Liderii de business din România sunt încrezători atât în creşterea afacerilor lor în acest an, cât şi în evoluţia per ansamblu a economiei, mai mult de o treime dintre aceştia estimând un avans semnificativ al cifrei de afaceri şi peste jumătate arătându-se încrezători în evoluţia economică a ţării, conform studiului "O nouă viziune a creşterii", publicat de EY România.

Astfel, 40% dintre companiile incluse în acest studiu planifică o creştere semnificativă a cifrei de afaceri în 2015, cuprinsă între 10% şi 31%, în timp ce doar 27% estimează o creştere moderată a cifrei de afaceri, între 5% şi 10%.

De asemenea, 55% dintre executivii care au răspuns la sondaj sunt încrezători şi foarte încrezători în evoluţia economică a ţării. Estimările privind creşterea profitului sunt relativ similare cu cele de la începutul anului: 35% dintre executivi estimează că vor avea profituri cu peste 10% mai mari în acest an, în timp ce doar 12% dintre aceştia se aşteaptă la o scădere a profitabilităţii în 2015.

În ceea ce priveşte investiţiile, doar 27% dintre respondenţi mai prevăd o creştere a investiţiilor cu peste 10%, faţă de 36%, la începutul anului. Estimările cele mai mari privind creşterea investiţiilor sunt în domeniile producţiei, construcţiilor şi imobiliarelor şi în domeniul transporturilor.

„Creşterea competitivităţii prin inovaţie şi cercetare, creşterea brand-ului şi digitalizarea au urcat tot mai mult pe agenda de business a companiilor în acest an. În consecinţă, liderii de afaceri se arată încrezători în potenţialul care se află în faţa lor şi se uită tot mai atent către noile oportunităţi pe care evoluţia mediului de afaceri le deschide. Important este cum vor aborda aceste oportunităţi şi cum îşi vor transforma avantajele competitive, construind o creştere sustenabilă”, a afirmat Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

La fel ca şi în cazul investiţiilor, estimările privind creşterea numărului de angajaţi se temperează, în comparaţie cu februarie 2015. Totuşi, 58% dintre respondenţi aşteaptă creşteri ale numărului salariaţilor, mai puţin însă faţă de începutul anului, când 71% dintre executivi planificau creşterea personalului.

De asemenea, la începutul anului, 87% dintre companii estimau că vor creşte salariile angajaţilor în 2015, procent care se menţine relativ ridicat. 80% dintre respondenţi declară că încă mai este loc de creştere până la sfârşitul anului. Companiile din IT şi din energie şi utilităţi estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în anul curent.

La începutul lui 2015, liderii de business din România se aşteptau ca cererea să redevină motorul creşterii afacerilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul ediţiei din februarie a studiului 'O nouă viziune a creşterii'. Dacă la începutul anului, doar 2% dintre respondenţi se aşteptau la o creştere puternică a cererii, iar 64% prognozau o creştere moderată, în prezent, 27% dintre respondenţi estimează că cererea clienţilor pe care îi deservesc va creşte puternic şi doar 40% se mai bazează pe o creştere moderată.

Întrebaţi care sunt schimbările legislative care vor avea cel mai mare impact asupra afacerii pe mai departe, liderii de business au indicat între primele trei: reducerea TVA (31%), scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit (26%) şi schimbarea regimului fiscal pentru liber-profesionişti.

Principalele trei provocări pe care executivii le identifică în domeniul lor de activitate sunt competitivitatea scăzută (16%), retenţia angajaţilor şi managementul talentelor (14%) şi presiunea pe preţ (13%). De partea cealaltă însă, principalele oportunităţi indicate de respondenţi în sectorul lor sunt exportul de servicii IT în afara României (16%), potenţialul de creştere a pieţei interne (13%) şi avansul tehnologic (12%).

Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în 2015, percepţia executivilor s-a schimbat pe parcursul ultimelor şase luni. Dacă, în februarie 2015, cei mai importanţi trei indicatori erau rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, în prezent, liderii de business se raportează diferit la elementele care definesc succesul în afaceri. Ei pun, aşadar, mai mult accent pe satisfacţia clientului (84% dintre respondenţi, faţă de 72% la începutul anului), apoi pe rezultatele financiare (66% dintre respondenţi, faţă de 68% la începutul anului) şi pe brand awareness (51% dintre respondenţi faţă de 41% la începutul anului).

Analiza EY are la bază un chestionar prin care se analizează percepţiile a 328 executivi de top provenind din diverse industrii. 14% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane euro, 10% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 38% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane euro şi 38% sub 1 milion de euro cifră de afaceri. 72% sunt companii româneşti, restul de 28% fiind subsidiare ale unor companii străine. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 16 iulie — 17 august 2015.

Publicat în National

Oamenii care au încredere în ei au întotdeauna mai mult de câştigat în viaţă, chiar dacă poate nu au o capacitate mai mare decât cei care se subapreciază. Încrederea în sine nu este o ştiinţă exacta, dar specialiştii ne pot îndruma cum să ajungem la ea şi să o păstrăm. Clădirea încrederii în sine începe din copilărie.

„Am auzit mulţi părinţi spunând: «Nu faci bine, lasă că fac eu, că ştiu mai bine» sau «Eşti prea mic, nu poţi tu să faci asta». Astfel de fraze pot ucide încrederea în sine. Din dorinţa de a-i feri de suferinţe şi eşecuri în viaţă, mulţi părinţi îşi supraprotejează copiii, menţinându-i dependenţi şi împiedicându-i astfel să-şi dezvolte încrederea în sine. Încrederea în sine depinde mai mult de capacitatea noastră de a face anumite lucruri, în timp ce stima de sine reprezintă rezultatul unei autoevaluări şi are un rol foarte important în stabilirea identităţii noastre. O stimă de sine pozitivă se bazează pe percepţia pozitivă despre propriile noastre comportamente. De aceea este important să ne respectăm nevoile şi limitele, pentru ca acţiunile noastre să ne pună în valoare, să fie viabile în ochii noştri. Încrederea în sine nu este înnăscută şi nu depinde doar de educaţia pe care am primit-o în copilărie, când părinţii noştri ne-au învaţat să facem împreună cu ei şi ne-au stimulat să ne asumăm responsabilităţi pentru a deveni autonomi în viaţă. Încrederea în sine este realistă şi predictibilă, deoarece se sprijină pe rezultate concrete obţinute în trecut, pe experienţele reale pe care o persoană le-a trăit şi care-i permit să prezică rezultatele la care se aşteaptă în viitor. Deci încrederea în sine nu este oarbă şi prezintă o anumită doză de incertitudine. Ea se bazează pe conştientizarea propriilor cunoştinţe şi competenţe într-un anumit domeniu, pe rezultatele pozitive obţinute anterior şi este întreţinută prin abordarea treptată a altor experienţe în scopul de a fixa şi transfera competenţele, precum şi pentru a descoperi alte competenţe de care nu eram constienţi”, spune psihlogul Liliana Iordăchescu. 

Un comportament flexibil şi evitarea încercării mai multor lucruri noi deodată ne feresc e eşecurile care, aproape invariabil, duc la lipsa încrederii.

„Este important ca experienţele noi să fie abordate treptat, deoarece eşecurile repetate la experienţe noi, pentru care nu reuşim să găsim o explicaţie, pot avea efecte negative asupra încrederii în sine şi a stimei de sine. Dacă suntem flexibili şi putem recadra acţiunile şi experienţele noastre astfel încât să vedem partea bună, pozitivă, a lucrurilor şi să învăţăm ceva din ceea ce ni se întîmplă, reuşim să ne construim încrederea în sine şi să ne întărim stima de sine. Convingerile noastre ne dirijează comportamentele, de aceea este important să păstrăm acele convingeri care sunt bune pentru noi şi ne ajută să ne schimbăm cadrele de referinţă. Abordarea unei situaţii dintr-o altă perspectivă ne permite să ne schimbăm reacţiile, să dezvoltăm comportamente noi, mai adecvate situatiei prezente, şi să obţinem astfel rezultate mai bune în viată”, a mai spus Liliana Iordăchescu. 

Adaptarea la schimbările din viaţă în aşa fel încât obiectivele să fie atinse sau chiar reevaluarea şi schimbarea acestora în funcţie de noile realităţi nu sunt decât metode de a ne feri să ajungem în situaţia în care să ne pierdem încrederea în noi.

Publicat în Sanatate

În proporţie de 95 la sută antreprenorii care au participat la un barometru realizat de Raiffeisen Bank sunt încrezători cu privire la direcţia în care merge economia românească, iar 88% dintre aceştia spun că cifra de afaceri a companiei lor va creşte în 2015.

Raiffeisen Bank a organizat în această vară evenimente pentru antreprenorii din cinci mari oraşe din România (Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Constanţa), dedicate discuţiilor interactive pe teme precum modalităţi şi oportunităţi de finanţare, reglementări fiscale, percepţia asupra crizei economice, mediul antreprenorial românesc, dar şi despre reuşite şi dificultăţi în afaceri.

După fiecare eveniment, participanţii au răspuns la un chestionar pe baza căruia a fost realizat un barometru al mediului antreprenorial din România, cu accent pe aşteptările şi percepţiile mediului de afaceri. Iată câteva dintre concluziile studiului:

95% dintre antreprenorii care au participat la barometru sunt încrezători cu privire la direcţia în care merge economia românească, 40% sunt într-o oarecare măsură încrezători, iar 3% foarte încrezători. 88% dintre antreprenori spun că cifra de afaceri a companiei lor va creşte în anul 2015, 12% preconizează o creştere de peste 30% a acesteia, 13% văd o creştere între 20% şi 30%, 29% cred că palierul de creştere va fi între +10% şi +20%, iar 20% între +5% şi +10%.

În schimb, 59% dintre respondenţi cred că numărul de angajaţi ai firmei lor nu va creşte în 2015 (37%) sau va creşte foarte puţin, între 1% şi 5% (22%). 25% cred că numărul de angajaţi poate să crească între 5% şi 20% anul acesta, cei mai optimişti antreprenori cu privire la creşterea numărului de angajaţi fiind cei din Cluj.

Barometrul, la care au participat peste 250 de antreprenori din Cluj, Constanţa, Iaşi, Braşov şi Timişoara, arată că mediul de afaceri românesc este moderat optimist şi se aşteaptă la evoluţii economice favorabile în România, în perioada imediat următoare. 

Publicat în Economie