie modernă faţă de care Guvernul României are toleranţă zero. Acesta este motivul pentru care problematica traficului de persoane a devenit în ultimii doi ani o prioritate la cel mai înalt nivel al executivului român", a afirmat Nicolae Ciucă.
Coordonarea interinstituţională pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane, dar şi asistenţa victimelor salvate "sunt în directa mea atenţie, la nivelul Cancelariei prim-ministrului", adaugă premierul.
"Încurajez toate instituţiile implicate să abordeze cu seriozitate şi responsabilitate activitatea în acest domeniu, atât din perspectiva prevenirii şi asistenţei victimelor, dar şi din perspectiva combaterii acestui fenomen pe întreg parcursul judiciar, deoarece traficanţii de persoane nu îşi au locul într-o societate dezvoltată şi democratică. Am încredere că România îşi va continua parcursul ascendent în lupta împotriva traficului de persoane, alături de toţi partenerii instituţionali, din societatea civilă şi de organismele internaţionale, cărora vreau să le mulţumesc pentru efort şi implicare!", a mai transmis Ciucă. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Greu de înţeles cum succesiv măsurile luate de coaliţia de guvernare, în ultimele zile, alimentează puseul inflaţionist şi acţionează agresiv asupra mediului de afaceri cu decizii ce contravin principiilor de bază în astfel de situaţii. Consecinţa: vor avea efectul invers celui aşteptat, este de părere Cristian Dima.

„Creşterea salariilor bugetarilor alimentează inflaţia la care se adaugă deciziile ce privesc mediul de afaceri, principalul motor al economiei. Aceste măsuri cumulative ar accentua dezechilibru economic şi în state cu economii mult mai stabile. Decizia de majorare a impozitelor pe proprietate cu 50% nu va lovi doar în persoanele fizice, ci şi în micii întreprinzători care deja au fost împovăraţi de o serie de creşteri a poverii fiscale, atât prin majorări directe, cât și indirecte prin creşteri ale impozitării pentru salariaţii part-time, micşorarea plafonului de impozitare a veniturilor de la 1 milion de euro la 500.000 euro etc. Aceste măsuri nu fac decât să lovească haotic şi puternic în principalul motor al economiei ţării - IMM-urile şi vor accentua puseul inflaţionist şi dezechilibrul în economie, absolut greşit.

Şi atunci când îşi propun să cheltuiască banii cu greu strânşi la buget, se preferă de cele mai multe ori achiziţia de bunuri produse în străinătate, când dacă s-ar utiliza resursa financiară naţională în achiziţia cu prioritate a bunurilor şi serviciilor produse în România, am mai reduce debalansarea deficitului comercial. Statul este principalul factor ce poate sprijini echilibrarea balanţei comerciale a României, în acest fel încurajând şi marile companii să îşi extindă afacerile în România. Dar asta reprezintă un element fin al deciziilor de utilizare a resurselor financiare ale unui stat şi la dispoziţia acestuia. Dacă decizia de a achiziţiona de pe piaţa externă a bunurilor duce şi la nemulţumirea utilizatorilor, aşa cum s-a pronunţat sindicatul poliţiştilor la achiziţionarea de utilitare pentru poliţie, a maşinilor BMW, atunci clar decizia de achiziţie stârneşte prea multe nemulţumiri naţionale şi nu avantajează România.

Cu aceste măsuri care în fapt se urmărește a fi favorabile şi să ducă la restabilirea echilibrului în economie, în opinia mea vor contribui la dezechilibru, menţinând un climat de nesiguranţă şi impredictibilitatea care este cea mai rea politică în raport cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii de asemenea, cu efecte nefavorabile asupra nivelului de trai. Deciziile neinspirate şi lipsite de orizont duc la comportament agresiv al populaţiei faţă de orice, guvern, administraţia publică locală şi naţională, companii prestatoare de servicii publice, de angajator fie public, fie privat, faţă de piaţă în general, nu va scăpa nimeni de acest dezechilibru”, a afirmat Cristian Dima.

Publicat în Politica

Executivul a aprobat, miercuri, 05 octombrie 2022, o hotărâre de guvern privind indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii de amenajare dane RO-RO din Portul Bazinul Nou Galaţi. Valoare estimată a lucrărilor este de 35 de milioane euro, iar durata de execuţie a proiectului de investiţii este de 12 luni.
Lucrările obiectivului de investiţii care vor fi executate constau în modernizarea fronturilor de acostare aferente danelor 39 şi 40, amenajarea rampei pentru încărcarea/descărcarea autovehiculelor (rampa RO-RO), reabilitarea frontului de acostare aferent danei 41, modernizarea drumului din incinta portuară şi realizarea unei platforme betonate cu o suprafaţă de 13.300 mp, platformă situată în prelungirea rampei RO-RO, se specifică într-un comunicat de presă al Guvernului.
De asemenea, vor fi modernizate şi reţelele de utilităţi (energie electrică, apă-canal).
Valoarea estimată a lucrărilor este de 173.818.480,23 lei (35.129.748,02 Euro), din care:
- Valoarea lucrărilor ce vor fi executate de CN APDM SA Galaţi este de 136.945.931,78 lei;
- Valoarea investiţiei ce va fi realizată de PBN Logistics este de 36.872.548,45 lei, care deţine în folosinţă o parte din terenul afectat de construirea lucrărilor proiectate.
Finanţarea este asigurată din fonduri europene prin POIM 2014 - 2020, fonduri proprii ale APDM SA Galaţi şi surse proprii şi atrase ale partenerului privat PBN Logistics SRL.
Durata de execuţie a proiectului de investiţii este de 12 luni.
Investiţia are ca obiectiv creşterea volumului de mărfuri şi se vor îmbunătăţi legăturile comerciale de transport ale portului Galaţi cu statele situate în amonte pe Dunăre, dar şi cu statele riverane din bazinul Mării Negre.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Directiva privind salariul minim european şi negocierile colective a primit ieri, marţi, 04 octombrie 2022, aprobarea finală după un proces legislativ de doi ani şi o campanie lungă a sindicatelor, anunţă prin intermediul unui comunicat de presă remis astăzi, miercuri, 05 octombrie 2022, Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Afla".
România, la fel ca toate statele membre, trebuie acum să ia măsuri pentru a avea legi şi practici în vigoare la timp astfel încât să fie respectat termenul de doi ani pentru transpunerea directivei, potrivit CNS "Cartel Alfa".
"Directiva a fost adoptată oficial la întâlnirea miniştrilor de finanţe din cadrul Consiliului Europei. Confederaţia Europeană a Sindicatelor a făcut un apel ca statele membre să urmeze imediat exemplul Germaniei, prin creşterea salariilor. Germania s-a aflat printre statele membre UE în care salariul minim a fost stabilit sub pragul UE de risc de sărăcie (60% din salariul median naţional), precum şi sub 50% din salariul mediu.
La 1 octombrie, Germania şi-a majorat salariul minim de la 10,45 euro pe oră la 12 euro pe oră, o creştere a salariului cu 15% pentru 6,64 milioane de lucrători.
Directiva va însemna că:
- Statele membre vor trebui să verifice caracterul adecvat al salariilor minime legale, ţinând cont de puterea de cumpărare şi de costul vieţii. La nivel naţional, valoarea salariului minim acoperă doar jumătate din costurile de trai şi este nevoie de creşteri rapide şi susţinute pentru a asigura un nivel adecvat al salariilor.
- Statelor membre li se va cere să promoveze negocierea colectivă şi să combată distrugerea sindicatelor, iar în ţările cu o acoperire a negocierilor colective sub 80% va trebui să elaboreze un plan de acţiune pentru a sprijini negocierea colectivă. Reamintim aici că în România, nivelul de acoperire al negocierilor colective este în prezent foarte scăzut, doar 20% dintre lucrători beneficiind de prevederile unui contract colectiv de muncă. Astfel modificarea Legii dialogului social (L62/2011) pentru deblocarea negocierilor colective la toate nivelurile este urgentă, aceasta fiind şi un jalon în cadrul PNRR, cu termen până la sfârşitul anului.
- Implicarea sindicatelor în stabilirea şi actualizarea salariilor minime statutare trebuie consolidată.
- O cerinţă pentru companiile care primesc contracte de achiziţii publice de a respecta dreptul de organizare şi negociere colectivă în conformitate cu Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87 şi nr. 98.
Secretarul general adjunct al Confederaţiei Europene a Sindicatelor, Esther Lynch, a spus: „Această zi marchează sfârşitul unui proces legislativ îndelungat, dar nu se poate sărbători până când această directivă nu va aduce bani în buzunarele oamenilor. Nu există absolut nicio scuză pentru ca statele membre să aştepte doi ani pentru a oferi un salariu decent, criza costului vieţii cere ca guvernele să intervină imediat. Guvernele ar trebui să urmeze exemplul Germaniei şi să adopte măsuri acum pentru a creşte salariul minim legal şi, de asemenea, pentru a promova negocierile colective ca cea mai bună modalitate de a asigura o remuneraţie cu adevărat echitabilă”", se arată în comunicatul CNS "Cartel Alfa".

Publicat în Economie

Guvernul a aprobat miercuri un program de sprijin pentru femeile care doresc să apeleze la un tratament in vitro pentru a putea avea copii, respectiv suma de 15.000 de lei necesară acoperirii costului acestei proceduri.
La începutul şedinţei de Guvern, premierul Nicolae Ciucă a declarat că în România se înregistrează un declin al natalităţii, iar acest program vine să ajute cuplurile sau femeile care doresc să aibă copii.
"Un subiect important pentru agenda de astăzi a şedinţei este aprobarea programului social de susţinere a cuplurilor şi persoanelor singure pentru creşterea natalităţii. Practic, astăzi completăm setul de politici guvernamentale pentru susţinerea familiilor tinere cu un program destinat creşterii natalităţii. Este o problemă, am putut să constatăm cu toţii intrarea într-un declin al natalităţii, aşa cum arată cifrele de la finele anului trecut. Nici anul acesta nu putem spune că avem progres. Prin programul de guvernare ne-am asumat să dezvoltăm politici care să ducă la creşterea natalităţii şi în acest sens au fost asumate o serie de programe "Family Start" şi "Student Invest". Ele urmează să fie finanţate", a spus Nicolae Ciucă.
Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, a precizat că acest program constă în oferirea unui sprijin financiar de 15.000 lei pentru acoperirea costurilor tratamentului in vitro, în condiţiile în care unul din cinci cupluri din România este infertil.
"Aceste proiecte încearcă, prin efort guvernamental, să stopeze declinul demografic. Din păcate, în România anul trecut s-au născut cei mai puţini copii - 180.000, iar anul acesta cu 20% mai puţin, până acum. Înregistrăm o înrăutăţire a situaţiei. (...) Sunt cauze multiple. De multe ori, situaţia financiară îi împiedică să decidă să aibă copii. În ultimii ani, există şi o altă mare problemă legată de domeniul sănătăţii şi anume infertilitatea. Unul din cinci cupluri din România este infertil. Femeile care suferă de această afecţiune, infertilitatea, sunt în imposibilitatea de a-şi plăti aceste tratamente, care sunt destul de costisitoare. Proiectul de astăzi vine ţintit aici şi anume un sprijin de 15.000 lei pentru acoperirea întregii proceduri de fertilizare in vitro pentru cuplurile sau femeile singure care vor să apeleze la acest tratament. Sper ca până la sfârşitul anului să avem primele beneficiare", a explicat Gabriela Firea. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Ungaria a adoptat un decret care permite Guvernului să preia supervizarea firmelor vitale din sectorul energetic, precum şi asupra operatorului reţelei de gazoducte FGSZ, în situaţii de urgenţă care necesită asigurarea continuării aprovizionării, informează Reuters.
Ungaria depinde în proporţie de 85% de importurile de gaze naturale din Rusia şi în proporţie de 65% de importurile de ţiţei brut din Rusia.
Decretul adoptat recent, şi semnat de premierul Viktor Orban, acoperă firmele importante din industriile de electricitate, gaze şi petrol, precum şi companiile locale de termoficare şi companiile miniere, operatorul reţelei de gazoducte FGSZ dar şi asociaţia companiilor care se ocupă cu depozitarea de combustibili şi gaze.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus la începutul acestei luni că directorul general de la Gazprom şi vicepremierul rus Alexander Novak, l-au asigurat că grupul rusesc îşi va îndeplini obligaţiile incluse în contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung convenit cu Ungaria.
Recent, acelaşi Peter Szijjarto a precizat că gradul de umplere a depozitelor de gaze din Ungaria este la peste 39%, echivalent cu 2,7 miliarde metri cubi.
Conform unui acord semnat anul trecut cu Gazprom, Ungaria primeşte 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an via Bulgaria şi Serbia precum şi un alt miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acest contract se întinde pe o perioadă de 15 ani. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel naţional şi european, solicită ca orice reformă sau măsură adoptată în domeniul fiscal, ce are ca scop creşterea veniturilor colectate la bugetul de stat, să se facă pe principiul "de la mare la mic", povara fiscală urmând să fie suportată de toţi actorii economici, nu doar de IMM-uri, astfel:
"- Guvernul: să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea şi eficientizarea aparatului de stat; conform recomandărilor de ţară, să crească gradul de colectare al taxelor şi impozitelor şi să eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane şi a muncii nedeclarate; să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflaţie), taxarea repatrierii profiturilor, taxarea pensiilor speciale etc.
- Întreprinderile mari (ex. companiile din domeniile farmaceutice, energetic şi petrolier care în perioada Covid şi în contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au înregistrat mari creşteri ale veniturilor) să contribuie mai mult la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului şi cifrei de afaceri în comparaţie cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a măsurilor Covid-19 şi a creşterii de preţuri în domeniul energetic şi al combustibililor), printr-o "taxă de solidaritate".
Dat fiind contextul pozitiv de care beneficiază în acest moment companiile mari din domeniile enunţate mai sus, considerăm că acestea ar trebui să-şi asume în mod voluntar achitarea acestei taxe sau să creeze un fond special la care să contribuie şi din care să fie finanţate investiţii în învăţământ şi în domeniul sanitar (ex. construcţia de spitale, renovarea de şcoli etc.).
Faţă de aşteptările IMM-urilor, Ministerul Finanţelor a publicat în consultare publică proiectul de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri fiscale, din cuprinsul căruia constatăm următoarele:
- reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat (aprox. 8000 de microîntreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit);
- majorarea accizelor şi a TVA-ului la unele produse va duce la creşterea preţurilor, respectiv costuri suplimentare pentru populaţie;
- reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit;
- niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaţioniste asupra cetăţenilor;
- cu excepţia măsurilor ce privesc TVA-ului şi accizele, toate celelalte sunt măsuri fără fundamentare fiscală şi economică pe termen mediu şi lung.
Având în vedere cele menţionate, aşteptările IMM-urilor din partea guvernului sunt:
- Asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal prin anunţarea măsurilor noi cu cel puţin 6 luni înainte de aplicarea lor;
- Creşterea investiţiilor publice;
- Susţinerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiţii pentru IMM-uri;
- Stimularea păstrării locurilor de muncă şi crearea de noi locuri de muncă prin stabilirea salariului minim în anul 2023 la valoarea de 3000 lei şi limitarea contribuţiilor la nivelul salariului minim din 2022;
- Stimularea investiţiilor în mediul privat prin recunoaşterea de 50% cost la achiziţie şi restul de 50% în perioada de amortizare (metoda accelerată);
- Subvenţionarea dobânzii la credite pentru investiţii în utilaje productive;
- Modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în concordanţă cu noile realităţi: realizarea de investiţii în sistemul de irigaţii, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri şi susţinerea constituirii depozitelor regionale)", potrivit unui comunicat al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi.

Publicat în Economie

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, joi, că va fi alocată înotătorului David Popovici suma de un milion de lei din Fondul de rezervă al Guvernului, notează digi24.ro.
„Astăzi în cadrul şedinţei de guvern am luat decizia de a recunoaşte performanţa sportivului nostru David Popovici şi în felul acesta am decis ca, fiind vorba despre o performanţă excepţională, să avem o recunoaştere pe măsură şi am hotărât să îi fie alocată din Fondul de rezervă al Guvernului o sumă de un milion de lei”, a declarat Ciucă după şedinţa de guvern, conform Agerpres.
Înotătorul român David Popovici, în vârstă de 17 ani, a cucerit două medalii de aur la Campionatele Mondiale de nataţie de la Budapesta, în proba de 100 m liber, miercuri, şi în cea de 200 m liber, luni, la care a stabilit şi un nou record mondial de juniori.
Popovici este al doilea înotător din toate timpurile care reuşeşte să câştige aur în probele 100 şi 200 m liber la aceeaşi ediţie a Campionatelor Mondiale, după americanul Jim Montgomery, care a reuşit acest lucru în 1973, la Belgrad.

Publicat în National
Pagina 1 din 7