Principalele tarife de utilizare a infrastructurii portuare înregistrează o tendinţă de scădere cu procente cuprinse 5% şi 20%, potrivit datelor puse la dispoziţia Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), din cadrul Consiliului Concurenţei, de către administraţiile portuare. Spre exemplu, în cazul Administraţiei Canalelor Navigabile, tariful de tranzitare a canalului navigabil (lei pe tonă capacitate) scade cu 10,16%, iar în cazul navelor tehnice, tariful de cheiaj (lei/zi) scade cu 15,71%.

CSDN a avizat normele de fundamentare a tarifelor percepute de către administraţiile portuare, care nu se află în Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T), pentru utilizarea infrastructurii portuare. Normele au fost elaborate de către administraţiile portuare, pe baza datelor din contabilitatea de gestiune.

„Prin aprobarea normelor de fundamentare a tarifelor de utilizare a infrastructurii portuare putem monitoriza structura acestor tarife. Practic, putem spune că legislaţia în domeniul naval şi-a atins scopul, respectiv de a îmbunătăţi relaţiile dintre administraţiile portuare şi operatori. Am colaborat foarte bine cu administraţiile portuare din Constanţa, Galaţi şi Giurgiu, care au fost receptive la sugestiile noastre şi au dat dovadă de o mai bună înţelegere a nevoilor operatorilor”, a declarat Elena Kleininger, preşedinte CSDN.

Tarifele de utilizarea a infrastructurii vor fi aprobate de către Consiliile administraţiilor portuare, urmând să fie făcute publice şi aplicate în mod transparent şi nediscriminatoriu.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, care funcţionează în cadrul Consiliului Concurenţei, avizează normele de fundamentare a tarifelor, a chiriilor şi redevenţelor pentru porturile care nu sunt în Reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T) şi soluţionează plângerile formulate în legătură cu un tratament inechitabil sau discriminatoriu. În plus, formulează recomandări pentru dezvoltarea transportului naval şi analizează respectarea cadrului legal.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European şi raportor al Comisiei de Industrie, cercetare şi energie din Parlamentul European pentru modificarea Regulamentului de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă în ceea ce priveşte capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă a declarat că, în urma votului de azi din Comisia pentru Industrie, Energie şi Cercetare, România va fi avantajată de exceptarea de la principiul „Nu face rău semnificativ” pentru proiectele de infrastructură şi instalaţiile de petrol şi gaze, inclusiv pentru regenerabile, stocare, interconectori şi transportul energiei.
"Comisia Europeană avea deja în vedere derogarea pentru infrastructura şi instalaţiile de petrol şi gaze, dar am reuşit extinderea acestei derogări la regenerabile, stocare, interconectori şi transportul energiei. Pentru România înseamnă că pot fi demarate proiecte în domeniu mult mai rapid", a precizat Dan Nica, raportor ITRE pentru modificarea Regulamentului de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă în ceea ce priveşte capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă.
Europarlamentarul român susţine că "ne confruntăm cu o criză majoră din cauza pandemiei şi a războiului din Ucraina şi trebuie să luăm măsuri urgente. În acest spirit avem propunerea Comisiei pentru includerea unui capitol RepowerEU în Facilitatea de redresare şi rezilienţă (RRF). Comisia propune să ofere sprijin financiar, în cadrul RRF, pentru a înlătura blocajele din reţeaua europeană de gaze, în cazul încetării fluxurilor de gaze ruseşti", a subliniat Dan Nica.
Coordonatorul eurodeputaţilor S&D din Comisia pentru Industrie, Energie şi Cercetare a anunţat că s-au mai adoptat solicitarea ca măsurile din planurile naţionale să reflecte şi nevoile consumatorilor vulnerabili din sectorul energetic, precum şi flexibilitatea de a modifica planurile naţionale de redresare şi rezilienţă, pentru a lua în calcul efectele războiului din Ucraina, în cazuri specifice şi justificate.

Electrificarea unui sector de cale ferată, modernizarea a 20 de treceri la nivel cu calea ferată, a 14 poduri şi a patru podeţe reprezintă principalele obiective de mare infrastructură feroviară aflate deja în derulare pe raza judeţului Galaţi, anunţă prin intermediul unui comunicat de presă deputatul PNL, Onuţ Valeriu Atanasiu.

„În primul caz este vorba de electrificarea liniei Doaga – Tecuci – Barboşi, obiectiv aprobat iniţial printr-un decret al Consiliului de Stat din 1988. În 1996 au fost finalizate lucrările pe ruta Doaga – Tecuci (12 km), fără finalizarea lucrărilor la echipamentele de electroalimentare a liniei de contact. În perioada 2001 – 2003 s-au reproiectat soluţiile tehnice de execuţie la majoritatea obiectivelor neterminate. Valoarea obiectivului a fost evaluată la 99,4 milioane dolari, la nivelul lui 2002. Conform Ministerului Transporturilor, s-a ajuns ca, în prezent, să mai fie de executat din acest obiectiv lucrări în valoare de 5 milioane de lei, fără TVA, cu termen de finalizare 2023“, precizează Onuţ Valeriu Atanasiu.

Potrivit acestuia, pe raza Regionalei CF Galaţi, în prezent, se preconizează modernizarea a 20 de treceri la nivel cu calea ferată. „În prezent, pe raza Regionalei CF Galaţi se preconizează modernizarea a 20 de treceri la nivel cu calea ferată, acestea urmând a fi stabilite conform priorităţilor propuse de proiectant. Contractul de proiectare este deja în derulare, are drept termen de finalizare luna decembrie a acestui an iar costul contractului este de 1,4 milioane de lei, fără TVA. Mai este vizată reabilitarea a 14 poduri şi 4 podeţe. Valoarea contractului, aferent elaborării studiului de fezabilitate, este de 1,8 milioane de lei fără TVA, cu termen estimat de finalizare aprilie 2022“, conchide deputatul PNL comunicatul citat.

În cadrul unei conferinţe de presă, conducerea Apă Canal SA a prezentat stadiul implementării proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi, în perioada 2014-2020, finanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Durata contractului este de 105 luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2023, iar valoarea totală, după ultimul act adiţional, este de 889.975.308 lei, cu TVA inclus, adică aproximativ 178 milioane de euro. Prin intermediul acestui proiect, se înfiinţează şi se extind sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Galaţi.

Astfel, se lucrează la reabilitarea şi extinderea unui număr de 3 Sisteme Zonale de Alimentare cu apă - Galaţi, Tecuci, Bereşti - şi realizarea unui Sistem de alimentare nou în Cosmeşti Vale, acestea deservind un număr de 46 localităţi grupate în 22 de Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT). Populaţia beneficiară a investiţiilor de alimentare cu apă va fi de 129.671 de locuitori, reprezentând aproximativ 20,7% din populaţia totală a judeţului.

De asemenea, se derulează lucrări în domeniul apei uzate, constând în extinderea sistemelor de canalizare în 14 aglomerări, din care 10 grupate în 2 clustere, deservind un număr de 43 de localităţi grupate în 22 de UAT-uri. Populaţia beneficiară a investiţiilor de canalizare-epurare a apelor uzate va fi de aproximativ 44.242 de locuitori, reprezentând aproximativ 7,07% din populaţia totală a judeţului.

Potrivit declaraţiilor directorului general al Apă Canal SA, Gelu Stan, stadiul implementării proiectului este de 56-57%, judeţul nostru situându-se pe locul 2 la nivel naţional, doar Vrancea având un stadiu mai avansat cu doar 3-4 procente în plus faţă de Galaţi. Gelu Stan a afirmat că proiectul a întâmpinat şi greutăţi, unele dintre firmele de construcţii prestatoare au dat faliment, altele se confruntă cu lipsa forţei de muncă.

Ministerul Agriculturii a deschis până în prezent principalele 10 măsuri din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu finanţări de peste 900 de milioane de euro, iar la începutul lunii septembrie va fi lansată şi măsura dedicată infrastructurii din mediul rural, a declarat pentru AGERPRES ministrul de resort, Daniel Constantin.

"Suntem, cred, primul minister care a reuşit să deschidă aproape toate măsurile din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală. Până în momentul de faţă avem 900 de milioane de euro pe 10 măsuri care au fost deschise din PNDR 2014-2020, respectiv măsurile de investiţii, procesare, partea de pomicultură, tinerii fermieri, fermele mici, irigaţii, investiţii non-agricole. Mai avem însă o provocare la începutul lunii septembrie vizavi de infrastructura din mediul rural şi unde aşteptăm ca şi primăriile să depună proiecte. Practic, avem stabilită strategia pe următorii 6 ani şi nu mai poate fi modificată", a subliniat ministrul Agriculturii.

Noul PNDR 2014-2020 destinat dezvoltării agriculturii cuprinde 14 măsuri de finanţare şi fonduri totale de 9,363 miliarde de euro, din care peste 8 miliarde de euro reprezintă fondurile europene, iar 1,347 miliarde de euro contribuţia naţională. SubMăsura 7.2 — Investiţii în infrastructura de bază are o alocare totală PNDR pentru 7 ani de 1,103 miliarde de euro, din care 935.505.962 euro din fonduri europene şi 167.730.716 euro de la bugetul de stat.

Potrivit şefului MADR, măsurile care efectiv mai trebuie deschise pe noul program sunt cele de agromediu, care însă se deschid în mod automat, infrastructura în mediul rural, partea de cooperare şi cea de silvo-mediu.

În vederea promovării noului Program, ministrul Agriculturii a însoţit Caravana PNDR 2014-2020 în şase judeţe din ţară, iar discuţiile cu potenţialii beneficiari şi cu fermierii au avut loc în 24 de comune din aceste judeţe.

"Am considerat că este important să mergem noi la nivel de comună şi nu la nivel de judeţ, iar până acum am reuşit să ajungem în Timiş, Arad, Bihor, Maramureş, Satu Mare şi Cluj. În fiecare judeţ am fost în 4 comune, în total 24 de comune, dar practic am interacţionat cu fermieri din tot judeţul, pentru că am fost într-o comună care este parte a unui GAL (Grup de Acţiune Locală n.r.). Toţi primarii din GAL au fost invitaţi şi o mare parte au şi venit, iar acest lucru înseamnă că am interacţionat cu tot ceea ce înseamnă suprafaţa judeţului respectiv. Pe de o parte este important să le transmitem informaţii cu privire la viitorul PNDR, iar pe de altă parte este important să avem cel puţin un cetăţean sau o societate, pe cineva din comuna respectivă care să fie parte a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR), pentru a transmite informaţii şi pentru a transmite feedback din teritoriu", a explicat ministrul.

Acesta a mai precizat că fiecare participant la acţiunile organizate în teritoriu a completat un formular, iar în perioada următoare vor fi selectaţi cei care vor face parte din această Reţea de diseminare a informaţiilor despre PNDR. "Dacă va fi cel puţin unul pe comună, asta înseamnă cel puţin 3.000 de participanţi la nivel naţional, dar este posibil să fie chiar mai mulţi pe o comună. Este un lucru important, iar mijloacele electronice ne pot ajuta să avem o Reţea mult mai eficientă şi mult mai uşor de constituit", a adăugat Constantin.

Potenţialii beneficiari ai fondurilor europene au fost informaţi în cadrul întâlnirilor din teritoriu despre simplificările aduse noului program, despre sistemul online şi în mod continuu de depunere de proiecte, despre partea de achiziţii cu beneficii şi simplificări atât pentru sectorul public cât şi pentru cel privat, precum şi despre avize, care nu mai sunt necesare la depunerea proiectului ci doar la momentul în care semnează contractul de finanţare.

"Toţi au apreciat că lucrurile merg spre mai bine, dar au venit foarte multe solicitări de simplificare din partea lor. De aceea ne-am dat seama că e bine să mergem la nivel de comună pentru că toate aceste simplificări pe care noi am încercat să le propagăm prin intermediul presei nu au ajuns la toţi beneficiarii aşa cum ne-am dorit noi, şi mulţi dintre participanţi au fost surprinşi că s-au luat deja măsuri pe care le aşteptau şi despre care nu ştiau", a adăugat oficialul MADR.

Ministrul a mai menţionat că a profitat de aceste vizite pentru a le vorbi fermierilor şi despre trecerea la o formă de organizare bazată pe grupuri de producători şi cooperative.

"Acesta este cel mai important lucru în perioada următoare, să trecem la o formă de organizare pe bază de grupuri de producători, pe bază de cooperative. Există acea reticenţă, şi eu mă aşteptam să fie mai puţin prezentă în Ardeal, la conceptul de cooperative. Mă aşteptam, fiind mai aproape de Occident, să nu aibă chiar aşa de mare reticenţă la acest concept. S-au făcut însă şi acolo paşi extraordinari şi dau exemplu cooperativa Someş-Arieş din Cluj pe care am vizitat-o. Lucrează foarte bine şi chiar a făcut pasul următor: a preluat o unitate de microprocesare de la Friesland pe care o gestionează şi o exploatează în acest regim de integrare a producţiei. Am întâlnit cooperative şi la Timiş, la Satu Mare, unde şi ei vor să preia o unitate de procesare. Eu le-am prezentat avantajele pe zona de cooperative şi chiar le-am spus că în luna august vom veni cu o Ordonanţă care să aducă beneficii pentru cei ce se constituie în grupuri de producători sau cooperative. Facilităţi fiscale, cu alte cuvinte, pentru cei care se asociază, şi chiar avem un proiect de ordonanţă pe care o să-l facem public în perioada următoare. Pe de o parte trebuie să le dăm avantaje pentru a-i organiza şi pe de altă parte venim cu facilităţile fiscale şi suplimentări de 20% dacă aplică ca şi cooperative", a mai adăugat ministrul.

Potrivit sursei citate, următoarele judeţe vizitate în cadrul Caravanei vor fi cele din zona Moldovei, respectiv Bacău, Galaţi, Botoşani, Suceava, iar ulterior zona de sud-vest, Caraş, Mehedinţi, însă până la sfârşitul acestui an "vrem să mergem cu caravana în toată ţara".