Regatul Unit a importat aproape 2 milioane de barili de petrol rusesc, evaluat la 220 de milioane de lire sterline (259 milioane de euro), de când a început războiul din Ucraina, la 24 februarie, dezvăluie o analiză a organizaţiei ecologiste Greenpeace, citată miercuri de EFE.
De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, nu mai puţin de opt petroliere au transportat ţiţei rusesc în Regatul Unit, iar un al nouălea care transportă 33.000 de tone de diesel rusesc se află în prezent ancorat în apropierea zonei de coastă din Immingham, comitatul Lincolnshire, în nord-estul Angliei, a mai menţionat organizaţia. Mai bine de patru cincimi din importurile de petrol au fost reprezentate de combustibil diesel rusesc, iar restul - de benzină.
Regatul Unit depinde în prezent de Rusia în proporţie de 8% în ceea ce priveşte petrolul şi de 18% la importurile de diesel şi, cu toate că a promis un ''sprijin de nezdruncinat'' Ucrainei, premierul britanic Boris Johnson a lăsat uşa deschisă importurilor de ţiţei rusesc până la sfârşitul anului.
Guvernul britanic a interzis navele aflate în proprietatea Rusiei, gestionate de această ţară sau sub pavilion rus, însă combustibilii fosili de provenienţă rusească pot intra în continuare în Regatul Unit cu ajutorul camioanelor cisternă aflate în proprietatea altor naţiuni, aminteşte Greenpeace.
Toate trimiterile de combustibili fosili de provenienţă rusească ce au ajuns în Regatul Unit de la începutul războiului din Ucraina au fost importate legal, ceea ce face ca interdicţia impusă de Londra asupra navelor ruse să fie simbolică, adaugă organizaţia. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

România a importat, în primele două luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 500.400 tone echivalent petrol (tep), cu 16,9% (72.500 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, 1,174 milioane tep, fiind cu 6% (75.600 tep) sub cea din primele două luni din 2021.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6% faţă de 2021.
Conform "Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050", publicate pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.
Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

China va continua să cumpere o parte din ce în ce mai mare din recolta mondială de grâu, după ce anul trecut importurile sale au atins un nivel record, în condiţiile în care modificarea dietelor şi extinderea clasei mijlocii vor fi principalele motoare ale cererii viitoare, transmite Bloomberg.
Datele publicate de autorităţile vamale chineze arată că în 2021 achiziţiile de grâu din străinătate au crescut cu 17% până la aproximativ 9,8 milioane de tone. Utilizarea din ce în ce mai extinsă a grâului ca nutreţ pentru animale, din cauza preţurilor mari la porumb pe piaţa internă, dar şi recolta redusă au jucat un rol important în majorarea importurilor de grâu.
Însă impactul creşterii avuţiei asupra dietelor chinezilor stimulează şi ea cererea de grâu, un ingredient cheie pentru o gamă largă de produse alimentare de la pâine şi tăiţei până la biscuiţi şi produse de patiserie. Creşterea consumului de grâu s-a accelerat în ultimii ani pe măsură ce China adoptă obiceiuri alimentare mai apropiate de cele occidentale, iar utilizarea în scopuri alimentare va fi cel mai important motor al cererii de grâu, susţin analiştii de la Sitonia Consulting.
"Ne aşteptăm în continuare ca importurile de grâu ale Chinei să fie mari în 2022. Preţurile interne rămân ridicate ca urmare a utilizării crescute a grâului ca nutreţ pentru animale şi a trendurilor structurale în obiceiurile alimentare ale consumatorilor", susţine Darin Friedrichs, cofondator şi director de cercetare la firma Sitonia Consulting.
Preţurile mari la grâu încep să alimenteze inflaţia produselor alimentare, în condiţiile în care recent firma Nissin Foods Co. a anunţat o creştere a preţurilor la tăiţei instant în China. Producătorul faimoşilor tăiţei "Cup Noodles" a dat vina pentru această majorare, prima din ultimul deceniu, pe creşterea costurilor. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, în luna august 2021, exporturile FOB realizate de agenţii economici din judeţul Galaţi au însumat 169.712.000 euro. Comparativ cu luna august 2020, exporturile in luna august 2021 au crescut cu 156,3% la valori exprimate în euro. Faţă de luna iulie 2021, exporturile din luna august 2021 au scazut cu 5,2% la valori exprimate în euro.
Principalii  parteneri comerciali ai judeţului Galaţi în luna august 2021 la export au fost: Italia (14,6%), Canada (11,4%), Belgia (10,8%), Bulgaria (8,3%), Polonia (7,5%), Turcia (7,3%) şi Slovacia (6,5%).
În privinţa importurilor, în luna august 2021, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, importurile CIF realizate de agenţii economici din judeţul Galaţi au însumat 160.023.000 euro. Comparativ cu luna august 2020, importurile în luna august 2021 au crescut cu 107,6 % la valori exprimate în euro. Faţă de luna iulie 2021, importurile din luna august 2021 au scazut cu 9,4% la valori exprimate în euro, informează Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi.
Principalii  parteneri  comerciali ai judeţului Galaţi în luna august 2021 la import au fost: Ucraina (21,9%), Federaţia Rusă (13,7%), Turcia (10,1%), Polonia (8,8%), Brazilia (7,3%), Bulgaria (6,0%) şi Finlanda (5,3%).
Soldul comercial (FOB-CIF) în luna august 2021 a fost pozitiv în valoare de 9.689.000 euro.
În luna august 2021, ponderi însemnate în structura exporturilor şi importurilor (conform clasificării din Nomenclatorul Combinat – NC4) s-au înregistrat la: metale comune si articole din acestea (81,9% la export şi 23,5% la import), mijloace de transport (11,5% la export şi 1,1% la import), produse ale industriei chimice (0,3% la export şi 2,2% la import), maşini, aparate si echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (2,4% la export şi 10,8% la import).

Publicat în Știrea zilei

Arabia Saudită, cel mai mare producător mondial de petrol, se va baza în 2016 aproape în întregime pe grâul importat, în condiţiile în care anterior producea atât de mult grâu în deşert încât exporturile sale puteau hrăni Kuweitul, Emiratele Arabe Unite, Qatarul, Bahreinul, Omanul şi Yemenul, transmite Bloomberg.

Pentru a salva rezervele de apă, vastele culturi circulare de grâu din deşert din anii '80 şi '90 au dispărut, iar Arabia Saudită a pus capăt politicii sale de auto-suficienţă, devenind un membru cu drepturi depline al grupului de ţări din Orientul Mijlociu care, potrivit unui trader, 'vând hidrocarburi şi cumpără carbohidraţi'.

Trecerea de la exporturi spre importuri, care a început în urmă cu opt ani, oferă mari oportunităţi de afaceri pentru traderii de cereale precum Cargill Inc şi Glencore Plc precum şi pentru fermierii din ţări precum Germania şi Canada.

„Arabia Saudită este pe cale să devină cel mai mare nou cumpărător de grâu”, a declarat Swithun Still, directorul la firma de trading cu cereale Solaris Commodities SA din Elveţia.

Luna trecută, directorul principalei agenţii guvernamentale pentru cumpărarea de grâu din Arabi Saudită, General Silos and Flour Mills Organisation (GSFMO), Ahmed al-Fares, a declarat că în 2016 Arabia Saudită va importa o cantitate de 3,5 milioane tone de grâu, de zece ori mai mult decât cele 300.000 de tone de grâu importate în 2008, primul an în care culturile locale de grâu au început să fie reduse în condiţiile în care cultivarea cerealelor în deşert necesita o cantitate prea mare de apă. Până în 2025, cererea de grâu a Arabiei Saudite ar urma să crească până la 4,5 milioane de tone, ceea ce va plasa această ţară în top 10 cei mai mari cumpărători mondiali de grâu.

Arabia Saudită este deja cel mai mare cumpărător mondial de orz, utilizat pentru hrana cămilelor, şi unul din primii 15 importatori mondiali de sorg şi porumb.

Traderii de grâu sunt de părere că creşterea achiziţiilor Arabiei Saudite reprezintă unul din puţinii factori pozitivi de pe piaţa cerealelor.

Arabia Saudită au devenit un client deosebit de important pentru Canada, Germania, Lituania şi Letonia, de unde îşi procură cea mai mare parte din necesarul de grâu.

„Arabia Saudită va avea nevoie de importuri din ce în ce mai mari, însă în prezent piaţa mondială poate acoperi cu uşurinţă această cerere crescută”, a declarat Stefan Vogel, analist la Rabobank International.

În schimb, Arabia Saudită a început să investească în ferme din străinătate şi operaţiunile de trading cu cereale. În luna aprilie a acestui an, o companie sprijinită de Arabia Saudită a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni la Canadian Wheat Board într-o tranzacţie de 203 milioane de dolari care îi dă acces la exporturile de cereale ale Canadei.

Publicat în Mapamond

Cu toate că suprafaţa cultivată, dar şi producţia este pe un trend ascendent, România depinde tot mai mult de merele de import. Vecinii bulgari, spre exemplu, produc pe suprafeţe mult mai restrânse, dar ne trimit tot mai multă marfă.

În perioada ianuarie-februarie a acestui an, Institutul Naţional de Statistică (INS) consemna importuri de mere de 19,2 milioane de kilograme, în valoare de aproximativ 5 milioane de euro. O cifră care poate ridica semne de întrebare în contextul în care, anul trecut, producătorii români s-au confruntat cu problemele ridicate de embargoul Rusesc. Media lunară a importurilor este, potrivit datelor aferente 2014, de 5,9 milioane de kilograme. "Producţia este puţin mai mică faţă de anul trecut", a declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Casei Panciu, care cultivă mere pe o suprafaţă de 85 de hectare în zona Vrancei şi comercializează sub brandul "Ana are..."

De altfel, ţara noastră a ajuns să aducă mere chiar şi din ţări cu suprafeţe mai mici cultivate, cum este Bulgaria. Astfel, potrivit unor date ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), statul vecin , care a cultivat anul trecut meri pe o suprafaţă de 3,9 mii de hectare şi a produs 54,5 milioane de kilograme exportă în ţări precum Rusia, România şi Grecia. Spre comparaţie, ţara noastră a cultivat anul trecut cu meri o suprafaţă de 57,5 mii de hectare şi a avut o producţie de 535,1 milioane de kilograme.

Potrivit INS, în prima luna a acestui an am cumpărat din Bulgaria mere în valoare de 1,9 milioane de euro (4.200 de kilograme), iar în 2014 importurile au însumat 15,1 milioane de euro (aproximativ 71.700 kg), dublu faţă de 2012. Boom-ul în ceea ce priveşte importurile s-au înregistrat însă în 2013 când am cumpărat de la bulgari 766.300 de kilograme în valoare de 192,7 milioane de euro.

În 2013, poducţia de mere româneşti s-a cifrat la 493,4 milioane de kg, în creştere uşoară faţă de 2012, în timp ce pentru bulgari 2013 a fost un an record în ceea ce priveşte producţia de mere-2,9 milioane de kg. 

În ceea ce priveşte importurile totale de mere, anul trecut acestea s-au cifrat la 71,3 milioane de kilograme în valoare de 22,4 milioane de euro, cu 13,6% peste nivelul anului anterior (în volum). 

România face însă şi exporturi de mere, totalizând 11,9 milioane de kilograme în 2014, deficitul fiind de 59,4 milioane de kilograme.

Conform unui raport al Consiliului Concurenţei, în 2013 aproximativ 86% din totalul merelor consumate în România erau din import, cea mai mare parte din statele Uniunii Europene (79%). Aceasta cu toate că suntem al şaptelea producător din Europa.

Cei mai mari producători europeni sunt Polonia şi Germania.

Publicat în Economie