Croaţia, Ungaria, Portugalia, Malta şi Franţa sunt ţările din Uniunea Europeană (UE) în care s-au semnalat în 2015 cele mai multe probleme legate de siguranţa internetului, cum ar fi viruşii care au afectat computerele, pierderi financiare, folosire abuzivă a datelor personale sau accesul copiilor la pagini web necorespunzătoare vârstei lor, informează Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În medie, la nivelul UE 25 %, dintre utilizatorii de internet în scopuri private s-au confruntat anul trecut cu asemenea probleme, conform studiului care vizează situaţia din 27 de state ale UE, pentru România neexistând date disponibile, scrie AFP.
Cele mai frecvente deficienţe s-au semnalat, în ordine, în Croaţia (42%), Ungaria (39%), Portugalia (36%), Malta /34%) şi Franţa (33%), urmate de Luxemburg (31%) şi Spania (30%). La polul opus, cele mai sigure ţări au fost Cehia (10%), Olanda (11%) şi Slovacia (13%).
Datele indică o scădere de la 31% în 2010 la 21% în 2015 a internauţilor ale căror computere au fost afectate de viruşi.
Tema de furtul datelor personale constituie o frână în calea cumpărăturilor online şi a descurajat anul trecut un internaut din cinci să facă acest gen de achiziţii, conform cercetării Eurostat, realizate pe persoane cu vârste între 16 şi 74 de ani. Cea mai mare neîncredere s-a observat în România (35%), Suedia (34%), Portugalia (30%) şi Franţa (29%).

Publicat în Mapamond

Nouă dintre primele cincisprezece oraşe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România, însă autorităţile de la Bucureşti trebuie să ia măsuri pentru reducerea decalajului existent între zonele urbane şi rurale pe acest segment, a afirmat Elisabetta Capannelli, director de ţară pentru România al Băncii Mondiale, cu ocazia lansării Raportului "Digital Dividends World Development 2016".
"(...) România ar trebui să reducă decalajul de internet de mare viteză şi disparităţile dintre zonele urbane şi rurale. România ocupă unul dintre primele locuri la nivel global în ceea ce priveşte accesul la internet de mare viteză, având valori mai bune decât Uniunea Europeană (UE). Nouă dintre primele cincisprezece oraşe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România. Sectorul Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) poate deveni unul dintre factorii determinanţi-cheie de creştere a economiei româneşti, dacă oportunităţile furnizate de internetul de mare viteză sunt utilizate integral. Agenda Digitală este un domeniu important în ceea ce priveşte angajamentul Băncii Mondiale în România. Una dintre constatările-cheie, confirmate de către raportul de anul acesta, este aceea că disparităţile geografice şi cele privind sărăcia sunt strâns corelate cu modul în care tehnologia este utilizată la nivel naţional", a spus Capannelli.
Oficialul Băncii Mondiale a menţionat, totodată, că România se află pe locul 23 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte conectivitatea, iar aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o reţea de internet de mare viteză.
"(...) decalajul dintre numărul de conexiuni la internet din zonele rurale comparativ cu zonele urbane rămâne în continuare mare. România ocupă locul 23 la nivelul UE în ceea ce priveşte conectivitatea. 11% dintre gospodăriile din România nu beneficiază de acoperire cu reţea fixă de internet de mare viteză şi aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o reţea de internet de mare viteză. Strategia Guvernului este aceea ca acoperirea cu internet de mare viteză să crească de la 90% la 97% (valoarea UE28), iar nivelul de penetrare al gospodăriilor din zonele rurale să aibă o creştere de la 55% la 70% (valoare UE28). În următorii cinci ani, peste 3,4 milioane de gospodării trebuie să fie conectate la reţeaua de internet de mare viteză, pentru a obţine acoperirea universală (...)", a afirmat Elisabetta Capannelli.
Potrivit directorului de ţară pentru România al Băncii Mondiale, potenţialul capitalului uman în domeniul IT din România este extrem de ridicat, cu toate acestea eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetăţenilor, cât şi operatorilor economici, trebuie amplificate.
"Limba română este cea de-a doua cea mai vorbită limbă în birourile Microsoft la nivel global, iar specialiştii români în domeniul Tehnologiei Informaţiei (IT) sunt printre cei mai buni în cadrul tuturor companiilor IT mari la nivel global. O parte dintre cele mai populare aplicaţii de pe telefoanele noastre mobile sunt dezvoltate de ingineri români. Potenţialul capitalului uman din această ţară este extrem de ridicat. Totuşi, paradoxul este acela că România are cel mai scăzut procentaj de utilizatori constanţi de internet la nivelul UE (48%), iar 39% din populaţia română nu a utilizat niciodată internetul, media UE fiind de 18% (...) Competenţele digitale sunt necesare pentru fiecare tip de forţă de muncă din România, iar lipsa acestora reprezintă o barieră importantă în calea dezvoltării economice (...) România trebuie să amplifice eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetăţenilor, cât şi operatorilor economici. România a înregistrat progrese în anumite domenii ale serviciilor de eGuvernare dedicate operatorilor economici", a subliniat Capannelli.
Aceasta a dat ca exemplu iniţiativa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind simplificarea plăţii impozitelor, precum şi aplicaţia eReţetă, prin intermediul căreia 60% dintre medicii de familie transferă reţetele farmaciştilor în format electronic, România ocupând locul 7 la nivelul statelor UE datorită acestui tip de serviciu.
"Totuşi, per total, disponibilitatea serviciilor de eGuvernare are cel mai scăzut nivel din UE. Serviciile publice online - precum registrul online al stării civile şi baza de date de carduri de identitate ale cetăţenilor - ar putea fi un instrument eficient pentru reducerea costurilor suportate de administraţia publică şi ar genera beneficii de eficientizare atât pentru întreprinderi, cât şi pentru cetăţeni. Pentru ca acest lucru să aibă loc, Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România (SNADR) are o serie de obiective referitoare la astfel de evenimente de viaţă. Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională doreşte să dezvolte o serie de servicii electronice pentru cetăţeni şi operatorii economici. Cred că un domeniu-cheie ce trebuie să fie abordat este interoperabilitatea sistemelor IT la nivelul Guvernului, în vederea obţinerii unei arhitecturi IT eficiente", a precizat oficialul Băncii Mondiale.
Banca Mondială a lansat, în data de 9 februarie, Raportul "Digital Dividends World Development 2016", document din care reiese faptul că numărul utilizatorilor de internet la nivel mondial ajunsese, la finele anului 2015, la aproximativ 3,2 miliarde, triplu faţă de cifrele înregistrate în ultimul deceniu. Aceeaşi statistică arată că aproape 60% din populaţia lumii este off-line şi nu poate participa activ la economia digitală. În plus, per ansamblu, 6 miliarde de oameni nu au acces la o conexiune de internet de mare viteză, aproximativ 4 miliarde nu au acces la o conexiune internet şi circa două miliarde de oameni nu deţin un telefon mobil.

Publicat în Economie

Internetul s-a transformat dintr-un canal media într-o utilitate, spune Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), estimând, totodată, că, în următorii zece ani, 90% din populaţia oraşelor şi 70% din locuitorii de la sate vor avea acces la online. Conform asociaţiei, dincolo de imaginea cifrelor care prezintă măsura extinderii şi popularizării mediului online, asistăm la transformarea internetului dintr-un canal media într-o utilitate şi la modificarea percepţiei publicului în acest sens.
Generaţia tânăra, nativii erei digitale, învaţă de la vârstele cele mai fragede să utilizeze internetul. În mediul urban, peste 95% din tinerii cu vârste între 14-24 ani utilizează internetul, procentul depăşind 98% în Bucureşti şi oraşele mari. În mediul rural procentul este de 82%, dar, având în vedere rata de creştere accentuată, cel mai probabil procentele se vor egaliza în câţiva ani. La 14 ani probabil nu toţi adolescenţii au voie să utilizeze gazele în gospodărie, dar 89% din ei utilizează internetul.
Pentru aceşti tineri internetul nu a apărut ca un canal media. Ei întreabă de accesul la internet la hotel sau la restaurant, aşa cum generaţia adultă întreba de apă sau de căldură cu ani în urmă. Această tendinţă, mai evidentă în cazul tinerilor, se menţine şi în rândul populaţiei adulte. Internetul a devenit un facilitator, un mijloc ce răspunde unei serii întregi de nevoi: informare, comunicare, interactivitate, divertisment, educare, achiziţie de bunuri şi servicii, găsirea unui loc de muncă sau vânzarea unui obiect vechi.
Mediile aşa-numite tradiţionale - presa scrisă, radioul, televiziunea, panotajul - au suferit transformări ale conţinutului, mesajelor, modului de a comunica cu oamenii, dar ele fundamental au rămas medii de comunicare, fiind imposibil să se distanţeze de scopul pentru care au fost create: informare, educare, divertisment. Pe lângă ele s-au creat servicii ce au devenit ele însele utilităţi: transmisia undelor radio şi TV, cablul TV, difuzarea de presă. Internetul a produs însă cea mai serioasă şi importantă schimbare: a desprins conţinutul de canalul său original şi l-a retransmis, fie el conţinut scris, audio sau video, prin propriile mijloace specifice, precizează BRAT.
Potrivit asociaţiei, internetul va ajuta la diversificarea şi îmbogăţirea canalelor tradiţionale sau le va limita puterea. Televiziunea a început deja să se schimbe, 12% dintre români au deja "smart TV" şi încep să îl utilizeze ca atare, vizualizarea emisiei TV liniare este în descreştere peste tot în lume. Panotajul şi radioul, chiar dacă mai puţin influenţate, vor învăţa să profite de noua platformă şi să îşi îmbogăţească oferta pentru propriul public.
Pe de altă parte, presa scrisă, chiar dacă a fost cea mai afectată până în prezent pierzând supremaţia asupra informaţiei scrise, a generat unele dintre cele mai puternice branduri online. Oamenii obişnuiţi să citească vor citi în continuare conţinutul, brandul cunoscut, schimbând doar platforma, mai spune BRAT.
Pe lângă eliminarea barierelor geografice, socio-culturale, informaţionale şi deschiderea de noi oportunităţi pentru afirmarea individuală, mediul online a atras şi dezvoltat răspunsuri la toate nevoile şi obiceiurile de zi cu zi ale oamenilor. Utilizarea internetului nu trebuie asimilată cu accesarea unor site-uri de conţinut, ea vizează multe alte scopuri: 75% dintre utilizatori folosesc internetul pentru folosirea e-mailului, 63% pentru accesarea unor site-uri de servicii, 84% pentru căutare de informaţii, 20% pentru jocuri de noroc si pariuri sportive etc.
Această interdependenţă se manifestă în acoperirea, într-o măsură din ce în ce mai mare, a nevoilor zilnice folosind mediul online. 30% din populaţia din mediul urban face cumpărături pe internet, procentul urcând la 47% în rândul tinerilor 14-24 ani, în timp ce 26% dintre persoanele din grupa de vârstă 25-34 ani realizează operaţiuni bancare online lunar, iar 58% dintre persoanele sub 45 de ani caută să se informeze mai întâi pe internet înainte să ia decizia de achiziţie pentru un produs.
Internetul se maturizează, se transformă şi se dezvoltă continuu, mai spune BRAT. În prezent este o utilitate pentru tot mai mulţi oameni. Având în vedere ritmul actual de creştere, BRAT estimează că în România, în umătorii zece ani, 90% din populaţia oraşelor şi 70% din populaţia satelor vor avea acces la această utilitate.
De asemenea, potrivit BRAT, în ultimii ani, penetrarea internetului a crescut exponenţial. În prezent, la nivel naţional sunt 8,8 milioane de utilizatori, din care 6,5 milioane utilizează internetul în fiecare zi. De asemenea, 70% din populaţia oraşelor şi 44% din cea a satelor din România utilizează internetul. În mediul urban, consumul zilnic de internet pentru segmentul de vârstă 14-64 de ani a crescut de peste şapte ori din 2002 până în prezent, de la 8% la 56%.
Acelaşi procent, 56%, reprezintă procentul persoanelor ce locuiesc în gospodarii din mediul rural care au acces la internet. Din acest punct de vedere, internetul reprezintă a doua utilitate, după electricitate, la care locuitorii din rural au acces şi pe care şi-o permit, mai spune BRAT.
Asociaţia adaugă că dintr-un mediu considerat elitist, accesat cu predilecţie de către tineri educaţi din oraşe mari, internetul a devenit un mediu accesibil unei categorii de populaţie din ce în ce mai largi.
De asemenea, profilul actual al utilizatorilor de internet se aliniază la structura populaţiei, eliminând discrepanţele generate de profilul primilor utilizatori. Populaţia tânără, cea a marilor oraşe, populaţia educată a atins deja pragul maxim. Creşterea numărului de utilizatori ai internetului provine în prezent din rândul populariei adulte sau vârstnice, din oraşe medii şi mediul rural, din rândul populaţiei cu educaţie mai redusă. Utilizatorii de internet se maturizează, îmbătrânesc şi capătă experienţă ca utilizatori: 76% dintre utilizatori folosesc internetul de mai mult de cinci ani.
Pe de altă parte, conţinutul se desprinde treptat de canalul media unde a fost creat sau care l-a consacrat în mod tradiţional. Internetul are marele avantaj de a fi capabil să integreze orice formă de conţinut: text, audio, video, creând o experienţă plăcută utilizatorului, oferind accesibilitate, interactivitate şi facilităţi superioare odată cu popularizarea dispozitivelor mobile, mai spune BRAT.
Preferinţele oamenilor pentru diversele teme generale de interes ale vieţii nu s-au schimbat semnificativ în ultimii zece ani, dar oamenii au acum la îndemână o manieră mult mai facilă de a accesa conţinutul care îi interesează. În prezent este mult mai uşor pentru public să aleagă doar ceea ce îi interesează din totalul informaţiilor pe care le are la dispoziţie. Nu doar priceperea creatorului conţinutului în a varia şi alterna platformele de distribuţie ale conţinutului său face ca acesta să fie accesat pe o platforma sau alta în mod preferenţial, oamenii învaţă să utilizeze tehnologia şi internetul în propriul interes şi pentru a câştigă timp.
De asemenea, tot mai mulţi români accesează pe internet tipul de conţinut media pe care îl găseau în canalele tradiţionale în urmă cu zece ani: 15% dintre utilizatori accesau pe internet site-urile unor ziare/ reviste în 2005, în prezent procentul acestora este de 50%. La fel se întâmplă şi în cazul celorlate medii. O treime din populaţie ascultă radio online sau se uită la TV pe internet, în timp ce procentul acestora nu depăşea 5% în 2005.
Mai mult, oamenii rămân fideli brandurilor de conţinut. Din primele 15 site-uri din România sub aspectul numărului de vizitatori zece aparţin unor produse media lansate şi consacrate în media "tradiţională".
Totodată, BRAT spune că, din perspectiva consumului de conţinut media, internetul pare a fi câştigătorul în raport cu multe criterii: accesibilitate, rapiditate, interactivitate, diversitate, conţinut generat de utilizatori.
Dar creşterea accelerată a numărului de utilizatori şi a volumului informaţiilor disponibile online a atras după sine şi decreşterea încrederii în acest mediu. Singurul indicator care a scăzut în ultimii zece ani în ceea ce priveşte internetul este nivelul de încredere al populaţiei în informaţiile găsite pe internet. Astfel, 60% dintre utilizatori declarau în 2005 că au încredere în informaţiile găsite pe internet, în timp ce doar 45% mai consideră acest lucru în prezent.
BRAT este organizaţia industriei de media din România care măsoară audienţa presei scrise şi a mediului online, auditează tirajele (presa scrisă) şi monitorizează investiţiile în publicitate (presa scrisă, online, radio şi outdoor). Măsurătorile şi monitorizările BRAT sunt independente şi transparente, pe baza standardelor profesionale stabilite de membrii săi în concordanţă cu normele internaţionale.

Publicat în Economie

Raoul Chiesa, fost hacker italian, fondator şi CEO la Security Brokers sfătuieşte utilizatorii de Internet să aibă grijă ce postează, pentru că va fi foarte greu să şteargă acele date, indiferent dacă este vorba de fotografii sau informaţii cu caracter personal. "Internetul nu uită niciodată. (...) Dacă postaţi ceva pe Internet, este alegerea dumneavoastră", a precizat expertul în criminalitate informatică, miercuri seara, la Casa de Cultură a Sindicatelor, în cadrul unei reuniuni la care au participat mai mulţi specialişti în securitate informatică, inclusiv reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii.

Pentru a-i convinge pe utilizatorii de Internet să fie mai atenţi ce date despre ei fac publice, fostul hacker le-a recomandat să îşi imagineze că se prezintă la un interviu de angajare, unde cei care doresc să-i ofere un loc de muncă au verificat anterior pe Internet şi au descoperit fotografii mai vechi cu candidatul, în care era beat criţă, dezbrăcat, îmbrăţişând o statuie în centrul unui oraş.

Asemănat cu un elefant, Internetul are o memorie greu de imaginat, aprecia fostul hacker. În sprijinul afirmaţiei sale, Raoul Chiesa a apelat la ajutorul unui actor sibian care, în timpul unei scenete, i-a spus unui programator foarte multe lucruri despre el, deşi nu l-a văzut în viaţa sa, bazându-se doar pe ceea ce acesta a postat de-a lungul anilor pe diverse pagini de pe Internet.

Nu doar Raoul Chiesa dar şi ceilalţi specialişti prezenţi la discuţia cu sibienii au avertizat, de asemenea, că utilizatorii de Internet nu ar trebui să facă publice acele date care îi pot vulnerabiliza şi care îi ajută foarte mult pe cei care le-ar putea face rău.

Raoul Chiesa a vorbit la Sibiu, în timpul Congresului Internaţional "Cybersecurity în România — platformă de dialog public-privat", despre testele făcute în unul din cele mai mari aeroporturi din Europa, unde a verificat dacă se poate trece de sistemul de securitate informatică. În cazul în care un hacker ar putea sparge un astfel de sistem, pasagerii ar avea mult de suferit, pentru că ar putea schimba inclusiv afişajul electronic care indică decolările şi aterizările aeronavelor, a apreciat Chiesa.

Congresul de la Sibiu nu este dedicat doar specialiştilor ci şi publicului. La parterul Casei se Cultură a Sindicatelor din Sibiu, oricine poate sta de vorbă până sâmbătă cu reprezentanţii mai multor firme, dar şi ai Serviciul Român de Informaţii, pentru a afla cum să îşi protejeze datele din telefon sau calculator.

Publicat în Mozaic
Luni, 20 Iulie 2015 00:00

Internetul şi extremiştii

Internetul: un mediu pentru extremiştii politici. Cam aşa l-au definit recent, la Potsdam, în cadrul unei conferinţe pentru siguranţa pe web, serviciile secrete, poliţia şi profesorii din statele europene. Aceştia sunt de acord că internetul este mediul prin care extremiştii îşi atrag cel mai des victimele. Radicali de stânga, radicali de dreapta, extremişti religioşi, toţi încearcă să-i ademenească pe viitorii simpatizanţi prin lumea digitală.

Din punctul de vedere al extremiştilor, acesta este cel mai bun lucru pe care îl pot face. Pentru că internetul este mediul fără limite, al oportunităţilor infinite. Internetul îţi aduce lumea întreagă în casă, dar te îndepărtează în acelaşi timp de mediul tău cel mai apropiat, cum ar fi familia. Şi pe asta mizează extremiştii.

 

Sfârşitul tradiţiilor

 

În acelaşi timp, internetul a reuşit să distrugă tradiţiile. Adică mai mult sau mai puţin tot ceea ce era considerat de valoare şi care era transmis de la o generaţie la alta. Din acest pachet făceau parte lucrurile pe care le consideram bune, corecte, şi pe care trebuia să le păstrăm ca atare. Tradiţiile s-au evaporat, în mare parte.

Acest lucru poate fi considerat şi pozitiv. Omul este în sfârşit liber, poate să facă ce vrea, fără să mai asculte de poveţele unor regi, maeştri sau profeţi. Nu mai lasă pe nimeni să-i dicteze ce are de făcut. Ce evoluţie!

Dar preţul acestei evoluţii îl plătim tot mai mult: tradiţiile au dispărut, iar ceea ce consideram „valori” în timpurile vechi, mai există foarte rar. Fiecare se comportă cum crede de cuviinţă. Dacă înainte tradiţiile ne călăuzeau drumul, acum fiecare şi-l alege singur. Şi pentru că tradiţiile, fiind inexistente, nu ne mai învaţă ce e bine şi ce e rău, fiecare a ajuns să creadă că tot ceea ce face e bine şi că are tot timpul dreptate. Sunt timpurile ego-ului exagerat. Distrugerea canoanelor produce egomaniaci.

 

„Critică” în loc de educaţie

 

Şi ar fi încă acceptabil, dacă egomanii nu ar avea puteri atât de mari. Canoanele distruse nu constau numai în reguli tradiţionale de comportament. Ci se extind asupra cunoaşterii şi a educaţiei. Faptul că educaţia e importantă şi că merită să îţi dai silinţa era de la sine înţeles, până nu demult.

Dar între timp, mediile de divertisment, reformele în învăţământ şi această cultură a „îndoielii” au distorsionat educaţia atât de mult, încât din ea însăşi a rămas numai o umbră. În aceste timpuri, în care orice informaţie este la un click distanţă, educaţia şi-a pierdut strălucirea. În locul ei s-a strecurat „critica” şi sugestia, pe care o primim peste tot, de a pune lucrurile la îndoială.

Această cultură a criticii s-a impus puternic. De ce? Este foarte simplu: atitudinea de acest gen face viaţa uşoară, pentru că nu mai obligă la nimic. Nu mai trebuie să ne dăm silinţa să ne însuşim cunoştinţe despre ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Ajunge să avem o atitudine critică şi cu asta basta.

 

Spaţiul nelimitat al utopiilor

 

Şi exact pe asta se bazează extremiştii: programa lor vine ca o critică, fiind în acelaşi timp însă precară din punct de vedere intelectual. Un „Führer” pentru cei de dreapta, un revoluţionar pentru cei de stânga, un profet pentru cei religioşi: emblemele şi motto-urile, utopiile banale, modul în care îşi fac extremiştii propagandă e arhicunoscut.

Şi exact prin această strategie sunt ei potriviţi timpurilor actuale. Pentru că nu au de la cei pe care vor să îi ademenească nicio pretenţie. Nimic nu e complicat, totul poate fi obţinut imediat. Canoanele de altădată s-au simplificat în mâinile lor. Mesajul lor constă în maximum două - trei cuvinte cheie. Pentru egomaniacii needucaţi - o ofertă extrem de atrăgătoare. Se pare că niciodată educaţia şi identitatea nu au fost mai uşor de obţinut.

Iar asta explică şi de ce internetul este atât de propice pentru răspândirea ideologiilor extremiştilor: duce utopiile la infinit, în spaţiul nelimitat al promisiunilor. În lumea reală, vorbele fără rost sunt taxate, mai devreme sau mai târziu. Pe internet, ele se pierd într-un spaţiu al fanteziei şi al nebuniei, în care nu eşti contrazis niciodată. Pe vremuri se spunea că dacă nu eşti bun de nimic, te faci cârciumar. Astăzi, cine nu e bun de nimic ajunge să acceseze site-urile extremiştilor politici şi religioşi.

Publicat în Mapamond
Vineri, 17 Iulie 2015 00:00

Scanaţi din cap până în picioare

Cărţile de credit, telefoanele mobile, activitatea pe internet: pentru economia secolului 21, datele personale au devenit bunul cel mai de preţ. Cum rămâne cu sfera privată?

Internetul – adevăratul Big Brother

Vi s-a întâmplat vreodata ca datele personale să fie recunoscute la casă într-un magazin de la care aţi făcut achiziţii în prealabil prin platforma lui online? De multe ori, proprietarul cărţii de credit rămâne în baza de date a magazinului, cu toate informaţiile furnizate de el online.
Ajunge ca funcţiile de wi-fi şi bluetooth să fie permanent deschise pe telefonul mobil, pentru colectarea datelor prin aşa-numitul real world tracking. Printr-o sincronizare a activităţii unui consumator pe internet cu mişcarea în viaţa reală, se poate afla relativ simplu care sunt magazinele preferate ale cuiva, sau cât timp petrece persoana respectivă într-un magazin. Oficiul pentru protecţia datelor din Berlin avertizează consumatorii că tot mai multe firme recurg la această metodă, pentru a întemeia baze de date în scopuri publicitare. În consecinţă, ar trebui să limităm utilizarea wi-fi şi bluetooth la scopuri precise.

Aplicaţiile ştiu totul despre noi

Aplicaţiile mobile au câştigat o popularitate impresionantă în ultimii ani. În iulie 2014, existau pe piaţa mondială 1,3 milioane de aplicaţii pentru Android şi 1,2 milioane pentru Apple. Dar cele mai multe dintre acestea au acces la datele personale ale utilizatorilor, fără a specifica amplitudinea sau scopul cu care sunt colectate.
La conferinţa internaţională Privacy Sweep din septembrie 2014 de la Ottawa, la care au participat 26 de autorităţi naţionale pentru protecţia datelor personale, au fost testate peste 1.200 de aplicaţii. Numai 15% dintre ele explicau clar ce date se înregistrează de pe smartphone şi care este scopul acestora. De la poziţia geografică, la contactele salvate în telefon, la camera foto, până la date legate de greutate, puls şi activitate fizică (în cazul app-urilor de fitness), aplicaţiile mobile pot afla totul despre proprietarul telefonului.
Mai nou, televizoarele nu se limitează la a transmite informaţii. SmartTV-urile cu conexiune la internet pot colecta cel puţin la fel de multe date pe cât oferă. Spre deosebire de televizoarele obişnuite, cele care sunt prevăzute cu funcţia de conectare la internet pot transmite televiziunilor, producătorilor de aparatură electronică, sau terţilor informaţii legate de preferinţele consumatorului în materie de media. ”Astfel este pusă în pericol libertatea formării opiniei prin utilizarea anonimă a mass media”, e de părere Alexander Dix.

Facebook - „mai periculos decât Google”

Fostul şef al Comisiei de Monopol din Germania, Justus Haucap, a averizat asupra subestimării puterii de colectare a datelor de către Facebook. Cea mai mare platformă de socializare din lume a ajuns la aproximativ 4 miliarde de utilizatori la nivel mondial. ”Consider că Facebook e mai periculos decât Google”, a declarat Haucap. ”Cine nu doreşte să folosească Google, poate opta pentru alte motoare de căutare. De pe Facebook te poţi retrage în siguranţă numai dacă şi prietenii fac acelaşi lucru”.
Şi Protecţia Consumatorilor din Germania a avertizat Facebook cu privire la încălcarea anumitor legi privind colectarea datelor. Cu această ocazie, Facebook a schimbat la 31 ianuarie termenii de utilizare şi politica de confidenţialitate. Dar şi acestea au fost aspru criticate în Germania. Protecţia Consumatorilor subliniază că utilizarea platformei de socializare este aparent gratuită, dar Facebook câştigă de fapt o avere prin colectarea datelor personale.

Câteva soluţii

Cel mai bun sfat al Oficiului pentru protecţia datelor din Berlin? O comunicare electronică precaută, în care informaţiile personale rămân acolo unde le este locul.
Ştergeţi constant aşa-numitele cookies din browser. Recurgeţi la private browsing. Folosiţi cât mai puţine aplicaţii mobile şi limitaţi-le accesul la datele din telefon. Nu rămâneţi logaţi în Google şi Facebook. Nu detaliaţi profilul de pe Facebook. Dezactivaţi profilul Google Plus. Limitaţi transmiterea oricăror informaţii de natură personală pe internet, indiferent de site. Atenţie la descărcarea fişierelor suspecte din e-mail. Închideţi bluetooth şi wi-fi atunci când nu aveţi nevoie de ele.
Nu veţi scăpa de „Big Brother” în acest fel, dar transparenţa individuală poate fi într-o oarecare măsură controlată de utilizatorii internetului prin precauţie şi informare constantă asupra evoluţiilor pe web.

Publicat în Mapamond

Citirea online a ştirilor, căutarea de informaţii despre bunuri şi servicii sau corespondenţa prin e-mail şi discuţiile prin intermediul reţelelor de socializare au reprezentat principalele segmente de informaţii pe care peste o treime dintre români le-a accesat atunci când au utilizat internetul în 2014, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), transmite AGERPRES.

În acest context, de un interes ridicat se bucură utilizarea Internetului pentru citirea online a site-urilor de ştiri/ziare/reviste (70,3%), căutarea informaţiilor referitoare la bunuri sau servicii (65,7%), dar şi pentru a juca sau descărca jocuri, imagini, filme sau muzică (45,5%).

De asemenea, printre cele mai frecvente scopuri pentru care a fost accesat Internetul în ultimele 3 luni din anul 2014 se află cele legate de comunicare, în special corespondenţa prin e-mail (78,6% din persoanele care au utilizat Internetul în ultimele 3 luni), dar şi participarea la reţele de socializare (67%).

În ceea ce priveşte raportul dintre cei care "navighează" cel mai mult pe Internet, preocuparea femeilor şi bărbaţilor pentru acest "sport" este destul de apropiată.

Conform INS, specificul activităţilor prestate face ca, din categoria persoanelor active, salariaţii şi patronii, să manifeste cea mai mare preocupare faţă de accesul la informaţii, cum ar fi: citirea online a ştirilor/ziarelor/revistelor (75%, respectiv 78,4%) sau căutarea informaţiilor referitoare la bunuri şi servicii (70,6%, respectiv 82,8%).

În plus, un interes deosebit îl manifestă şi şomerii care, în proporţie de 77% au accesat Internetul pentru a comunica prin e-mail, iar doi din trei şomeri au folosit Internetul pentru obţinerea de informaţii privind bunurile sau serviciile.

Pe de altă parte, mai puţin de 3 din 4 pensionari accesează Internetul pentru citirea online a ştirilor/ziarelor/revistelor, în timp ce elevii şi studenţii utilizează Internetul cu frecvenţă mai mare decât alte categorii de populaţie pentru comunicare (97,7%) şi mai ales participarea la reţele de socializare (86,6%).

Datele oficiale arată că, la finele anului 2014, numărul utilizatorilor de Internet în România, cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani, era de 9,4 milioane de persoane. Dorinţa de a avea acces la informaţii se regăseşte atât la bărbaţi, cât şi la femei, acestea din urmă situându-se uşor în urma "internauţilor" bărbaţi, în ceea ce priveşte utilizarea Internetului, respectiv 63,8% dintre bărbaţi şi 59,4% dintre femei.

Publicat în National
Pagina 2 din 2