Muzeul de Artă Vizuală Galaţi organizează joi, 10 februarie 2022, la ora 18.00, vernisajul expoziţiei de pictură „Călăuza”, semnată Gabriela Culic. Vernisajul va avea loc în prezenţa artistei.

„Gabriela Culic a absolvit în 2003, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, secţia Pictură, profesori: Tudor Nicolau, Teodor Moraru, Petru Lucaci. Are numeroase expoziţii personale, participări la expoziţii de grup şi rezidenţe, atât în ţară cât şi în străinătate. I-au fost acordate: Premiul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei la «Saloanele Moldovei» (2018), Premiul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei la Bienala Internaţională de Pictură, Chişinău (2017), Trofeul Artmuseum - Premiul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei la Bienala Internaţională de Pictură (2015), Diploma de Excelenţă a Ministerului Culturii din Republica Moldova, Bienala Internaţională de Pictură (2015), Premiul pentru Pictură, Fundaţia Culturală «Mihai Eminescu» (2012)”, informează reprezentanţii Muzeului de Artă Vizuală Galaţi.

Artista are lucrări în colecţii publice din România şi Austria şi în colecţii private din ţară şi din SUA, Austria, Anglia, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Franţa şi Canada.

„Expoziţia Gabrielei Culic aduce în atenţia publicului o pictură cu un puternic caracter alegoric, însoţit de o tratare expresivă a tuşelor, a materiei picturale într-un limbaj de austeritate cromatică, ce are rolul de a potenţa caracterul viguros al creaţiei sale artistice. Lucrările prezentate în expunere au ca element central lupul, solitar ori în haită, sau corbul, redaţi cu predilecţie în mediul lor natural, imagini care ne trimit cu gândul la omul actual, izolat sau întors spre mediul atavic, orientat către supravieţuire. Pentru a putea intra în «povestea» expoziţiei, trebuie să ne îndreptăm puţin atenţia către caracterul alegoric al celor două fiinţe, lupul şi corbul. Simbolismul universal al lupului comportă două feţe: una feroce şi combativă iar alta benefică şi luminoasă. În numeroase culturi şi tradiţii latura războinică este îndeosebi evidenţiată, iar în acest sens cred că putem aminti inclusiv stindardul de luptă al dacilor, «draco». În cultura populară românească, dar de această dată ca forţă a binelui, este important să subliniem rolul psihopomp al lupului - de a călăuzi sufletele către lumea de dincolo. Pe de altă parte, corbul, o creatură care populează majoritatea mitologiilor, poate avea de asemenea un dublu rol, pozitiv sau negativ. Gabriela Culic face referire într-una dintre lucrări la Huginn şi Muninn (raţiunea şi memoria), doi corbi care aveau rolul de a călăuzi în luptă pe zeul nordic Odin şi care simbolizau căutarea înţelepciunii. În timpurile pe care le trăim, nu putem să ne disociem de actuala alienare a societăţii, de fobiile pricinuite de pandemie ori de poţentiale conflicte militare, care ne înstrăinează şi ne izolează social, trezind în noi imaginea lupilor solitari sau în haită, ori a corbilor reprezentaţi în lucrările Gabrielei Culic. În aceste condiţii, sperăm la apropierea unei forţe care să ne călăuzească, precum cea a artei, care poate juca un rol de o semnificativă importanţă în restabilirea echilibrului social a lumii în care trăim”, spune Eduard Costandache, curator expoziţie.

Publicat în Comunitate

Imagini virale ale zilei vin de la Galaţi, acolo unde angajatul unei instituţii publice ne arată că românul este un profesionist... al improvizaţiilor, notează observatornews.ro.

Pus să deszăpezească trotuarul din faţa instituţiei, omul a inventat pe loc un dispozitiv care să-i uşureze treaba: o mătură şi... un extinctor.

Ca să aibă eficienţă maximă, angajatul Administraţiei Portuare a legat extinctorul de mătură, pentru ca dispozitivul să fie cât mai greu şi să nu rămână niciun fulg de zăpadă în urma lui. Şi se pare că ideea revoluţionară a dat roade.

VEZI VIDEO AICI!

Publicat în Comunitate
În holul Facultăţii de mecanică din cadrul Universităţii Dunărea de Jos are loc până vineri o inedită expoziţie cu vanzare. Este vorba de o expoziţie alcătuită din 17 brazi de Crăciun neconvenţionali, creaţii ale studenţilor Facultăţii de inginerie din cadrul Universităţii Dunărea de Jos realizate din materiale pe care în mod normal nu le-ai asocia cu aşa ceva. Aşa au apărut brazi din linguriţe din plastic, brazi din surcele, din peturi, din staniol, hârtie, ţevi, cutii, cărţi şi, nu în ultimul rând, din pahare pentru cafea sau bere. Unii dintre brăduţi au primit şi un nume. De exemplu, un brad ce seamănă cu un bust de femeie, făcut din catifea roşie şi cu o fustă din cetină de brad, numit „Ecaterina în căutarea iubirii”, surprinde prin graţie. Alt brad, făcut din ţevi de fier ce aduce chiar a turn sau alembic stilizat, se numeşte „Hafaistos”. Creatorii lui speră să scoată şi 2.500 de lei pe el. 17 echipe de studenţi, coordonaţi de câte un profesor, au muncit pentru a creat inediţii brazi. Acum sunt scoşi la vânzare iar banii vor ajunge la Mirel Lăscan, un student în anul III care este în scaunul cu rotile după ce a fost rănit într-un accident de circulaţie.  „Este o expoziţie inedită, de brazi neconvenţionali. Scopul era încă de la început de a dona aceşti brazi pentru creşe sau grădiniţe, dar între timp unul dintre studenţii noştri a avut un accident iar colegii, 17 echipe, 68 de studenţi, s-au mobilizat, au fost foarte creative şi au produs aceste creaţii pe care le vom licita şi deja sunt brazi vânduţi. Este o firmă de proiectare din oraş care a dat 1.500 de euro pe un brad. S-au mai vândut doi brazi, unul cu 1.000 de lei şi unul cu 1.500 lei“, a spus Cătălin Fetecău, decan la Facultatea de Inginerie Galaţi. Mirel Lăscan, cel pentru care se face expoziţia, este evident încântat: „Îmi plac toţi brazii, nu ştiu care mai mult. Mă vor ajuta foarte mult pentru recuperare şi tratament aceste sume”, a spus Mirel Lăscan. 
Publicat în Comunitate