Institutul Naţional de Statistică anunţă că rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este în octombrie 7,4%, iar comparativ cu luna octombrie 2020 indicatorul este 7,9%, anunţă INS. Preţurile energiei au înregistrat majorări importante, de 46% la gaze şi 24% la energie electrică.
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2020 – octombrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2019 – octombrie 2020) este 4,1%. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna octombrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2021 este 101,32%.
Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2021 comparativ cu luna octombrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2020 – octombrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2019 – octombrie 2020) determinată pe baza IAPC este 3,3%.
Cele mai mari creşteri au fost înregistrate de mărfurile nealimentare, cu 11,39% faţă de octombrie 2020, iar creşterea de preţ a mărfurilor alimentare a fost de 5,25%. Serviciile au crescut cu 3,84%. Preţul gazelor creşte cu 46%, urmate de energia electrică cu 24% şi combustibili, cu 23%. Majorări semnificative se găsesc şi la cartofi, cu 18%, ulei comestibil cu 26%, legume şi conserve de legume cu 8%, zahăr cu 5%, peşte şi conserve cu 6%, relatează ştiripesurse.ro.

Publicat în Economie

Banca Naţională a României (BNR) a publicat raportul asupra inflaţiei pe luna august, prognozând o inflaţie de 5,6 la sfârşitul acestui an.
Cel mai important element care a determinat aceasă prognoză sumbră este dinamica preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, precum şi ale alimentelor. Toate acestea se intercalează cu celelalte efecte economico-sociale generate de pandemie şi care, cumulate cu lipsa măsurile coerente de sprijin corelate cu măsuri antiinflationiste, pot duce inevitabil la colapsul economic al României şi la agravarea problemelor sociale din ţara noastră.
Pe fondul inflaţiei care deja tinde să devină galopantă, mediul economic se deterioriează vizibil, creşterile aberante de preţuri generând scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale, ceea ce implică o scăderea reală a performanţelor economiei, dar determină şi înăsprirea politicilor monetare şi financiare.
Rezultatul direct al inflaţiei este înrăutăţirea stării economice şi sociale a românilor, standardul de viaţă al populaţiei resimţind o puterniză descreştere, în condiţiile în are preţurile continuă trendul ascendent, numărul de taxe şi impozite creşte, micii întreprinzători închid porţile răpuşi de poverile fiscale, resimt lipsa totală a spijinului din partea unui stat puternic şi aplecat spre nevoia cetăţeanului. Şi dacă introducem în ecuaţie şi criza de pe piata forţei de muncă, nu putem decât să ne gândim la ce e mai rău.
Guvernul trebuie sa protejeze interesele naţionale, altfel românii se simt determinaţi să apuce calea străinătăţii, iar cei care rămân în ţară să muncească până mor şi totodată să plătească împrumuturi făcute pe garanţia poporului român.

Cristian Dima
Preşedinte Consiliul Naţional ALDE

Publicat în Politica

Rata anuală a inflației a urcat la 5% în luna iulie 2021, de la 3,9% în iunie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74% iar mărfurile alimentare cu 2,33%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Prețurile de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 1% iar de la începutul anului (iulie 2021 comparativ cu decembrie 2020) majorarea prețurilor a fost de 4,4%.
Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) față de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) este 3,1%.
Potrivit INS, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 este 100,46%.
"Rata anuală a inflației în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 3,8%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) față de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,5%", precizează INS.
Banca Națională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
"După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflația care va fi anunțată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulți colegi, va depăși 5%, sau va fi în jur de 5%. Și subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârșitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este și aici, există tendința să se spună așa: Banca națională prognozează de acum înainte o inflația de 5,6%, prețurile vor crește cu 5,6%. Nu este așa. Inflația e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînțeles și cu acțiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creșterilor de preț și acesta este efortul nostru, să menținem inflația între 5 - 5,5% până la sfârșitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele prețurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 și ceva la sută. Am punctat și trimestrul III și trimestru IV, sfârșit de trimestru ca să vedeți că acești 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că prețurile vor crește de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuși să ținem prețurile undeva între 5 și 5,5%. Mă refer la indicele prețurilor de consum. Deci creșterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârșitul anului următor datorită faptului că dispare și efectul de bază din in ianuarie cu electricitatea și cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele prețurilor de consum coboară la 3,4%", a spus Mugur Isărescu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).O rată anualizată a inflaţiei de 5,2% nu a mai fost consemnată din luna aprilie a anului 2013.Potrivit INS, rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 - aprilie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 - aprilie 2017), calculată pe baza IPC, a fost de 2,8%.Determinată pe baza IAPC, rata medie a fost, în aprilie, de 4,3%.Creşterile anualizate de preţuri au fost, în aprilie, de 4% la mărfurile alimentare, de 7,2% la mărfuri nealimentare şi de 2,8% la servicii.Banca Naţională a României (BNR) a majorat uşor, de la 3,5% la 3,6% prognoza de inflaţie pentru luna decembrie 2018, menţinând-o la 3% pe cea pentru decembrie 2019.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că majorarea salariilor este inevitabilă, dar se va reflecta în preţuri.„Nu cred că cineva mai poate opri creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece, dacă nu le mărim salariile? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, create de tensiunile de pe piaţa muncii, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”, a spus recent, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei pe trimestrul I 2018.În ediţia anterioară a Raportului, prognoza de inflaţie pentru decembrie 2018 era de 3,5%, cu un vârf de 5% în trimestrul II; în actuala ediţie, prognoza pentru decembrie este de 3,6%, cu oscilaţii în jurul valorii de 5% în trimestrele II şi III, urmată de o temperare în trimestrul IV.

Publicat în Economie

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a avertizat miercuri că economia zonei euro va înregistra în 2016 şi 2017 o creştere mai lentă decât estima iniţial, ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor financiare la începutul acestui an, informează CNBC.
Conform noilor prognoze, zona euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,5% în 2016 (faţă de 1,8% cât preconiza în luna noiembrie) şi un avans de 1,6% în 2017. De asemenea, Standard & Poor's şi-a revizuit în mod semnificativ prognoza de inflaţie pentru zona euro, până la 0,4% în acest an, faţă de 1,1% cât estima anterior, şi la 1,4% în 2017, faţă de 1,5% cât preconiza în noiembrie.
În raportul publicat miercuri, economistul şef pentru Europa de la Standard & Poor's, Jean-Michel Six, a comparat zona euro cu un avion care "zboară cu un singur motor", adăugând că deşi există motive să sperăm că economia va lua altitudine, o revenire la modelul de creştere robustă de dinaintea crizei este puţin probabilă. Pentru a-şi ilustra metafora avionului cu un singur motor, Jean-Michel Six a scos în evidenţă faptul că economia zonei euro se bazează în principal pe consum, care reprezintă 55% din Produsul Intern Brut al zonei euro şi începând din 2014 a fost responsabil pentru 72% din creşterea economică. "O relansare care se bazează pe un singur cilindru este prin definiţie suspectă. Ar putea foarte rapid să se oprească, aşa cum s-a întâmplat în precedentul ciclu din 2010-2011. Sau la fel de bine ar putea să fie un fenomen episodic creat de scăderea facturilor la energie", a avertizat Jean-Michel Six.
De asemenea, agenţia de evaluare financiară subliniază că acţiunile băncilor centrale au un impact limitat asupra perspectivelor de creştere şi inflaţie, având în vedere preţul scăzut al materiilor prime şi lipsa de sprijin din partea guvernelor în materie de reforme structurale care să stimuleze competitivitatea şi eficienţa pieţei muncii
Prognozele economice nu au un impact direct asupra ratingurilor suverane atribuite de Standard & Poor's însă o modificare a fundamentelor economice se răsfrânge şi asupra analizelor de rating.

Publicat în Mapamond

Inflaţia anuală s-a menţinut în teritoriu negativ în septembrie, la minus 1,7%, în urcare de la minus 1,9% în august, iar inflaţia lunară a fost de 0,26%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). La inflaţia din luna septembrie au contribuit preţurile mărfurilor alimentare, care au scăzut cu 6,47% faţă de septembrie 2014. În schimb, preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,54% de la an la an, iar tarifele serviciilor au urcat cu 1,99%.

În ceea ce priveşte inflaţia lunară, aceasta a fost determinată de avansul preţurilor alimentelor şi al serviciilor, cu 0,9% şi, respectiv, 0,13%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,15%.

"Preţurile de consum în luna septembrie 2015 comparativ cu luna septembrie 2014 au fost mai mici cu 1,7%, măsurate prin IPC (indicele preţurilor de consum — n.r.) şi cu 1,5%, măsurate prin IAPC (indicele armonizat al preţurilor de consum — n. r.)", spune INS.

În luna septembrie 2015, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu septembrie 2014, este de 38,8%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% deţin o pondere de 34,1%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 27,1%.

Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2014 — septembrie 2015) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2013 — septembrie 2014), calculată pe baza IPC, este de 0,0%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de 0,2%.

Începând cu data de 1 iunie 2015 a intrat în vigoare extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea alimentelor şi băuturilor.

Publicat în National

Rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a menţinut la 0,2% în iulie, iar în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 0,1%, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În iulie, ţările cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei au fost Malta (1,2%), Austria (1,1%) şi Belgia (0,9%). În schimb, şapte state membre UE au înregistrat în iulie rate anuale negative ale inflaţiei, în frunte cu Cipru (minus 2,4%), România (minus 1,4%) şi Grecia (minus 1,3%). Comparativ cu iunie 2015, inflaţia a scăzut în 15 state membre (printre care se numără şi România), a crescut în opt ţări membre şi a rămas stabilă în patru.

În martie, Banca Centrală Europeană a demarat mult-aşteptatul program de relaxare cantitativă, în valoare de 1.100 de miliarde de euro, menit să redreseze economia zonei euro şi să evite riscul unei spirale deflaţioniste. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016.

Conform estimărilor BCE, rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor — mult sub ţinta de 2% avută în vedere de instituţie. Şi aceste proiecţii ar putea fi revizuite în scădere, deoarece nu reflectă pe deplin recentele scăderi ale preţului la ţiţei.

Publicat în Mapamond

Inflaţia anuală s-a menţinut în teritoriu negativ în iulie, la minus 1,7%, în scădere de la minus 1,6% în luna precedentă, iar inflaţia lunară a ajuns la 0,17%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna iulie 2015 comparativ cu luna iulie 2014 au fost mai mici cu -1,7%, măsurate prin IPC (indicele preţurilor de consum - n.r.) şi cu -1,4%, măsurate prin IAPC (indicele armonizat al preţurilor de consum - n. r.)", spune INS.

În iulie 2015, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu luna iulie 2014, este de 40,0%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 - 2,5% deţin o pondere de 34,5%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 25,5%.

Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2014 - iulie 2015) faţă de precedentele 12 luni (august 2013 - iulie 2014), calculată pe baza IPC, este de 0,5%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de 0,7%.

Începând cu data de 1 iunie 2015 a intrat în vigoare extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea alimentelor şi băuturilor.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în jos prognoza de inflaţie pentru anul în curs, aceasta urmând să se menţină în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, iar apoi să revină în teritoriu pozitiv, a declarat, pe 4 august, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă. El a precizat că, potrivit estimărilor BNR, inflaţia va rămâne sub nivelul minim al intervalului de variaţie (1,5% - n. r.) până la începutul anului 2017.

Potrivit lui Isărescu, România nu riscă intrarea în deflaţie, deşi se estimează că inflaţia va rămâne în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, pentru că se înregistrează o creştere a consumului de 6%, iar până la finalul anului poate ajunge la 10%. 

Publicat în Economie