Conservate în formol și analizate de geneticieni, mai multe țesuturi pulmonare prelevate în Europa la începutul secolului al XX-lea au contribuit la obținerea unor noi informații despre gripa spaniolă, iar unul dintre virusurile gripei sezoniere ar putea fi un descendent direct al acesteia, au dezvăluit autorii unui studiu publicat în revista Nature, informează AFP. Cea mai devastatoare pandemie provocată de o boală respiratorie în secolul al XX-lea, gripa din 1918-1919, denumită "spaniolă - un termen înșelător, întrucât acea pandemie a fost departe de a se fi concentrat în Spania -, a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni, potrivit estimărilor formulate de oamenii de știință. Originea sa virală a fost confirmată abia în anii 1930. Ulterior, cercetătorii au identificat virusul care a declanșat-o: un virus gripal A de subtip H1N1. Însă numeroase mistere continuă să existe în legătură cu gripa spaniolă. Geneticienii încearcă să le descifreze de aproximativ 20 de ani, însă misiunea lor este limitată de numărul mic de țesuturi prelevate de la victime și care ar putea fi analizate în prezent. După aproximativ 15 demersuri rămase fără succes, Sebastien Calvignac-Spencer, specialist în evoluție virală la Institutul Robert Koch din Germania, a dezvăluit că el și colegii lui au avut în sfârșit noroc. Au primit acces la 13 eșantioane de plămâni conservați în formol în muzee din Berlin și Viena, datând din 1901 până în 1931, inclusiv șase din perioada 1918-1919. Ei au depistat fragmente din ARN-ul virusului care a provocat gripa spaniolă în trei eșantioane din 1918. Cercetătorii au reușit să secvențieze mari părți din genomul virusului care a infectat două persoane, precum și genomul complet într-un al treilea caz. În trecut, "au existat doar secvențieri pentru 18 specimene din lumea întreagă, două genomuri complete, în Statele Unite" și "nicio informație genetică despre primele faze ale pandemiei", a subliniat Sebastien Calvignac-Spencer într-o conferință de presă. Gripa spaniolă a generat trei mari valuri pandemice Gripa spaniolă a generat, într-adevăr, trei mari valuri pandemice. Al doilea și al treilea au fost deosebit de ucigașe, fiind mult mai devastatoare decât primul val, care s-a declanșat în primăvara anului 1918. În noul studiu, cercetătorii au detectat variații genomice de-a lungul pandemiei și în evoluția sa în jurul lumii, prin intermediul deplasărilor favorizate de transferurile de soldați spre sfârșitul Primului Război Mondial. Încă din primele faze ale gripei spaniole, o genă a virusului pare să fi evoluat pentru a contracara reacția imunitară umană. "Aceste noi analize sunt compatibile cu scenariul unei origini pandemice pure a virusurilor gripale sezoniere", dovedind o filiație directă, au precizat autorii studiului. Descoperirea contrazice alte ipoteze despre apariția gripei sezoniere, mai ales ideea - denumită "reasortare" - conform căreia virusurile actuale ar fi constituite din mai multe fragmente genetice provenite de la strămoși eterogeni. În schimb, este dificil de explicat felul în care pandemia gripală din 1918 s-a transformat progresiv într-un virus sezonier, "din cauza lipsei de date", mai ales din anii 1920, a explicat Thorsten Wolf, medic virusolog la Institutul Robert Koch. Deși cele două pandemii nu pot fi comparate, ținând cont că au existat "virusuri diferite, condiții de propagare foarte diferite, oameni organizați și conectați diferit", anumite similarități pot să existe, a afirmat Sebastien Calvignac-Spencer. "De exemplu, gripa din 1918 a cunoscut mai multe valuri, la fel ca pandemia de COVID-19, dar, spre deosebire de aceasta, ale cărei valuri au fost asociate cu noi variante virale, probabil nu la fel s-a întâmplat și în cazul pandemiei din 1919, conform studiului nostru", a precizat același cercetător. Studiul publicat în revista Nature conține totuși și o limită importantă, ce constă în "eșantionul său foarte mic de date", au recunoscut autorii săi, care au subliniat că rezultatele lor sunt "preliminare". "Genomuri suplimentare ale unor eșantioane prelevate în perioada pandemică, precum și o caracterizare fenotipică a mai multor virusuri din 1918, in vitro și in vivo, vor permite fără niciun dubiu o analiză mai robustă", au estimat ei. Oamenii de știință vor trebui de acum înainte să găsească noi specimene patologice conservate până în zilele noastre. (sursa Agerpres)

Un efect cuantic ciudat, care a fost prezis cu zeci de ani în urmă, a fost în sfârşit demonstrat - dacă un nor de gaz devine suficient de rece şi de dens, poate fi invizibil.
Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) au folosit lasere pentru a răci litiul gazos la densităţi şi temperaturi suficient de scăzute încât să împrăştie mai puţină lumină. Dacă pot răci gazul şi mai mult, aproape de zero absolut (minus 273,15 grade Celsius), va deveni complet invizibil.
Efectul bizar este primul exemplu specific de proces mecanic cuantic numit „Blocarea Pauli”.
„Ceea ce am observat este o formă foarte simplă de blocare Pauli care împiedică un atom de a face ceea ce toţi atomii ar face în mod natural: împrăştie lumina”, a spus autorul principal al studiului, Wolfgang Ketterle, profesor de fizică la MIT. „Aceasta este prima observaţie clară că acest efect există dezvăluind  un nou domeniu în fizică”.
Noua tehnică ar putea fi folosită pentru a dezvolta materiale care suprimă lumina pentru a preveni pierderea de informaţii în computerele cuantice.
Blocarea Pauli provine dintr-un principiul formulat pentru prima dată de renumitul fizician austriac Wolfgang Pauli în 1925. Pauli a postulat că toate aşa-numitele particule de fermion - cum ar fi protonii, neutronii şi electronii - cu o stare cuantică similar, nu pot exista în acelaşi spaţiu.
Deoarece la nivelul cuantic există doar un număr finit de stări de energie, acest lucru forţează electronii din atomi să se stivuească în niveluri de energie mai înalte care orbitează din ce în ce mai departe în jurul nucleelor atomice. De asemenea, menţine electronii atomilor separaţi unul de celălalt, deoarece, conform unei lucrări din 1967, scrisă de renumitul fizician Freeman Dyson, fără principiul excluderii, toţi atomii s-ar prăbuşi împreună, apoi ar erupe într-o eliberare enormă de energie.
Aceste rezultate nu numai că produc o variaţie uimitoare a elementelor tabelului periodic, dar împiedică şi picioarele noastre, atunci când stau pe sol, să cadă prin pământ, prăbuşindu-se spre centrul Pământului.
Dacă răceşti mult un gaz apare şi o altă poveste. Acum atomii pierd energie, umplând toate stările cele mai joase disponibile şi formând un tip de materie numit mare Fermi. Particulele sunt acum blocate una de cealaltă, incapabile să urce la niveluri de energie mai înalte sau să coboare la cele mai joase.
În acest moment, ei sunt stivuiţi în cochilii, precum cei aşezaţi la concert într-o arenă epuizată şi nu au unde să meargă dacă sunt loviţi, au explicat cercetătorii. Sunt atât de împachetate, încât particulele nu mai sunt capabile să interacţioneze cu lumina.
Dar este foarte dificil să aduci un nor atomic în această stare. Nu numai că are nevoie de temperaturi incredibil de scăzute, dar necesită şi comprimarea atomilor pentru a înregistra densităţi enorme. A fost o sarcină delicată, aşa că, după ce şi-au prins gazul într-o capcană atomică, cercetătorii l-au bombardat cu  laser.
În acest caz, cercetătorii au reglat fotonii din fasciculul laser astfel încât să se ciocnească numai cu atomii care se mişcau în direcţia opusă lor, făcând atomii să încetinească şi, prin urmare, să se răcească. Cercetătorii şi-au îngheţat norul de litiu la 20 de microkelvin, ceea ce este aproape de zero absolut. Apoi, au folosit un al doilea laser, bine focalizat, pentru a presa atomii la o densitate record de aproximativ 1 cvadrilion (1 urmat de 15 zerouri) atomi pe centimetru cub.
Apoi, pentru a vedea cum au devenit atomii lor suprarăciţi, fizicienii au declanşat un al treilea fascicul laser - calibrat cu atenţie pentru a nu modifica temperatura sau densitatea gazului, folosind apoi o cameră hipersensibilă pentru a număra numărul de fotoni împrăştiaţi. După cum a prezis teoria lor, atomii lor răciţi şi comprimaţi, au împrăştiat cu 38% mai puţină lumină decât cei aflaţi la temperatura camerei.
Toate cele trei lucrări care demonstrează blocarea Pauli au fost publicate pe 18 noiembrie în revista Science.
Acum, că cercetătorii au demonstrat în sfârşit efectul de blocare Pauli, l-ar putea folosi în cele din urmă pentru a dezvolta materiale care suprimă lumina. Acest lucru ar fi util în special pentru îmbunătăţirea eficienţei calculatoarelor cuantice, care în prezent sunt împiedicate de decoerenţa cuantică - pierderea informaţiilor cuantice (transportată de lumină) prin mediu.
„De câte ori controlăm lumea cuantică, ca în aceste computer ultramoderne, împrăştierea luminii este o problemă şi înseamnă că informaţiile se scurg în exterior”, a spus Ketterle. „Acesta este o modalitate de a suprima împrăştierea luminii şi contribuim la tema generală a controlului lumii atomice”.

Consiliul Concurenței a impus noi reguli privind promovarea informațiilor pe piața de leasing operațional, astfel încât companiile să nu își poată coordona comportamentul, evitând încălcarea normelor din domeniul concurenței, potrivit unui comunicat remis, luni, Agerpres.
Astfel, Asociația Societăților de Leasing Operațional (ASLO) și 14 companii s-au angajat să adopte un set de măsuri de conformare cu legislația din domeniul concurenței, care să asigure, în același timp, confidențialitatea colectării, prelucrării și distribuirii de informații privind activitatea de leasing operațional.
Aceste angajamente au fost asumate de cele 14 companii și ASLO pentru a elimina îngrijorările de natură concurențială din cadrul investigației derulate de Consiliul Concurenței privind o posibilă coordonarea a politicilor comerciale, prin fixarea prețului și/sau împărțirea pieței, realizată printr-un schimb de informații referitoare la volumele realizate pe piață de fiecare societate de leasing operațional.
Astfel, din statutul asociației vor fi eliminate prevederile care impun obligativitatea furnizării datelor, informațiile urmând a fi puse la dispoziție de către companii în mod voluntar. Mai mult, doar dacă există minimum cinci participanți, informațiile vor fi prelucrate și distribuite în formă agregată, care să nu permită identificarea companiei.
În același timp, atât companiile, cât și asociația s-au angajat să nu facă publice informații privind strategiile și politicile comerciale, reducându-se astfel riscurile unei posibile coordonări comportamentale între societățile de leasing operațional.
ASLO s-a angajat să publice pe pagina web rezultatele agregate obținute în urma colectării și prelucrării datelor de la companii, în acest fel, putând avea acces la informații și companiile care nu sunt membre ale asociației.
În general, schimbul de informații pe anumite piețe poate fi util analizelor comparative, dar atunci când conține elemente cu grad mare de detaliu și individualizare, poate facilita coordonarea comportamentului companiilor, încălcând normele din domeniul concurenței.
Prin implementarea angajamentelor, informațiile de piață vor fi disponibile atât clienților și altor societăți active pe piață, cât și potențialilor concurenți, într-o formă care să reflecte condițiile de piață, reducându-se riscul creșterii nejustificate a transparenței.
Companiile care și-au asumat angajamente sunt Ald Automotive, Arval Service Lease Romania, Autotechnica Fleet Services, BCR Fleet Management, BT Operational Leasing, Business Lease Romania, Leaseplan Romania, New Kopel România, Porsche Mobility, Premium Leasing, RCI Finantare Romania, Unicredit Leasing Fleet Management, Alexandros Long Term Rental, Finmedia, precum și ASLO.
Consiliul Concurenței va monitoriza îndeplinirea angajamentelor, pe baza informațiilor transmise de către companii. În cazul în care nu își îndeplinesc angajamentele, autoritatea de concurență îi poate sancționa operatorii de pe piață cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Judecătoria Galaţi va pronunţa un verdict, la începutul anului viitor, în procesul lui Cristian Eugen Ignat, căpitan de port în cadrul Căpităniei Galaţi, trimis în judecată pentru compromiterea intereselor justiţiei. Oamenii legii îl acuză pe Cristian Eugen Ignat că în data de 4 februarie 2015 a divulgat fără drept informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, persoanele vizate şi modalitatea în care urmează să se administreze o probă într-un dosar penal, ce viza infracţiunea de contrabandă, comisă de membrii echipajului unei nave sub pavilion panamez, AB VELA. Căpitanul de port a luat cunoştinţă de informaţiile amintite în virtutea funcţiei pe care o deţine la Căpitania Galaţi, fiind solicitat să asiste organele de urmărire penală în acest caz. Punerea sub acuzare a lui Cristian Eugen Ignat vine după recenta condamnare a lui Giorgel Neculai, căpitan de port specialist la Autoritatea Navală Română – Căpitănia Zonală Galaţi, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj.

Nu crede că a încălcat legea

Poliţiştii aveau informaţii că echipajul navei panameze AB VELA a ascuns o importantă cantitate de ţigări la controlul vamal, pe care încerca să o valorifice la diverse persoane în portul Galaţi. Procurorul de caz a autorizat folosirea unui colaborator şi participarea la achiziţionarea de ţigări, urmând ca apoi nava să fie percheziţionată. În perioada cât s-a aflat la sediul Poliţiei de Frontieră din Galaţi, Cristian Eugen Ignat a trimis două SMS-uri unei persoane care lucra în portul Galaţi, prin care a avertizat-o despre controlul ce urma să înceapă. Aceasta, la rândul ei, a transmis mai departe informaţia, astfel că nu a durat mult până când şi echipajul navei panameze a aflat ce urma să se petreacă, iar operaţiunea Poliţiei de Frontieră a căzut. Căpitanul de port a negat iniţial că ar fi implicat în ceea ce se întâmplase, dar ulterior, pus în faţa dovezilor, a recunoscut că a divulgat informaţiile, dar le-a declarat procurorilor că asta nu ar înseamna o încălcare a legii. Dacă va fi găsit vinovat, Cristian Eugen Ignat riscă să primească până la doi ani de închisoare.