Cântăreţul Mircea Rusu (foto ↑) îşi va petrece următorii trei ani în închisoare pentru complicitate la delapidare. Este acuzat că în perioada în care a fost primar al comunei Band, judeţul Mureş, a complotat cu doi casieri să prejudicieze bugetul instituţiei cu peste 500 de mii de lei, notează digi24.ro.

Sumele delapidate au fost descoperite în urma unor controale ale ANAF, iar modul de acţiune era simplu. O parte din banii adunaţi peste zi, la casieria Primăriei, în loc să fie depuşi la Trezoreria Statului, ajungeau direct la inculpaţi.

Astfel, Mircea Rusu a primit câte doi ani de închisoare pentru fiecare dintre cele două acte de complicitate la delapidare, dar, pentru că mai avea o condamnare anterioară pentru abuz în serviciu, magistraţii au contopit pedepsele.

Artistul a primit, în total, 3 ani, o lună şi zece zile de închisoare.

"Ce fac șacalii șușanelelor? Ce fac orcii țării ?
Mi-au șoptit păsările cerului că petreceți cu lăutari! Și că v-ați adunat lângă troc.
Petreceți, orcilor!
Petreceți și înjurați-mă!
Știu că dansați cu cuțitele la brâu și vă visați deja stăpâni pe primărie!
Vă întreb, orcilor: Chiar credeti că cetățenii Sectorului 5 nu înțeleg ce înseamnă condamnarea lui Cristi Piedone?
Știu, orcilor!
Și nu se vor lăsa iar mințiți și furați de șleahta voastră!
I-ați făcut proști când m-au ales! Vă amintiți, orcilor?
Ați gresit! Sunt cerebrali și deștepți!
Cât ne-ați lăsat să fim împreună, am construit printre dărâmăturile voastre!
Așa că... nu-i batjocoriți și nu-i subestimați! Sunt mai puternici ca voi!
.....
Oamenii mei dragi, cei care mă îmbrățișați cu iubire și mă purtați în gânduri, vă multumesc!
Vă simt!
Îmi dați energie și aici după gratii!
Cu dragostea VOASTRĂ voi trece si peste năpasta în care m-au azvârlit!
Vă îmbrățișez și vă iubesc așa cum știti!
Cu respect, Piedone NEVINOVAT ❤️
PS: Voi reveni cu vești pentru oameni și... pentru orci", este textul postat în această după-amiază pe pagina de facebook a lui Cristian Popescu Piedone.

Reamintim că fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, actual primar al Sectorului 5, a fost condamnat definitiv joi, 12 mai 2022, de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Subiectul pe larg AICI! *sursa foto: facebook - Cristian Popescu Piedone

Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, actual primar al Sectorului 5, a fost condamnat definitiv joi, 12 mai 2022, de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Sentinţa este dată după aproape 7 ani de la tragedia în urma căruia au murit 62 de oameni, iar alţi aproximativ 150 au rămas mutilaţi pe viaţă. În prima instanţă, Piedone primise 8 ani şi şase luni de închisoare.
Totodată, au fost condamnaţi definitiv şi patronii clubului Colectiv, cărora şi lor le-au fost reduse pedepsele dispuse iniţial.
Pedepsele definitive în dosarul Colectiv:
- Cristian Popescu-Piedone - 4 ani de închisoare cu executare
- patronul Clubului Colectiv, Alin George Anastasescu - 11 ani si 8 luni de închisoare
- patronul Clubului Colectiv Costin Mincu - 8 ani
- patronul Clubului Colectiv Paul Gancea - 6 ani şi 4 luni
- pirotehnistul Viorel Zaharia - 6 ani şi 10 luni
- George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - 8 ani şi 8 luni
- Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - achitată. Ea fusese condamnată în prima instanţă la 8 ani de închisoare
- Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - achitată. Primise 7 ani de închisoare în prima instanţă
- Ramona Sandra Moţoc, referent superior achitată. Primise 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Decizia în procesul Colectiv - încheiat în 21 decembrie 2021 - a fost pronunţată după patru amânări.

Un brăilean, care a lovit intenţionat cu maşina un alt bărbat în data de 15 septembrie 2021, a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru tentativă la omor. Este condamnarea în prima instanţă.

"Soluţia pe scurt: În baza art. 32 al. 1 Cod penal raportat la art. 188 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. a Cod penal, art. 76 al 1 Cod penal, art. 79 al. 1 Cod penal şi art. 396 al. 10 Cod procedură penală: Condamnă pe inculpatul Mavroian Mihăiţă la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, faptă săvârşită la data de 15.09.2021.

În baza art. 67 al.2 Cod penal aplică inculpatului Mavroian Mihăiţă pedeapsa complementară pe o perioadă de 3 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a şi b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a şi b Cod penal pe durata prevăzută de art. 65 al. 3 Cod penal.

În baza art. 399 Cod procedură penală menţine starea de arest a inculpatului Mavroian Mihăiţă.

În baza art. 404 al. 4 lit. a Cod procedură penală şi art. 72 C.p. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Mavroian Mihăiţă prin prezenta hotărâre, perioada reţinerii din 16.09.2021 şi arestării preventive de la 17.09.2021 la zi.

Constată că persoana vătămată Beloiu Silviu nu are pretenţii civile în cauză. În baza art. 19,25,397 Cod procedură penală, art 1357 Cod civil obligă inculpatul Mavroian Mihăiţă la plata sumei de 2964,38 lei cu titlu de daune materile către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila.

În baza art. 396 al. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit. g Cod procedură penală, dispune încetarea procesului penal împotriva inculpatului Beloiu Silviu pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 al 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 al 1 Cod penal, ca efect al retragerii plângerii persoanei vătămate Mavroian Nicuşor.

Constată că persoana vătămată Mavroian Nicuşor nu are pretenţii civile în cauză. Constată că Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila nu s-a constituit parte civilă în cauză (pentru persoana vătămată Mavroian Nicuşor).

În baza art. 112 alin. 1 lit. b din Codul Penal, dispune:

- confiscarea autoturismului marca Seat Ibiza nr. BR-50-ADL şi a cheii auto ambalată în coletul/plic nr. 1 tip MAI sigilat prin ştampilare în data de 16.09.2021, bunuri ridicate de la faţa locului şi aflat în incinta GAZ Brăila conform procesului verbal din data de 16.09.2021 aparţinând inculpatului Mavroian Mihăiţă, autoturism folosit la comiterea infracţiunii de tentativă de omor.

- confiscarea unui cuţit de culoare neagră cu mânerul din plastic având lungimea totală de 31,5 cm, folosit de inculpatul Beloiu Silviu la agresarea persoanei vătămate Mavroian Nicuşor, ambalat în coletul/plic nr. 1 tip MAI sigilat prin ştampilare - cod 39018.

În baza art 4 lit din legea 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul Mavroian Mihăiţă în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 274 al. 1 Cod procedură penală obligă pe inculpatul Mavroian Mihăiţă la 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 al. 1 pct. 2 lit. b Cod procedură penală obligă persoana vătămată Mavroian Nicuşor la 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Dispune restituirea delegaţiei av din oficiu Brezan Alina (nr. 246/2022) - fila 36 dosar. Constată că inculpaţii au avut avocaţi aleşi. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare", este soluţia primei instanţe.

VEZI VIDEO mai jos! ↓

Elena Udrea poate fi extrădată în România, a decis marți o instanță din Sofia, potrivit informațiilor G4Media. Instanța a acceptat cererea autorităților române, care au cerut ca Elena Udrea să fie extrădată în România pentru a-și ispăși condamnarea de 6 ani la închisoare. Decizia poate fi atacată de Udrea cu apel în 5 zile.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede majorarea limitelor pedepselor şi amenzilor contravenţionale în cazul acţiunilor de cruzime faţă de animale, fiind introdusă în această categorie şi zoofilia.
S-au înregistrat 281 voturi pentru. Proiectul modifică Legea 205/2004 privind protecţia animalelor, informează Agerpres.
Deputaţii au introdus în lege un nou text potrivit căruia zoofilia este considerată cruzime faţă de animale.
De asemenea, animalul aflat într-o situaţie de pericol este considerat şi animalul care a fost rănit, schingiuit sau supus zoofiliei, precum şi animalul care nu beneficiază de hrană şi apă în cantităţi suficiente, de un adăpost corespunzător sau de tratamente medicale, au mai stabilit deputaţii.
„Poliţiştii din cadrul Poliţiei Române care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că un animal se află într-o situaţie de pericol emit, de îndată, ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile sau încredinţarea lui unei asociaţii sau fundaţii de protecţia animalelor care are contract de prestări de servicii medicale veterinare cu un cabinet veterinar înregistrat conform legii”, mai prevede proiectul.
Potrivit documentului adoptat, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă: a) intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor; b) despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă în vederea comercializării, exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înţărcare; c) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferinţă”.
De asemenea, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă: a) folosirea animalelor sălbatice aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole; b) folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situaţii decât pentru imobilizarea acestora; c) practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive; d) rănirea cu intenţie a animalelor”.
Deputaţii au mai stabilit că „va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 7 ani: a) uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept; b) schingiuirea animalelor; c) organizarea de lupte între animale sau cu animale; d) zoofilia”.
În cazul condamnării pentru una dintre aceste infracţiuni, instanţa poate dispune ca pedeapsă complementară interdicţia de a deţine animale pentru o perioadă de la un an la 5 ani.
„Nu constituie infracţiune: a) fapta persoanei de rănire sau ucidere a unui animal ca reacţie la atacul acestuia; b) sterilizarea animalelor”, mai prevede proiectul.
Camera Deputaţilor este for decizional. (sursa digi24.ro)

ÎCCJ l-a condamnat astăzi, joi, 24 martie, pe fostul deputat PDL Cristian Boureanu la 4 ani și 3 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Decizia nu este definitivă. Instanța Supremă a mai decis confiscarea de la Cristian Boureanu a sumei de 2.111.799,71 euro.
Cristian Boureanu a fost condamnat în același dosar - privind reabilitarea căii ferate București-Constanța - în care a fost condamnat, tot astăzi, fostul ministru de finanțe Sebastian Vlădescu. Cristian Boureanu a fost deputat PDL în două legislaturi, 2004-2008 și 2008-2012.

Având în vedere numărul ridicat de incendii produse în ultima perioadă, ca urmare a arderii necontrolate a miriştilor, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi atrage atenţia asupra importanţei respectării prevederilor legislative privind aceste activităţi.

"Arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase fără acceptul autorităţii competenţe pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă de către proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu, constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 96, alin. 1) punctul 9 din O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări de Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice. De asemenea, arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice, constituie infracţiune potrivit art. 98, alin. 1) lit. a) şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei, dacă sunt de natură să pună în pericol viaţă ori sănătatea umană, animală sau vegetală", semnalează APM Galaţi.

APM Galaţi emite acceptul pentru desfăşurarea activităţii de incendiere la solicitarea deţinătorilor legali de terenuri, doar în baza următoarelor documente:
- notificare către I.S.U. (din care să reiasă asumarea conformării cu prevederile Ordinului M.A.I. nr. 163/2007, pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, art. 97 alin.(3),(4), art. 99 alin. (3);
- notificare către Grada Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Galaţi;
- act doveditor de la Direcţia Fitosanitară privind prezenţa bolilor sau dăunătorilor;
- adresa de notificare către Primăria pe rază căreia se află situat terenul, privind solicitarea acceptului;
- avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Galaţi, pentru terenurile situate pe teritoriul sau în vecinătatea ariilor naturale protejate.

"Atragem atenţia că, incendierea terenurilor în scopul eliberării acestora de resturile vegetale rezultate în urmă recoltării este strict interzisă. Vegetaţia ierboasă sau lemnoasă de pe pajiştile permanente nu trebuie arsă întrucât se distruge materia organică şi se poluează atmosfera, de aceea este indicată utilizarea şi a altor metode alternative agrotehnice de combatere a dăunătorilor. Totadată, în conformitate cu art. 30, alin. 4) din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006 (republicată), cu modificările şi completările ulterioare, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei fapta de aprindere şi/sau ardere a deşeurilor din recipientele de precolectare/colectare sau de ardere a deşeurilor vegetale rezultate de la operaţiunile de curăţare a spaţiilor verzi, arbuştilor, arborilor etc.", potrivit APM Galaţi.

Tribunalul Galaţi s-a pronunţat în dosarul celor 4 bărbaţi, din Galaţi, care vindeau la Galaţi valută falsă tipărită la Braşov.

Cei patru bărbaţi au reuşit să plaseze, în perioada septembrie 2020 - ianuarie 2021, aproape 10.000 de euro falşi, în bancnote de 50 de euro. Au fost înşelate 10 persoane prin aceeaşi metodă: infractorii le cumpărau telefoanele mobile de ultimă generaţie şi plăteau cu bani falşi. Oamenii înşelaţi au făcut reclamaţii, iar DIICOT a reuşit să-i identifice şi să-i bage după gratii.

Cei 4 gălăţeni colaborau cu un falsificator de euro din zona Braşov, care le trimitea banii falşi în pachete trimise prin şoferii de maxi-taxi care făceau curse regulate pe ruta Braşov - Brăila - Galaţi. Pe 19 ianuarie 2021 au fost deferiţi justiţiei, dosarul lor judecându-se pe fond al Tribunalul Galaţi, instanţă care a dat sentinţa în data de 14 martie 2022.

Potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată, cei 4 au primit următoarele pedepse: Petcu Nicolae Adrian - 6 ani şi 2 luni închisoare, fiind găsit vinovat pentru punere în circulaţie de valori falsificate în formă continuată, înşelăciune şi constituire de grup infracţional organizat; Mînză Cătălin - 7 ani, 10 luni şi 20 zile închisoare în regim de detenţie. Acesta ar avea de executat un rest de pedeapsă dintr-o condamnare anterioară; Ivaşcu Nicuşor Daniel - 4 ani închisoare şi Rouă Sorin - 4 ani şi 4 luni închisoare.

Cei patru gălăţeni au de plătit şi 80.000 de lei reprezentând cheltuielile judiciare, însă decizia Tribunalului Galaţi nu este definitivă.

Având în vedere numărul ridicat de incendii produse în ultima perioadă, ca urmare a arderii necontrolate a miriştilor, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale, Agenţia Pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi atrage atenţia asupra importanţei respectării prevederilor legislative privind aceste activităţi.

Arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă de către proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu, constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 96, alin. 1) punctul 9 din O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări de Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice.

De asemenea, arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice, constituie infracţiune potrivit art. 98, alin. 1) lit. a)  şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei, dacă sunt de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală.

APM Galaţi emite acceptul pentru desfăşurarea activităţii de incendiere la solicitarea deţinătorilor legali de terenuri, doar în baza următoarelor documente:
- notificare către I.S.U. (din care să reiasă asumarea conformării cu prevederile Ordinului M.A.I. nr. 163/2007, pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, art. 97 alin.(3),(4), art. 99 alin. (3);
- notificare către Grada Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Galaţi;
- act doveditor de la Direcţia Fitosanitară privind prezenţa bolilor sau dăunătorilor;
- adresă de notificare către Primăria pe raza căreia se află situat terenul, privind solicitarea acceptului;
- avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate –Serviciul Teritorial Galaţi, pentru terenurile situate pe teritoriul sau în vecinătatea ariilor naturale protejate.

„Atragem atenţia că, incendierea terenurilor în scopul eliberării acestora de resturile vegetale rezultate în urma recoltării este strict interzisă. Vegetaţia ierboasă sau lemnoasă de pe pajiştile permanente nu trebuie arsă întrucât se distruge materia organică şi se poluează atmosferă, de aceea este indicată utilizarea şi a altor metode alternative agrotehnice de combatere a dăunătorilor. Totodată, în conformitate cu art. 30, alin. 4) din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006 (republicată), cu modificările şi completările ulterioare, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei fapta de aprindere şi/sau ardere a deşeurilor din recipientele de precolectare/colectare sau de ardere a deşeurilor vegetale rezultate de la operaţiunile de curăţare a spaţiilor verzi, arbuştilor, arborilor etc.“, precizează APM Galaţi.