Preşedintele american Joe Biden a calificat duminică fenomenul încălzirii globale drept "problema existenţială cu care se confruntă omenirea" şi a promis că SUA îşi va asuma leadershipul în combaterea acestei ameninţări, relatează dpa.
"Am avut un preşedinte care a spus practic că (schimbările climatice) nu reprezintă o problemă", a amintit Biden în remarci la finalul summitului G7 din Anglia, într-o aluzie la predecesorul său Donald Trump, care a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind clima.
La summitul din Cornwall, ţările din G7 (cele mai puternice economii - SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia, Germania, Franţa şi Italia) s-au angajat să ia măsuri împotriva schimbărilor climatice, fără a evoca însă prea mulţi paşi concreţi, în special în ce priveşte renunţarea la cărbune.
Liderii G7 au convenit astfel să-şi majoreze contribuţiile pentru a-şi îndeplini promisiunile de a contribui cu 100 de miliarde de dolari pe an la eforturile de reducere a emisiilor de CO2 ale ţărilor sărace, dar numai două ţări au făcut promisiuni ferme de a dona bani mai mulţi, notează Reuters.
Comunicatul final al G7 reafirmă angajamentul statelor de a "mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari pe an din surse publice şi private, până în 2025 inclusiv", îndemnând totodată "alte state dezvoltate să se alăture acestui efort".
După summit, Canada a afirmat că-şi va dubla angajamentul pentru climă, oferind 5,3 miliarde de dolari canadieni (4,4 miliarde dolari SUA) pe următorii cinci ani, şi de asemenea Germania a anunţat o creştere cu 2 miliarde de euro a contribuţiei sale, ce va ajunge astfel la 6 miliarde de euro pe an, cel târziu până în 2025.
Mai multe grupări ecologiste s-au arătat neimpresionate de angajamentele de la Cornwall, Catherine Pettengel, directoarea asociaţiei Climate Action Network, remarcând că G7 nu a reuşit să convină asupra unor măsuri concrete privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice.
Ţările dezvoltate au convenit în 2009, în cadrul ONU, să contribuie împreună cu 100 de miliarde de dolari pe an, până în 2020, la acordarea de asistenţă în probleme legate de climă ţărilor sărace, dintre care multe se confruntă cu fenomene agravate de schimbările climatice, cum sunt furtunile sau seceta. Obiectivul nu a fost încă atins.
G7 a mai afirmat în comunicat că 2021 trebuie să fie un "moment de cotitură pentru planeta noastră" şi trebuie accelerate eforturile de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră şi de menţinere a nivelului încălzirii globale la plus 1,5 grade Celsius.
În fine, deşi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că liderii G7 au convenit să renunţe la cărbune, comunicatul a fost mai puţin clar în acest sens, evocând doar angajamentul liderilor de a "dezvolta rapid tehnologii şi politici care să accelereze în continuare tranziţia de la capacităţile de (generare energetică bazate pe) cărbune, în conformitate cu angajamentele noastre NDC (contribuţie determinată la nivel naţional) de reducere a emisiilor până în 2030 şi net zero". (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Experţii şi medicii avertizează că schimbările climatice au efecte directe şi indirecte asupra sănătăţii, relatează AFP, care prezintă în acest sens câteva date oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Între 2030 şi 2050, schimbările climatice ar putea antrena anual aproape 250.000 de decese în plus, dintre care circa 38.000 cauzate de expunerea la căldură a persoanelor în vârstă, 48.000 provocate de diaree, 60.000 ca urmare a paludismului şi 95.000 din cauza subnutriţiei copiilor, potrivit OMS. Costul efectelor negative directe asupra sănătăţii se situează între două şi patru miliarde de dolari pe an până în 2030, conform aceleiaşi organizaţii. În perioada de caniculă înregistrată în vara anului 2003 în Europa s-au înregistrat peste 70.000 de decese în plus. Dr. Patrice Halimi, secretar general al asociaţiei Santé Environnement France, consideră că nu se poate vorbi despre \"o cauză care antrenează o singură consecinţă\", ci despre \"un ansamblu de evenimente\" susceptibile de a afecta sănătatea. Este greu de măsurat \"partea exactă a încălzirii climei\" în ceea ce priveşte problemele de sănătate, afirmă Robert Barouki, specialist în această problematică în cadrul institutului francez Inserm (Institut national de la santé et de la recherche médicale). Totdeauna au existat canicule, \"dar frecvenţa şi intensitatea lor a crescut\". O expunere mai puternică la raze ultraviolete poate conduce la cancere de piele, mai spune acesta. Aceeaşi constatare pentru catastrofele naturale legate de fenomene meteorologice. Cu o triplare din anii \'60 şi până în prezent, catastrofele naturale au condus la o supramortalitate. \"În fiecare an, aceste catastrofe au provocat peste 60.000 de decese, în special în ţările în curs de dezvoltare\", estimează OMS. Temperaturile crescute favorizează de asemenea dezvoltarea unor plante ce provoacă alergii, cum este ambrozia, care ar urma să invadeze progresiv întreaga Europă cu o concentraţie de polen de patru ori mai mare până în anul 2050. \"Încălzirea climei favorizează răspândirea maladiilor infecţioase care depind de vectori precum ţânţarii\", explică Dr. Halimi. Schimbările climatice vor prelungi probabil sezonul de transmitere a anumitor maladii cu transmitere vectorială şi vor modifica răspândirea lor geografică, potrivit OMS. Clima exercită o puternică influenţă asupra paludismului. Transmis de ţânţarul anofel, paludismul ucide aproape 800.000 de persoane pe an, menţionează Organizaţia Mondială a Sănătăţii. \"Ţânţarii Aedes, vectori ai febrei dengue, sunt şi ei foarte sensibili la condiţiile meteorologice. Potrivit unor studii, două miliarde de persoane în plus ar putea fi expuse riscului de transmitere a febrei dengue până în anii 2080\", adaugă OMS. Încălzirea climei se află la originea unei creşteri a concentraţiilor de ozon, care afectează persoanele cu boli respiratorii cronice ca astmul. Totodată, contribuie la creşterea poluării cu particule fine prin intermediul incendiilor de pădure, care ar urma să se înmulţească şi să se întindă spre nord în anii următori, apreciază Bruno Housset, preşedinte al Federaţiei franceze de pneumologie. Aceste particule fine, care pot pătrunde adânc în aparatul respirator, pot favoriza cancerul pulmonar şi anumite maladii cardiovasculare, precum şi astmul. Aproximativ 300 de milioane de persoane suferă de astm, semnalează OMS, potrivit căreia creşterea temperaturilor ar urma să contribuie la creşterea mortalităţii legate de această patologie. 
Publicat în Sanatate

Cu ocazia Summitului mondial Climat care se va desfăşura la Paris în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie 2015, Auchan, în parteneriat cu Immochan, a organizat în cadrul galeriei comerciale o expoziţie de informare intitulată „Să reducem emisiile de dioxid de carbon”, dedicată copiilor între 8 şi 12 ani. Această expoziţie propune o prezentare ludică şi ilustrează cum putem avea o viaţă cu mai puţin dioxid de carbon. În cadrul celor 6 afişe din cele 3 panouri, desene şi joc, expoziţia oferă informaţii despre efectul de seră datorat emisiilor de gaze, adaptarea naturii la schimbările climaterice, un viitor fără CO2 în cadrul energiei, transporturilor şi alimentaţiei. La realizarea expoziţiei au participat şi câţiva copii de la Şcoala nr. 3 din Galaţi.

Trebuie precizat că Auchan realizează mai multe acţiuni pentru a lupta împotriva încălzirii globale. În cadrul comitetului de dezvoltare durabilă, Auchan Galaţi lucrează pentru a reduce consumul de energie, pentru trierea deşeurilor şi pentru informarea clienţilor despre alimentaţia sănătoasă. Auchan propune o alimentaţie care necesită resurse de carbon reduse oferind produse proaspete locale şi produse care sunt adaptate climei locale. De altfel, Auchan Galaţi are livrări de la producători locali direct în magazin, la fel ca întreaga reţea.

Publicat în Eveniment

Noul raport întocmit de Met Office arată că o serie de schimbări majore sunt în plină derulare în cadrul sistemului climatic global, iar gazele cu efect de seră vor avea un impact tot mai mare asupra tendinţelor naturale ale climei de pe planeta noastră. Studiul meteorologilor britanici a evidenţiat o nouă manifestare a fenomenului El Nino, în desfăşurare în Oceanul Pacific, care va determina o încălzire globală a climei. Cu toate acestea, verile din Europa ar putea deveni ceva mai reci, pentru o vreme, în timp ce restul Globului se va încălzi. De asemenea, oamenii de ştiinţă au confirmat faptul că, în 2015, temperatura medie de la suprafaţa Terrei a atins - sau este foarte aproape - niveluri record (0,68 grade Celsius peste media perioadei 1961 - 1990).

Profesorul Stephen Belcher, directorul Centrului Hadey administrat de Met Office, a declarat: "Ştim deja că o serie de tipare naturale contribuie la creşterea temperaturilor globale în anumiţi ani, dar temperaturile foarte ridicate înregistrate până acum în acest an indică un impact continuu al gazelor cu efect de seră rezultate din activităţi umane". "Ţinând cont de posibilitatea ca şi anul viitor să fie la fel de cald, este evident că tiparul climei noastre va continua să se schimbe", a adăugat profesorul britanic.

Rowan Sutton, profesor la Universitatea Reading, care a analizat acest raport, a spus: "Dacă nu se va produce o erupţie vulcanică uriaşă, este foarte probabil ca, pe plan global, 2014, 2015 şi 2016 să se regăsească pe lista celor mai calzi ani înregistraţi vreodată". "Asta nu este o întâmplare. Asistăm deja la efectele pe care le are energia care se acumulează în mod constant în oceanele şi atmosfera Terrei, din cauza gazelor cu efect de seră", a adăugat savantul britanic.

Oamenii de ştiinţă consideră că efectele creşterii concentraţiei de CO2, în combinaţie cu tendinţa naturală de încălzire pe termen lung a oceanelor au făcut ca actualul sistem climatic al planetei să devină unul extrem de interesant. Ei se aşteaptă ca o serie de schimbări majore să fie în derulare şi să se manifeste în viitorul apropiat.

Două fenomene care afectează modelele climatice pe termen scurt şi mediu se produc în Oceanul Pacific. El Nino apare atunci când un curent oceanic din Pacific îşi inversează direcţia de înaintare, în medie la fiecare cinci ani, aducând ploi în cantităţi mari în zonele care sunt în mod obişnuit afectate de secetă şi secetă în zonele în care de obicei plouă. El Nino tinde să ducă la o creştere a temperaturilor mondiale. Evoluţia actuală pare să fie similară cu El Nino din 1988, care a cauzat o depigmentare severă a coralilor şi pagube uriaşe la nivelul circuitului mondial al apei. Fenomenul actual ar putea duce la o creştere a riscului de secetă în Africa de Sud, Asia de Est şi Filipine - şi să aducă inundaţii în America de Sud. Unul dintre aspectele pozitive ar putea consta în încheierea perioadei de secetă severă cu care s-a confruntat statul american California în ultimii patru ani.

O a doua schimbare naturală se referă la o modificare a modelelor pe 10 ani de evoluţie a temperaturii din Pacificul de Nord - Pacific Decadal Oscillation / PDO. Acest proces s-a aflat în ultimii ani în faza sa "rece", determinând, potrivit experţilor de la Met Office, apariţia unei perioade de pauză în ceea ce priveşte creşterea temperaturii atmosferice medie pe parcursul ultimului deceniu. Acum, procesul va intra în faza sa "caldă", care, în mod tipic, va duce la încălzirea planetei.

Însă există încă un factor de climă important. Cele două fenomene menţionate mai sus ar putea fi stopate, parţial, de tiparul de temperatură din Atlanticul de Nord (Atlantic Multidecadal Oscillation/ AMO), care va intra în faza lui "rece".

Oamenii de ştiinţă spun că au descoperit, recent, felul în care aceste mari tipare oceanice tind să tempereze sau să accelereze încălzirea globală provocată de om. "Partea pe care nu o înţelegem încă se referă la competiţia dintre acei factori majori - acesta este aspectul la care lucrăm acum", a spus profesorul Sutton.

Schimbările climatice care se produc în Atlantic înseamnă că Europa va deveni puţin mai rece şi mai uscată în timpul verii, timp de un deceniu - însă numai dacă tendinţa manifestată în Atlantic nu va fi anulată de tendinţele din Pacific. Deocamdată, cercetătorii nu pot să identifice tendinţa care se va impune. O răcire a Oceanului Atlantic ar determina o refacere a calotelor de gheaţă din zonele arctice.

Publicat în Mozaic

Emisiile de carbon produse în timpul arderii petrolului, gazului şi cărbunelui vor duce la topirea calotei glaciare antarctice şi la o creştere distructivă a nivelului mării.

Până în prezent studiile privind schimbările climatice s-au concentrat asupra calotei din vestul Antarcticii, însă o nouă cercetare publicată în Science Advances pretinde că şi estul continetului ar fi ameninţat, informează Daily Mail. Profesorul Anders Levermann, coautor al studiului, a explicat pentru „The Independent”:  „Dacă dorim să lăsăm moştenire viitorului oraşe ca Toyko, Hong Kong, Shanghai, Calcutta, Hamburg sau New York va trebui să evităm o descărcare în estul Antarcticii”. Studiul concluzionează că „emisiile nedomolite de carbon”, care duc la creşterea nivelului mării, ameninţă întreaga calotă glaciară antarctică. „Dacă eliberăm toate resursele combustibile fosile pe care le putem obţine, Antarctica va deveni aproape lipsită de gheaţă”, susţine profesorul Levermann. „Dacă viitoarele emisii de dioxid de carbon nu vor fi limitate, nivelul mării va creşte cu peste 10 metri în următorii 1000 de ani, iar calota glaciară va dispărea”, mai spune cercetătorul.

Nu este clar dacă acest proces dimanic este reversibil, iar dacă este, nu se ştie cât timp va dura.

Ken Caldeira, colegul profesorului Levermann, a declarat, pentru „The Independent”, că nu putem continua extracţia combustibililor fosili şi eliberarea acestora în atmosferă sub formă de dioxid de carbon: „Dacă nu oprim trimiterea spre cer a deşeurilor sub forma dioxidului de carbon, terenul pe care locuiesc în prezent peste un miliard de oameni va ajunge într-o zi sub ape”.

În prima parte a acestui an, oamenii de ştiinţă au avertizat că omenirea trebuie să fie pregătită pentru o creştere a vitezei schimbărilor climatice. Potrivit studiului, rata de creştere a temperaturilor în emisfera norică ar putea fi de 0,25 de grade Celsius pe decadă până în 2020, un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 1000 de ani. Studiul efectuat de cercetătorii americani de la Pacific Northwest National Laboratory din Washington s-a concentrat asupra schimbărilor produse la intervale de 40 de ani pentru a stabili ce schimbări pot percepe oamenii în timpul vieţii.

Pământul se încălzeşte din cauza creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră care împiedică disiparea căldurii solare. Din cauza variaţiilor climatice pe termen scurt, efectul probabil al încălzirii globale la nivelul unei perioade relevante, cum ar fi durata vieţii unui om, nu este foarte bine înţeles.

Publicat în Mozaic

Peste 100 de ani, nimeni nu va mai înota în apele Italiei şi Spaniei. Turiştii se vor înghesui la Marea Baltică, în Letonia şi Estonia, susţin doi cercetători spanioli. Această modificare va fi rezultatul schimbărilor climatice care vor avea loc nu numai în cele două ţări, ci şi în întreaga regiune mediteraneană, au avertizat cei doi, adăugând că turiştii vor opta tot mai mult pentru staţiunile de vacanţă din ţările din nordul Europei. În studiul realizat de Salvador Barrios şi Juan Nicolas Ibanez cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra turismului european se subliniază că, începând din anul 2100, creşterea temperaturii în ţările mediteraneene europene, în special în Italia şi Spania, îi va alunga vara pe turişti de pe plajă. Toate locurile frumoase din partea de nord a continentului, care astăzi este considerată prea rece, cum ar fi coasta ţărilor baltice, ar putea cunoaşte o intensificare puternică a turismului de vară pe litoral, relatează publicaţia „Corriere della Sera” de la Milano. Cercetătorii spanioli prezic că, de la începutul secolului al XXII-lea, veniturile din turism în ţările din jurul Mediteranei încep să se micşoreze cu 0,45% pe an, în timp ce în ţările din nordul Europei, vor creşte cu o rată de 0,32% pe an. 

Publicat în Mozaic