Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, joi, că va fi alocată înotătorului David Popovici suma de un milion de lei din Fondul de rezervă al Guvernului, notează digi24.ro.
„Astăzi în cadrul şedinţei de guvern am luat decizia de a recunoaşte performanţa sportivului nostru David Popovici şi în felul acesta am decis ca, fiind vorba despre o performanţă excepţională, să avem o recunoaştere pe măsură şi am hotărât să îi fie alocată din Fondul de rezervă al Guvernului o sumă de un milion de lei”, a declarat Ciucă după şedinţa de guvern, conform Agerpres.
Înotătorul român David Popovici, în vârstă de 17 ani, a cucerit două medalii de aur la Campionatele Mondiale de nataţie de la Budapesta, în proba de 100 m liber, miercuri, şi în cea de 200 m liber, luni, la care a stabilit şi un nou record mondial de juniori.
Popovici este al doilea înotător din toate timpurile care reuşeşte să câştige aur în probele 100 şi 200 m liber la aceeaşi ediţie a Campionatelor Mondiale, după americanul Jim Montgomery, care a reuşit acest lucru în 1973, la Belgrad.

Publicat în National

Cultivatorii de struguri de masă vor avea la dispoziţie 15 milioane de lei printr-un program adoptat de Guvern, un sprijin important fiind acordat şi cultivatorilor de cartofi, a anunţat, joi, după şedinţa de Guvern, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.
"Am adoptat astăzi două Hotărâri de Guvern extrem de importante. Una dintre ele vizează sprijinul pe care îl acordăm cultivatorilor de struguri de masă. Este un program de în valoare de 15 milioane de lei. Cererile de înscriere pot fi depuse până la data de 15 iulie, iar dovada comercializării strugurilor şi producţiei obţinute poate fi făcută până la data de 29 noiembrie. Încercăm în acest fel să susţinem cât de mult posibil cultivatorii. Este extrem de important să avem struguri româneşti o perioadă cât mai lungă de timp şi să ne asigurăm necesarul din producţia internă. De asemenea, o altă Hotărâre de Guvern extrem de importantă a fost cea care vizează sprijinul cultivatorilor de cartofi. De asemenea, aici pot fi depuse cererile de finanţare până în data de 15 iulie. Comercializarea se va face până la data de 29 noiembrie inclusiv şi, evident, ne rămâne luna decembrie pentru a efectua toate plăţile în urma verificărilor efectuate. Aici putem vorbi despre un program care va avea continuitate şi din anul 2023, pentru că am prins în Planul Naţional Strategic o măsură dedicată cultivatorilor de cartofi, cu o alocare de 50 de milioane de euro, astfel încât să se poată construi depozite pentru producţia obţinută în România şi în perioadele în care apare nevoia de cartof să putem să furnizăm din producţia internă", a afirmat Chesnoiu.
Conform ministrului, în ceea ce priveşte subvenţia acordată pentru fiecare hectar cultivat de cartof, în valoare de maximum 200 de euro, aceasta sumă acoperă o parte din cheltuielile pe care le au fermierii.
"În dezbaterile cu fermierii, pentru că toate proiectele pe care le elaborăm la Ministerul Agriculturii încercăm să le dezbatem şi să le punem la punct împreună cu fermierii, am convenit că aceasta este o sumă care acoperă o parte din cheltuielile pe care ei le au, ţinând cont de faptul că discutăm doar de cei care vor realiza o cantitate de minimum 15 tone pe hectar cu obligativitatea comercializării a minimum 6 tone din producţia obţinută până la data de 29 noiembrie. Anvelopa financiară a fost calculată de aşa natură încât să ajute fermierii noştri. Evident, dacă programul va merge bine şi sunt absolut convins că va merge bine în bugetele pe anii viitor vom adapta şi alocările financiare în funcţie de nevoia de finanţare. Este un plan pe de susţinere a cultivatorilor de cartofi pe o perioadă multianuală, astfel încât să aibă continuitate, să îşi producă efectele, să creştem suprafaţa cultivată şi, aşa cum v-am spus, din Planul Naţional Strategic viitor, să începem finanţarea investiţiilor în depozitare, o zonă în care în momentul de faţă suntem deficitari şi cred eu că este unul dintre punctele şi cauzele la care trebuie să umblăm pentru a schimba situaţia cu privire la cultivatorii de cartofi", a spus oficialul.

Creşteri ale preţului la cartofi?

Acesta a adăugat că, pentru a preîntâmpina creşteri ale preţului la cartofi, în perioada următoare, e important ca nivelul de producţie să rămână constant.
"Sunt absolut convins că vom creşte nivelul şi vom menţine nivelul de producţie constant, astfel încât să nu avem scăderi de producţie care să conducă la alte scumpiri. De partea cealaltă, scumpirea la aceste două componente (energie şi gaze naturale, n.r.) care produc cauze de scumpiri şi de creştere a costurilor de producţie pe care fermierii le înregistrează trebuie să fie uşor, uşor eliminate. De aceea am prevăzut în fondul de modernizare ca o parte din acea sumă alocată să meargă către fermierii români, astfel încât să facă investiţii în producerea de energie regenerabilă. Şi iată o parte din aceşti factori de cost să încercăm să eliminăm. Cartoful este în general depozitat, costurile de depozitare sunt destul de mari cu energia electrică, cu gazul natural şi atunci e nevoie de de această intervenţie. Sigur că acest program îşi va produce efectele şi în timp vom vedea că perioada în care noi practic importăm cartofi între ianuarie şi mai va fi mult diminuată cantitatea importată ca urmare a implementării măsurii de construire a depozitelor pentru cartofi", a menţionat Adrian Chesnoiu.
În viziunea acestuia, România îşi obţine producţia necesară de cartofi în lunile septembrie - octombrie,"dar lipsa spaţiilor de depozitare face ca în perioada ianuarie-mai să recurgem la importuri".
Întrebat ce părere are despre rambursarea cuantumului accizei la motorină în agricultură, Chesnoiu a punctat faptul că "în momentul de faţă aplicăm o schemă de ajutor de stat care priveşte rambursarea cuantumului accizei la combustibil de 1,63 de bani pe litrul de motorină utilizată în agricultură".
"Avem un buget alocat de 309 milioane de lei pe anul 2022. Deja am rambursat trimestrul I pentru motorină, am rambursat şi trimestrul III, trimestru IV din anul 2021 şi practic în felul acesta încercăm să susţinem cât mai mult posibil fermierii. Avem peste 500 de milioane de euro în bugetul pe anul 2022 bugetul naţional alocat, programele de sprijin ale fermierilor. De partea cealaltă, avem acces la fonduri europene şi am reluat bunul obicei pe care-l aveam de a le plăti la timp banii fermierilor. Toate aceste programe vin să-i sprijine, nu mai devreme de câteva săptămâni am încheiat acele granturi şi microgranturi pe care le-am redirecţionat din alte surse către fermieri şi industria alimentară, astfel încât să îi susţinem pe cât mai mulţi. Evident, nevoia de finanţare este una foarte mare. Venim cu programe permanente de susţinere ale fermierilor. Am aprobat la Comisia Europeană şi Rural Invest un program de susţinere şi acordarea granturilor şi garanţiilor pentru creditare. Vom continua cu programe pe cadrul temporar de sprijin pentru combaterea efectelor din Ucraina şi în felul acesta cred eu că fermierii români, pot considera că Guvernul României este un punct de sprijin pentru ei", a subliniat Chesnoiu. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Uniunea Naţionala a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Guvernului accelerarea procesului de aderare la spaţiul Schengen şi simplificarea procedurilor administrative la punctele trecere a frontierelor, cu scopul de a reduce timpii de aşteptare foarte mari care afectează şi perturbă grav operaţiunile internaţionale ale transportatorilor români.
"În data de 07.06.2022, la frontierele României din Vest (Nadlac 2, Borş şi Petea) se înregistrau cozi de camioane de peste 25 km. Dacă astăzi România ar fi fost în spaţiul Schengen, s-ar fi eliminat mai multe probleme întâmpinate în prezent, iar timpii de aşteptare a transportatorilor români la frontieră s-ar reducere semnificativ", se menţionează într-un comunicat remis miercuri Agerpres.
Potrivit UNTRR, în privinţa frontierelor din estul României, cu Republica Moldova şi Ucraina, cozile de camioane erau şi mai mari, timpii de aşteptare depăşind 30 de ore.
"Cu ţările non-UE aglomeraţia de la frontiere s-ar putea rezolva în mare parte prin simplificarea procedurilor administrative din partea autorităţilor", se precizează în comunicat.
Totodată, prin utilizarea sistemului TIR, transportatorii rutieri beneficiază de reducerea la minimum a sarcinilor administrative şi financiare privind operaţiunile vamale.
"Studiile Uniunii Internaţionale a Transporturilor Rutiere (IRU) au arătat că infrastructura la nivelul punctelor de trecere a frontierei este necesară, dar nu suficientă pentru dezvoltarea economică şi 39,7% din totalul timpului destinat transporturilor reprezintă întârzierea la trecerea frontierelor, lucru inadmisibil în Spaţiul Economic European", susţin reprezentanţii UNTRR.
Conform sursei citate, în lipsa unui personal suficient şi bine instruit, dacă se pierde mult timp la trecerea frontierelor, dacă procedurile nu sunt armonizate şi dacă toate acestea pot duce şi la plăţi neoficiale - atunci transporturile sunt întârziate şi economia este penalizată.
Astfel, UNTRR solicită Guvernului intensificarea acţiunilor pentru integrarea României în spaţiul Schengen cât mai curând posibil şi reducerea poverii administrative la punctele de trecere a frontierelor.
Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează şi apară interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise - operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.

Publicat în National

Comercianţii de produse agricole, producătorii agricoli, depozitarii şi procesatorii vor raporta, lunar, stocurile de produse deţinute. Aceste informaţii vor fi utilizate pentru o bază de date creată la nivelul Ministerului Agriculturii. Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, această bază de date va fi dedicată centralizării stocurilor de produse agroalimentare deţinute de producători, depozitari, procesatori şi comercianţi şi va fi creată pentru ca autorităţile să aibă o imagine completă şi complexă asupra cantităţilor de produse agroalimentare disponibile la nivel naţional.
Datele transmise vor avea caracter confidenţial, fiind prevăzute sancţiuni atât pentru neraportare cât şi pentru transmiterea de date incorecte. „România are suficiente stocuri de alimente şi produce suficient pentru asigurarea consumului intern al populaţiei, însă în contextul global actual, trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de scenariu. Există deja o presiune pe pieţele internaţionale cu privire la comerţul cu alimente, cauzată de conflictul militar ruso-ucrainean, suprapus pe efectele pandemiei şi criza din energie şi gaze naturale. O monitorizare centralizată a cantităţilor de produse agricole şi alimentare disponibile este esenţială pentru reducerea riscurilor care pot apărea în domeniul securităţii alimentare şi ne va permite să acţionăm eficient cu politici publice ţintite, dacă situaţia o va impune”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.
Evidenţa stocurilor va fi raportată până pe data de 15 ale fiecărei luni pentru datele valabile pentru ultima zi a lunii precedente. Obligaţia de transmitere a datelor se aplică pentru următoarele categorii de produse: a) legume-fructe; b) cereale şi produse pe bază de cereale; c) seminţe de oleaginoase şi produse pe bază de oleaginoase; d) leguminoase furajere; e) seminţe certificate: cereale, orez, oleaginoase şi proteaginoase; f) carne şi produse din carne, cu termen de valabilitate mai mare de 10 zile, inclusiv conserve din carne şi mixte; g) lapte şi produse din lapte; h) produse de morărit şi panificaţie; i) produse prelucrate, procesate, conservate din legume-fructe; j) grăsimi şi uleiuri; k) apă, inclusiv apă minerală naturală, apă de izvor şi toate celelalte ape îmbuteliate sau ambalate; l) orez; m) plante aromatice, sare şi condimente; n) ceaiuri; o) zahăr; p) miere; q) drojdie.
Nu vor avea obligaţia raportării comercianţii care deţin suprafeţe de comercializare mai mici de 400 de mp, precum şi comercianţii ambulanţi, comercianţii care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică sau cei care desfăşoară activităţi de comercializare în zone publice. De asemenea, obligaţia raportării nu se aplică producătorilor care deţin în stoc, în ultima zi a lunii, cantităţi de până la : a) 10 000 kg – legume, inclusiv cartofi; b) 10 000 kg – fructe; c) 25 000 kg – cereale; d) 20 000 kg – seminţe de oleaginoase; e) 10 000 kg – leguminoase furajere; f) 300 kg – plante aromatice; g) 50 kg – miere.

Publicat în Economie

Guvernul a aprobat scoaterea din rezervele de stat şi acordarea imediată ca ajutoare umanitare de urgenţă a sute de saltele, pături, saci de dormit, cearşafuri şi perne pentru ajutorarea refugiaţilor din judeţele Galaţi, Neamţ, Vaslui, Bucureşti şi alte judeţe. Produsele, în valoare de 1,5 milioane de lei, au fost alocate prefecturilor.
„Guvernul a aprobat hotărârea privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea lor ca ajutoare umanitare interne de urgenţă cu titlu gratuit Instituţiei Prefectului din municipiul Bucureşti şi din judeţele Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul şedinţei Executivului.
„Toate aceste produse sunt necesare pentru a pregăti şi dota taberele mobile care să poată fi folosite în adăpostirea refugiaţilor din Ucraina. Valoarea totală a acestor forme de sprijin se ridică la 1,5 milioane lei fără TVA”, a precizat Cărbunaru.
Pentru Galaţi, au fost scose următoarele produse: 500 de saltele de pat, 500 de paturi, 500 de pături, 1.000 de cearşafuri de pat, 500 de perne, 1.000 de feţe de perne şi 500 de saci de dormit, în valoare totală de peste 470.000 lei.
După încetarea conflictului din Ucraina, produsele preluate, după dezinfectare sau decontaminare, rămân la dispoziţia Instituţiei Prefectului şi urmează a fi folosite pentru protecţia populaţiei afectate, în cazul apariţiei altor situaţii de urgenţă pe raza judeţelui ori în proximitatea acestora, cu menţinerea destinaţiei produselor acordate ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, din rezervele de stat.

Publicat în Eveniment

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a anunţat miercuri, 06 aprilie 2022, că şi-a înaintat demisia.
„În urmă cu aproximativ o oră, după finalizarea şedinţei de Guvern, mi-am înaintat demisia domnului prim-ministru, Nicolae Ciucă, aşa cum am anunţat şi în urmă cu câteva zile de la sediul Partidului Naţional Liberal”, a spus Vîlceanu într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.
Luni, premierul Nicolae Ciucă a declarat că a discutat cu Dan Vîlceanu cu privire la demisia sa din funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi urmează ca acesta să anunţe decizia pe care o va lua.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a declarat, sâmbătă, că intenţionează să-şi prezinte demisia din funcţie.
„În zilele următoare, când voi avea posibilitatea să am o discuţie cu domnul Nicolae Ciucă, aş vrea, în urma acestei discuţii, să-mi înaintez demisia şi din funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, având în vedere faptul că am plecat într-o echipă care (…), ca orice echipă, se baza şi pe încredere (…). Sunt convins că, la momentul ăsta, nu mai putem vorbi de acest gen de încredere şi de coeziune de care e nevoie într-o echipă guvernamentală, aşa că voi avea o discuţie cu domnul prim-ministru şi voi face acest gest”, a afirmat Vîlceanu, la sediul PNL.

Publicat în Politica

România deţine suficiente stocuri de alimente, la acest moment nu există nicio problemă în acest sens, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, întrebat dacă la nivelul Guvernului se are în vedere o limitare a exporturilor de alimente.
"România se numără printre statele europene care au capacitatea, ţara noastră are capacitatea de a gestiona nu doar furnizarea de alimente pentru propriii cetăţeni, dar, de ce nu, să şi intervină în sprijinul altor state. Atât ministrul Agriculturii, cât şi reprezentanţii altor autorităţi ale statului român au repetat, de altminteri şi pe fondul preocupărilor generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, acest lucru. România deţine suficiente stocuri. Autorităţile de la Bucureşti sunt în legătură permanentă şi cu retailerii şi cu cei care gestionează lanţurile de aprovizionare şi cu producătorii. Suntem în această situaţie, nu i-aş spune privilegiată, dar bună, totuşi, pentru cetăţenii României ca ţara noastră să aibă capacitatea de a-şi gestiona foarte bine nevoile din această perspectivă. Desigur, în măsura în care va fi nevoie de măsuri suplimentare, Guvernul va interveni. La acest moment nu există nicio problemă în acest sens, ca atare, se vede acest lucru atât în lanţul de aprovizionare, cât şi în evaluarea stocurilor pe care autorităţile o efectuează în mod curent", a afirmat Dan Cărbunaru, la Palatul Victoria. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, programele naţionale de sănătate, 13 dintre acestea, cu impact major asupra sănătăţii publice, vor fi finanţate şi coordonate de Ministerul Sănătăţii, iar alte 15, curative, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS), a informat, vineri, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adriana Pistol.
"Guvernul a aprobat hotărârea privind programele naţionale de sănătate. Este un act legislativ care ne permite derularea a 13 programe naţionale de sănătate publică, finanţate de la bugetul Ministerului Sănătăţii, şi 15 programe de sănătate curative, finanţate de la FNUASS", a declarat Pistol, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Ea a precizat că va fi implementat un nou program naţional de screening pentru boli cronice.
"Pe domeniul curativ este vorba de implementarea în programul naţional de PET-CT, care oferă pentru mai multe categorii de pacienţi posibilitatea acordării acestui serviciu imagistic şi nu numai pentru cei cu afecţiuni onco-hematologice. În acelaşi timp, are loc reorganizarea programului naţional de boli endocrine în două subprograme: unul pentru tratamentul bolnavilor cu osteoporoză şi celălalt pentru tratamentul bolnavilor cu guşă, datorată carenţei de iod sau proliferării maligne", a explicat secretarul de stat.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii, programul naţional de screening organizat pe baze populaţionale pentru boli cronice cu impact asupra sănătăţii publice cuprinde subprograme de screening pentru cancerul de col uterin; pentru cancerul de sân; pentru cancerul colorectal şi pentru depistarea infecţiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D, care se desfăşoară în regim-pilot finanţat din fonduri externe nerambursabile.
Pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică în acest an, bugetul aprobat este de 5.952.000.000 lei, iar creditele de angajament de 8.592.881.000 lei. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

În şedinţa de Guvern de astăzi, 16 martie 2022, a fost adoptată hotărârea privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Varianta de ocolire Galaţi".

Astfel, a fost aprobat amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional "Varianta de ocolire Galaţi", conform variantei finale a studiului de fezabilitate şi, de asemenea, s-a aprobat declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, care constituie coridorul de expropriere al Variantei de Ocolire Galaţi, aflate pe raza municipiului Galaţi şi a localităţilor Şendreni, Smârdan şi Vânatori din judeţul Galaţi, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - SA.

Totodată s-a aprobat lista finală cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor pe care o puteţi consulta în Monitorul de Galaţi - DOCUMENT ATAȘAT MAI JOS! ↓

Sumele individuale estimate de expropriator sunt în cuantum total de 23.831.000 lei şi se se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Reamintim că Varianta de Ocolire Galaţi are o lungime de 33,6 km şi va realiza legătura între DN 25 Galaţi – Tecuci, DJ 251 Galaţi-Smârdan, DN 26 Galaţi – Oancea, DN 24D Galaţi – Giugiuleşti, astfel traficul de tranzit va fi scos din municipiul Galaţi.

Varianta de ocolire Galaţi se desprinde din DN 25 prin nodul rutier Traian, supratraversează DN 25 şi calea ferată Tecuci – Galaţi, traversează Văile Braniştea şi Odobescu, apoi Valea Rusca Mare, după care se îndreaptă spre nord-vest, pe la originea Văii Obreja, iar de aici spre sud-est traversând Balta Mălina, la sud de localitatea Smârdan.

După traversarea DJ 251, varianta de ocolire se îndreaptă spre nord-est apoi, printr-o curbă la dreapta cu R= 4000 m şi un aliniament de trecere de pe zona de platou în Câmpia Brateşului şi a Prutului. În continuare, printr-o altă curbă la dreapta cu R=4000 m, trece de pe zona de platou, în câmpia Brateşului şi a Prutului, trece prin aproprierea colţului din nord a Lacul Brateş, îndreptându-se spre DN 2B respectiv Vama Giurgiuleşti.

Pe data de 04 martie 2022, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi anunţa: "Astăzi, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a emis ordinul pentru demararea proiectării şi execuţiei acestei lucrări. Astfel, peste o lună, va începe partea de proiectare tehnică, urmând ca după realizarea studiilor şi analizelor tehnice să fie demarate lucrările, constructorul fiind deja desemnat", spune Costel Fotea.

Contractul de proiectare şi construire a Variantei de Ocolire Galaţi a fost atribuit Asocierii SA&PE Construct SRL - SC Spedition UMB SRL - SC Tehnostrade SRL, încă din anul 2020, iar valoarea acestuia este de 705.282.636 de lei.

Publicat în Știrea zilei

Guvernul României pregăteşte, în contextul războiului din Ucraina, un proiect de lege care să constituie baza legală pentru instaurarea unei "situaţii de criză" în ţara noastră. Una dintre prevederi este ca bărbaţii între 18 şi 60 de ani să intre în rezerva generală în caz de război.
Potrivit proiectului de lege, situaţia de criză e definită drept situaţia în care societatea se confruntă cu dificultăţi generate de incidente pe teritoriul naţional sau internaţional. De asemenea, sunt în vedere şi ameninţările riscurile sau vulnerabilităţile care perturbă condiţiile de viaţă ale cetăţenilor, stabilitatea politică şi economică.
Conform draftului de act normativ, ministrul Apărării va putea decide dacă CSAT impune situaţia de criză.
În proiect se mai prevede ca pe timp de pace cetăţenii cu vârsta între 18 şi 35 de ani care nu au făcut serviciul militar activ sau în rezervă, să poată solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea la programul de pregătire militară de bază. Durata unui astfel de program s-ar putea desfăşura pe parcursul a patru luni, în calitate de militar voluntar în termen.
„Guvernul nu intră, deci, în starea de criză pentru că aceasta nu există în nomenclatorul constituţional. Criza există, iar noi va trebui, după ce starea de alertă va dispărea, va trebui să facem nişte adaptări legislative pentru a putea să mergem mai departe cu unele lucruri care ţin şi de dezvoltările care vin dinspre Ucraina, managamentul refugiaţilor şi alte lucruri, dar şi legate de COVID în continuare. Pentru a putea detaşa medicii într-o parte sau alta pentru a folosi spitalele militare. Este nevoie de câteva noi reglementări printr-un proiect de lege care va fi dezbătut în Parlament. Construim o bază administrativă pentru această situaţie. Pentru situaţia de criză din acest moment”, a declarat Vasile Dîncu. (sursa timponline.ro)

Publicat în National
Pagina 1 din 6