Autoritatea Naţională de Supraveghere a finalizat, în luna martie 2022, o investigaţie la Asociaţia de Proprietari din str. Soporului 17, municipiul Cluj-Napoca, căreia i-a aplicat o amendă, ca urmare a faptului că acest operator nu a furnizat informaţiile solicitate de instituţia noastră, încălcând astfel prevederile art. 83 alin. (5) lit. e) corelate cu dispoziţiile art. 58 alin. (1) lit. (a) şi (e) din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Ca atare, asociaţia de proprietari a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 2.474,5 lei, (echivalentul sumei de 500 euro).
Investigaţia s-a desfăşurat ca urmare a unei plângeri formulate de o persoană vizată prin care se reclama faptul că operatorul a dezvăluit pe grupul de Facebook al blocului în care domiciliază imagini cu persoana sa din sistemul de supraveghere video gestionat de asociaţie.
Întrucât operatorul nu a răspuns solicitărilor instituţiei noastre, deşi a confirmat primirea lor, acesta a fost sancţionat cu amendă.
De asemenea, s-a dispus să se transmită autorităţii de supraveghere toate informaţiile solicitate, în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea procesului-verbal, informează Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Publicat în National

Consiliul Naţional al Audiovizualului precizează că în ultimele cinci luni a aplicat radiodifuzorilor 15 amenzi şi 11 somaţii publice pentru emisiuni în care s-a discutat despre pandemie sau vaccinare şi în care au fost încălcate prevederi ale legislaţiei audiovizualului.
"Reunit în şedinţe publice, ce au avut loc uneori şi de trei ori pe săptămână, în ultimele cinci luni, Consiliul a analizat rapoartele de monitorizare întocmite pentru diverse emisiuni în cadrul cărora s-au abordat subiecte legate de pandemie sau de vaccinare şi, constatând încălcarea prevederilor legislaţiei audiovizualului, au fost aplicate radiodifuzorilor 26 de sancţiuni, dintre care 15 amenzi (în cuantum de 305.000 lei) şi 11 somaţii publice", informează CNA, luni, într-un comunicat transmis Agerpres.
Au primit amenzi şi sancţiuni posturile de televiziune Antena 3, România TV, Naşul TV, Realitatea Plus, Metropola TV, Kapital TV şi postul Radio Dobrogea pentru încălcarea unor prevederi din legislaţia audiovizualului referitoare la 'informare corectă', 'demnitate umană', 'xenofobie'.
Reprezentanţii CNA arată că, pe perioada pandemiei de COVID-19, au discutat atât cu reprezentanţi ai radiodifuzorilor, cât şi ai autorităţilor în privinţa respectării cu stricteţe a prevederilor legislaţiei audiovizualului referitoare la informarea corectă a publicului în reflectarea pandemiei.
După dezbateri în şedinţe publice, membrii Consiliului au luat măsuri punctuale şi, începând cu data de 16 martie 2020, au transmis instrucţiuni şi recomandări, prima dintre acestea fiind cea referitoare la asigurarea respectării de către furnizorii de servicii media audiovizuale a măsurilor dispuse pe durata instituirii stării de urgenţă.
"Chiar de la începutul pandemiei, în anul 2020, CNA a transmis tuturor radiodifuzorilor 12 recomandări referitoare la situaţia epidemiologică determinată de răspândirea COVID-19, printre acestea fiind campanii de informare a populaţiei cu privire la reducerea riscurilor de apariţie şi de răspândire a îmbolnăvirilor, încurajarea utilizării metodelor de plată electronice prin intermediul serviciilor ghiseul.ro, campanii precum 'Sunt doar un om', 'Sprijin pentru persoanele vulnerabile în contextul epidemiei COVID-19", #împreună privind dotarea cu aparatură a spitalelor din România etc. Au fost emise şi cinci recomandări care au ca obiect desfăşurarea campaniilor electorale în contextul pandemiei", precizează CNA.
În anul 2021, după ce Consiliul s-a putut reuni având cvorumul necesar (în perioada 9 februarie - 12 mai nu au putut avea loc şedinţele publice ale CNA, Parlamentul nefăcând numirile pentru posturile de membru rămase vacante) au fost emise cinci recomandări privind campanii de informare publică referitoare la vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2, adaugă sursa citată.

Publicat în National

Poliţişti din cadrul Biroului Proximitate l-au reţinut pe bază de ordonanţă, pentru 24 de ore, pe un bărbat, în vârstă de 33 de ani, din Brăila, cercetat pentru infracţiunile de încălcare a măsurilor dispuse în ordinul de protecţie, în formă continuată şi ameninţare.
În fapt, în urma unor conflicte repetate avute cu surorile sale, Judecătoria Brăila a emis în data de 26 iunie a.c., un ordin de protecţie împotriva bărbatului, prin care acesta era obligat să respecte anumite interdicţii.
În perioada 27 august - 5 septembrie a.c., pe fondul consumului de alcool, aceasta ar fi încălcat de şase ori ordinul de protecţie, constând în aceea că s-a apropiat la o distanţă mai mică de 200 de metri faţă de cele două surori şi de domiciliul acestora, ameninţându-le.
Instanţa a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila şi a dispus faţă de bărbat măsura arestării preventive pentru 30 de zile.
Brăileanul a fost încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Brăila.

Publicat în Regional

Instituţiile guvernamentale, instanţele de judecată şi Parlamentul sunt instituţiile care încalcă cel mai des drepturile omului în România, iar în astfel de situaţii cetăţenii apelează la poliţişti, la avocaţi şi la jurnalişti, rezultă din studiul naţional "Ce ştiu românii despre drepturile lor".

Studiul, prezentat marţi de APADOR-CH, a fost realizat pe un eşantion de 1.564 de persoane de peste 18 ani pentru a stabili care este atitudinea şi experienţa acestora cu privire la respectarea drepturilor omului şi discriminarea în România, dar şi percepţia legată de activitatea şi rolul instanţelor naţionale şi al CEDO.

Iniţiatorii studiului au constatat că, deşi 80 la sută dintre români cunosc Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aceasta având o notorietate ridicată, există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului, 72 la sută dintre români declarându-se slab informaţi sau deloc informaţi în legătură cu acest aspect.

Cele mai menţionate drepturi ale omului sunt dreptul la liberă exprimare (18 la sută), dreptul la viaţă (12 la sută), dreptul la muncă (nouă la sută) şi dreptul la libertate şi siguranţă (opt la sută), iar în proporţie mai redusă sunt menţionate dreptul la sănătate (cinci la sută), dreptul de vot, dreptul la educaţie şi dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie (câte patru la sută). "De reţinut este faptul că sunt menţionate drepturi care nu există în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaştere pe tema drepturilor omului. De asemenea, există o percepţie negativă cu privire la respectarea drepturilor omului în România, 80 la sută dintre români fiind de părere că drepturile omului se respectă în mică măsură sau chiar deloc", a explicat sociologul Dan Jurcan de la IRES.

Printre cele mai încălcate drepturi sunt menţionate: dreptul de a fi judecat echitabil (61 la sută), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară (59 la sută) şi dreptul de protecţia a proprietăţii (58 la sută).

O altă concluzie este că discriminarea este încă un fenomen puternic perceput în România, 36 la sută dintre respondenţi declarând că s-au simţit discriminaţi. De asemenea, nu există o cunoaştere foarte clară a procedurii de reacţie în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura.

La nivel perceptiv, cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67 la sută), infectate cu HIV (66 la sută), de etnie romă (65 la sută), cu handicap (63 la sută) şi femeile (50 la sută). În opinia românilor, instituţiile care încalcă cel mai frecvent drepturile omului sunt Guvernul (ministere, agenţii guvernamentale) - 62 la sută, instanţele de judecată (60 la sută), Parlamentul şi sistemul de sănătate (57 la sută) şi administraţia publică locală (50 la sută).

La polul opus, instituţiile care încalcă cel mai puţin drepturile omului sunt armata (şase la sută), şcoala (22 la sută), preşedintele României (23 la sută) şi biserica (24 la sută). Printre instituţiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului în România, în opinia persoanelor chestionate, se numără preşedintele României (49 la sută), poliţia (49 la sută), Avocatul Poporului (45 la sută) şi instanţele de judecată (42 la sută).

Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenţii într-o situaţie de încălcare a drepturilor omului sunt poliţistul (44 la sută), avocatul (23la sută) şi jurnalistul (12 la sută). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este cunoscută de 89 la sută dintre români şi se bucură de un nivel ridicat de încredere, 71 la sută dintre participanţii la studiu declarând că au încredere foarte multă sau multă în această instituţie. Şi procedurile de apel la CEDO sunt în destul de cunoscute, 69 la sută dintre respondenţi confirmând apelul numai după epuizarea căilor de atac în instanţele naţionale.

"Există un dezacord semnificativ privind corectitudinea deciziilor de plată a despăgubirilor de către stat în situaţiile în care acesta a fost condamnat al CEDO, numai 36 la sută considerând astfel de decizii ca fiind corecte. 58 la sută dintre respondenţi apreciază că astfel de despăgubiri ar trebui să fie plătite de către cei vinovaţi", a mai precizat sociologul.

Iniţiatorii studiului au analizat şi necesităţile şi aşteptările cu privire la serviciile oferite de ONG-urile active în domeniul drepturilor omului din România, rezultând că încrederea oamenilor este împărţită, 54 la sută dintre români având încredere mică sau deloc, iar 39 la sută încrederea foarte multă sau multă. "Din acest motiv, numai unu din trei români ar apela la serviciile unei organizaţii neguvernamentale în domeniul drepturilor omului, în timp ce 67 la sută nu ar apela la astfel de servicii. Notorietatea organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului din România este foarte scăzută, numai nouă la sută din respondenţi cunoscând o astfel de organizaţie", se mai arată în studiul citat.

Odată cu prezentarea studiului, APADOR-CH a lansat, marţi, şi primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziţia cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştilor în domeniul juridic informaţii utile şi studii de caz care să ajute la mai cunoaşterea mai bună a drepturilor civile în România.

Publicat în National