Industria din Germania se confruntă cu un an 2022 mai dificil, deoarece restricţiile din China şi războiul din Ucraina afectează şi mai mult problemele din lanţurile de aprovizionare, ceea ce a determinat două asociaţii germane importante să-şi revizuiască în scădere previziunile pentru acest an, transmite Reuters.
Asociaţia germană de inginerie VDMA a înrăutăţit luni perspectivele privind avansul producţiei de utilaje şi echipamente industriale "Made in Germany" la 1% în 2022, după ce în urmă cu două luni a revizuit în scădere estimările, de la 7% la 4%.
Anul trecut, producţia industrială a Germaniei a crescut cu 6,4%.
Asociaţia Federală a Industriei Germane (BDI) se aşteapă acum la o creştere a exporturilor de doar 2,5% în 2022, după ce în ianuarie previziona o expansiune de 4%.
Aceste revizuiri vin chiar dacă multe firme au comenzi restante masive, ele nereuşind să le îndeplinească. Un studiu Ifo arată că 77,2% dintre companii se plâng că au dificultăţi din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi a procurării cu dificultate a materiilor prime şi a produselor intermediare.
Una din două companii afectate crede că restricţiile din China au înrăutăţit situaţia foarte mult.
Preşedintele VDMA, Karl Haeusgen, a explicat că înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, 80% dintre companii îşi descriau perspectivele de afaceri în Rusia ca bune sau satisfăcătoare. Acum, 75% se aşteaptă la o deteriorare în următoarele şase luni sau se gândesc să părăsească această piaţă.
BDI se aşteaptă la o creştere a producţiei de aproape 2% - mai puţin decât previziona la începutul războiului - şi a avertizat că exporturile ar putea fi sever afectate.
Anul trecut, utilajele şi echipamentele au reprezentat o parte substanţială din exporturile Germaniei de bunuri spre Rusia, în valoare de 26,6 miliarde de euro. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

De la automobile autonome şi până la Metavers, lumea noilor tehnologii este marcată de promisiuni numeroase. În 2022, Waymo (companie deţinută de Alphabet Inc. - n.r.) va continua să îşi testeze vehiculele fără şofer în diverse oraşe americane, iar reţeaua de socializare Facebook, devenită Meta, va adăuga noi elemente pentru a construi Metavers, un univers paralel ce va deveni accesibil prin programe de realitate virtuală şi realitate augmentată, informează AFP.
Însă aceste viziuni futuriste nu se vor materializa imediat în viaţa de zi cu zi, afirmă jurnaliştii de la AFP, care au publicat marţi un articol despre tendinţele de urmărit în 2022 în acest sector de activitate.

Carne şi brânzeturi bio-tech

"2022 va marca sosirea pe piaţă a alimentelor fabricate pe bază de proteine vegetale", a prezis David Bchiri, preşedintele companiei de consultanţă Fabernovel din Statele Unite.
Din New York la San Francisco, alternativele pentru carnea clasică au devenit produse de bază în numeroase gospodării, mai ales datorită Beyond Meat şi Impossible Food, ale căror alimente bazate pe vegetale se apropie de textura, gustul şi preţul unei fripturi clasice de vită.
Oferta lor răspunde mai ales unei cereri a ecologiştilor: creşterea animalelor în regim industrial este responsabilă pentru 14% din emisiile antropice de gaze cu efect de seră, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Până în 2027, piaţa mondială a cărnurilor pe bază de plante ar trebui să ajungă la 35 de miliarde de dolari (comparativ cu 13,5 miliarde de dolari în 2020), mai ales datorită expansiunii sale dincolo de Statele Unite, potrivit unui raport publicat de Research & Markets.
"Produsele sunt mature şi bune. Vom vedea grupuri agroalimentare care cumpără branduri şi care vor avea o lansare reuşită şi care vor face trecerea de la inovaţie la industrializare", a declarat David Bchiri.
Nici brânzeturile nu sunt scutite de această tendinţă: brandul Babybel a lansat în acest an produse vegane.

Web descentralizat

Prima fază a web-ului a fost aceea a creării de bloguri şi de site-uri online, precum Yahoo, eBay şi Amazon. A urmat etapa web 2.0, era actuală, dominată de reţelele de socializare şi de partajarea de conţinuturi.
Platforme precum Facebook şi YouTube "deţin controlul şi recoltează veniturile din publicitate", a rezumat Benedict Evans, un analist independent din Silicon Valley.
Însă în cadrul web 3.0, "utilizatorii, creatorii şi dezvoltatorii vor deţine acţiuni (dintr-un site) şi vor putea să voteze", ca într-o cooperativă, a explicat recent acelaşi expert într-un podcast.
Această nouă etapă din dezvoltarea internetului se bazează pe tehnologia blockchain, care a permis avântul criptomonedelor (precum bitcoin, ethereum, etc.) şi al NFT-urilor (certificate de autenticitate digitale pentru conţinuturi online).
"Se vorbeşte mult despre finanţe descentralizate, dar eu cred că în 2022 vom vedea cazuri de utilizare mai localizate, care vor pătrunde în viaţa de zi cu zi", a afirmat David Bchiri.
Oraşul Miami din statul american Florida a obţinut peste 20 de milioane de dolari datorită criptomonedei sale, creată în colaborare cu CityCoins, un protocol open-source conceput special pentru municipalităţile care încearcă metode alternative pentru a-şi creşte veniturile. Oraşul New York s-a lansat la rândul său într-un proiect similar la începutul lunii noiembrie.
Însă aceste tehnologii au un impact deloc neglijabil asupra mediului, din cauza nevoii masive de electricitate pentru reţele de calculatoare şi centre de date, considerate verigile de bază ale tehnologiei blockchain.

Monopoluri puse sub semnul întrebării

Puterea imensă deţinută de companiile GAFA (Google, Apple, Facebook, Amazon) le irită pe autorităţile statale de mai mulţi ani. Europa ia deja măsuri în acest sens, Rusia şi China le reglementează sau le cenzurează, iar în 2021 America de Nord s-a înarmat cu mijloace pentru a lupta împotriva lor.
Unghiul de atac: dreptul la concurenţă. Mai multe anchete şi proceduri judiciare sunt în curs de desfăşurare împotriva acestor companii, acuzate de abuz de poziţie dominantă pe piaţă.
Autoritatea americană de reglementare a concurenţei (FTC) consideră, de exemplu, că Facebook a cumpărat Instagram şi WhatsApp pentru a anula orice risc referitor la o concurenţă viitoare.
Compania lui Mark Zuckerberg se află într-o poziţie deosebit de dificilă după publicarea masivă pe internet a unor documente interne, orchestrată de un avertizor de integritate, ce arată că managerii Facebook erau la curent cu daunele provocate de aplicaţiile companiei, mai ales asupra utilizatorilor tineri şi asupra democraţiei.
La rândul lor, politicienii americani au autorizat înfiinţarea unei comisii pentru proiecte de legi care să reglementeze situaţia generată de poziţia dominantă deţinută de GAFA.
Avântul criptomonedelor îi îngrijorează de asemenea pe reprezentanţii agenţiilor de reglementare. În septembrie, Banca Centrală a Chinei a considerat că toate tranzacţiile financiare ce implică criptomonede sunt ilegale.

Feriţi-vă de ransomware

Atacurile cibernetice realizate cu programe de tip ransomware şi furturile de date confidenţiale ar trebui să continue pe scară largă şi în 2022.
Între creşterea valorii criptomonedelor şi dificultăţile autorităţilor naţionale de a-i prinde pe piraţii cibernetici, şantajul digital a cunoscut o creştere explozivă în ultimii ani. Această practică se referă la piratarea reţelei informatice a unei organizaţii, căreia îi este solicitată o răscumpărare în criptomonede în schimbul unui cod pentru a recupera accesul la calculatoarele sale.
"Cu 495 de milioane de atacuri de tip ransomware înregistrate până astăzi, 2021 a fost deja anul cel mai costisitor şi cel mai periculos", au anunţat reprezentanţii companiei de securitate cibernetică SonicWall în luna octombrie.
"În 2022, subiectul principal pentru mine şi colegii mei va fi ransomware. Este prea profitabil pentru a nu continua", a precizat Sandra Joyce, directoarea departamentului de informaţii din cadrul companiei de securitate cibernetică Mandiant.
Potrivit ONG-ului american Identity Theft Resource Center, scurgerile de date confidenţiale pe internet urmează să doboare recorduri în 2022. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Cel mai mare prejudiciu înregistrat în industria turismului din România este că aceasta a pierdut peste 30% din forţa de muncă în 18 luni, a declarat, miercuri, într-o dezbatere de specialitate, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile.
"În 2020, am înregistrat 14,4 milioane de înnoptări, faţă de aproximativ 30 de milioane de înnoptări în 2019, deci o scădere de peste 50%. În 2021, avem aproape 20 de milioane de înnoptări, în creştere cu 5 milioane faţă de 2020. Cel mai mare prejudiciu în industria noastră este că am pierdut peste 30% din forţa de muncă. Forţă de muncă forţată să migreze spre alte sectoare, e firesc şi absolut corect. Unii au mers spre retail, IT, construcţii. Am văzut bucătari care lucrau acum în curierat. Să pierzi 30% din forţa de muncă în circa 18 luni e un prejudiciu enorm pe care foarte greu îl vom compensa, mai ales în condiţiile în care din partea statului nu există nicio reacţie şi atunci trebuie să reacţionăm noi prin campanii de atragere a lor, mărind salariile în măsura în care business-urile se dovedesc suficient de sustenabile", a afirmat Ile.
Potrivit sursei citate, o altă problemă a sectorului turismului din România este lipsa totală de promovare externă ca destinaţie de turism fapt care a adâncit decalajul faţă de ţările performante în turism.
"Alt prejudiciu mare pe care l-am înregistrat în acest sector în aceste 18 luni a fost faptul că România a ieşit total de pe zona de promovare. Reacţia noastră ca stat a fost "Este pandemie, lumea nu circulă şi oprim prezenţa noastră pe tot ce înseamnă promovare externă". Doi ani de zile România nu a contat, Vă daţi seama cât de greu va fi acum să întoarcem acest mesaj. Acest decalaj pe care noi l-am avut faţă de ţările performante în turism s-a adâncit, din păcate. În loc să profităm de faptul că a existat o criză care ne-a dus pe toţi la un nivel mai jos al turismului şi ne dădea o şansă de a face un start mai bun, n-am făcut-o şi, din păcate, aceste decalaje s-au adâncit. Statul român nu are încă nicio strategie pe ceea ce înseamnă turism sau promovare. Munca noastră ca federaţie este să susţinem existenţa unei strategii pentru turism pe termen mediu şi lung. Din păcate, prea mult gândim pentru ziua de mâine. Vrem, nu vrem, turismul va trebui să mizeze pe forţa de muncă din afară, pentru că România nu mai produce suficient în aşa fel să acopere necesarul joburilor din turism", a menţionat şeful FIHR.
Acesta a adăugat că o problemă ce va trebui rezolvată în 2022 se referă la reducerea deficitului "extrem de mare" pe care turismul îl produce la balanţa comercială a României, an de an.
"Altă chestiune unde va trebui să ne concentrăm în cursul anului viitor este să reducem deficitul extrem de mare pe care turismul îl produce la balanţa comercială a României, an de an. Adică banii cheltuiţi de români în străinătate sunt mult mai mulţi decât banii pe care îi aduc străinii în România. Din punctul meu de vedere cred că există şi nişte deficite de înregistrare a acestor bani. Am nişte temeri cum că sumele din comisionul de la Booking sau de la Airbnb, care e înregistrat în România, ar intra la deficit. Trebuie să stimulăm incomingul şi să le oferim românilor alternative într-un spirit concurenţial şi să nu mizăm pe faptul că nu au ce face şi trebuie să meargă pe litoralul românesc într-ro tradiţie de atâţia ani şi într-o componentă emoţională. Dacă nu vom privi că suntem într-un mediu concurenţial global pe zi de trece vom pierde jocul acesta cu alte pieţe şi în special pe zona turismului de litoral, unde va fi foarte greu să concurăm cu ţările mediteraneene", a susţinut Călin Ile.
Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC) a organizat, miercuri, dezbaterea cu tema "Economia românească: retrospectivă şi proiecţii pentru 2022".
CLCC reuneşte peste 1.930 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de circa 50 de miliarde de lei, şi un număr total de angajaţi de aproximativ 36.000. Coaliţia cuprinde companii din FMCG, industria ospitalităţii, distribuitori angro, retaileri, mici comercianţi, reprezentanţi ai HoReCa, agenţii de publicitate şi comunicare, dar şi ONG-uri. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Managerii societăţilor comerciale din România estimează pentru o următoarele trei luni o tendinţă de creştere a activităţii din industrie, comerţ cu amănuntul şi servicii, precum şi o relativă stabilitate în activitatea de construcţii, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Conform anchetei de conjunctură a INS, realizată în decursul lunii august 2015, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%). Pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere şi anume: fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie şi fabricarea echipamentelor electrice (solduri conjuncturale +26%), urmate de fabricarea produselor textile (sold conjunctural +21%).

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +1%). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează, de asemenea, o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind 0% pe total industrie prelucrătoare.

Pe segmentul construcţiilor, potrivit estimărilor din luna august 2015, se va înregistra o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +4%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +1%). Managerii estimează, de asemenea, relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +3%) şi a preţurilor lucrărilor de construcţii (sold conjunctural +1%).

În sectorul comerţului cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +19%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +11%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează relativă stabilitate a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural—4%).

Conform estimărilor din luna august 2015, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%). În sectorul de servicii, se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +1%).

INS precizează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii valorii unui indicator statistic.

Publicat în National

Cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a crescut cu 2,7%, în primele şapte luni ale anului, raportat la perioada similară din 2014, a informat, marţi, Institutul Naţional de Statistică (INS).

În iulie 2015, cifra de afaceri din industrie pe total, piaţa internă şi piaţa externă, a urcat, în termeni nominali, cu 2,2% faţă de luna precedentă, iar comparativ cu iulie 2014 creşterea a fost de 6,4%.

Potrivit INS, cifra de afaceri din industrie, în perioada 1 ianuarie — 31 iulie 2015, comparativ cu perioada 1 ianuarie — 31 iulie 2014, s-a majorat pe ansamblu cu 2,7% pe fondul creşterii industriei prelucrătoare, cu 2,8%, în timp ce industria extractivă a scăzut cu 2,0%.

Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (7,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (5,7%), industria bunurilor intermediare (4,7%) şi industria bunurilor de uz curent (1,5%). Scăderi s-au înregistrat în industria energetică (19,3%).

Cifra de afaceri din industrie, în iulie 2015, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe total cu 2,2% ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare, cu 2,8%. Industria extractivă a scăzut cu 17,3%.

Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în industria energetică (12,4%), industria bunurilor de uz curent (6,8%) şi industria bunurilor intermediare (0,8%).

Scăderi au înregistrat industria bunurilor de capital (1,7%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (0,2%).

Cifra de afaceri din industrie, în luna iulie 2015, raportat la iulie 2014, a crescut pe ansamblu cu 6,4%, în urma creşterilor din industria prelucrătoare, cu 6,9%, în timp ce industria extractivă a scăzut cu 11,5%.

Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (11,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (9,4%), industria bunurilor de uz curent (6,7%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 6,9%. 

Publicat în Economie

Comerţul, industria şi comunicaţiile sunt sectoarele care continuă să aibă cea mai importantă contribuţie la creşterea economiei româneşti după primul semestru din acest an.

Potrivit datelor provizorii ale Institutului Naţional de Statistică, transmise vineri AGERPRES, după primele şase luni ale acestui an, produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,7%, pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier iar contribuţii semnificative la această evoluţie au avut sectoarele: comerţul cu ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare şi hoteluri şi restaurante (1%), informaţii şi comunicaţii (0,9%) şi industrie (0,5%).

În acelaşi timp, ramurile menţionate au înregistrat şi creşteri semnificative ale volumului de activitate, respectiv 13,8% comunicaţiile, 5,6% comerţul şi 2,2% industria.

Sectorul construcţiilor a avut o contribuţie de 0,2% la avansul PIB.

Impozitele nete pe produs au avut o contribuţie de 0,5% la creşterea PIB, cu o pondere de 13,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,2%, mai reiese din datele INS.

„Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,4% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,5%, consecinţă a creşterii cu 8,1% a volumului său. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 6,3% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,6%. Este de remarcat, însă, soldul uşor pozitiv al balanţei de plăţi”, precizează INS.

În ceea ce priveşte evoluţia trimestrială a produsului intern brut, în trimestrul II 2015 avansul PIB a încetinit la 0,1% comparativ cu trimestrul anterior în condiţiile în care, în primele trei luni ale acestui an, PIB a crescut cu 1,4% faţă de trimestrul IV 2014.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,3% pe seria brută şi cu 3,7% pe seria ajustată sezonier, în T2.

Pentru acest an, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare la 3,3% prognoza privind avansul economiei româneşti. Potrivit FMI, economia României va creşte cu 2,7%.

Produsul intern brut a crescut, anul trecut, cu 2,8% faţă de 2013, peste nivelul prevăzut în buget de 2,2% şi peste estimările Comisiei Europene din toamna anului 2013, de 2,1%, reiese din Raportul privind Execuţia Bugetară finală pe anul 2014, publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

Publicat în Economie