Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, anunţă că a semnat în format electronic un nou proiect de finanţare pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Ap. Andrei” şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Sf. Cuvioasa Parascheva” Galaţi.

costel fotea

"Este vorba despre o investiţie cu bani europeni pentru crearea infrastructurii sistemelor de detectare, semnalizare şi alarmare incendii cu acoperire totală. Tot în cadrul celor două unităţi sanitare, va fi creată  infrastructura pentru alarmarea în cazul depăşirii concentraţiei maxime admise de oxigen în atmosferă şi redimensionarea infrastructurii de fluide medicale şi a instalaţiei electrice. Valoarea totală a investiţiei este de 6.552.501,94 lei, finanţare cu fonduri europene prin POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare. În perioada următoare, pentru cele două spitale, vor mai fi semnate şi alte contracte, în valoare totală de 33.525.133,96 lei", spune Costel Fotea.

Publicat în Știrea zilei

Un număr de 811 fermieri vor primi fonduri europene în cuantum total de 448,2 milioane de euro pentru finanţarea investiţiilor pe care aceştia le vor realiza în propriile exploataţii agricole, informează luni Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
Potrivit unui comunicat al AFIR, rapoartele de selecţie a cererilor de finanţare depuse în etapa a doua a sesiunii anuale 2021 (perioada 25 noiembrie - 24 decembrie) pentru mai multe pachete (componente) aferente submăsurii 4.1 Investiţii în exploataţii agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 au fost publicate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Astfel, în urma procesului de evaluare şi de selecţie a solicitărilor de finanţare depuse online, 811 fermieri vor primi fonduri europene în cuantum total de 448,2 milioane de euro pentru finanţarea investiţiilor pe care aceştia le vor realiza în propriile exploataţii agricole.
Pentru pachetul 4.1.1 Achiziţii simple de utilaje agricole şi/ sau irigaţii, drenaj, desecare la nivelul fermei - sector vegetal, AFIR a selectat 262 cereri de finanţare în valoare de 112,4 milioane de euro.
Prin componenta 4.1.2 Condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie - vegetal, exceptând legumicultura şi cartofii, au fost selectate 55 investiţii cu suma de 49,4 milioane de euro, iar pentru pachetul 4.1.4 Tineri fermieri - achiziţie utilaje, la nivelul AFIR, au fost selectate 265 de proiecte în valoare de 62,3 milioane de euro.
Totodată, în cadrul componentei 4.1.5 Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) - naţional, AFIR a selectat pentru finanţare 62 de proiecte în valoare de 64,8 milioane de euro.
Pentru pachetul 4.1.6 Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) - zona montană, AFIR a selectat 55 de cereri de finanţare cu valoarea de 53,3 milioane de euro, iar prin componenta 4.1.7 Legume (inclusiv în spaţii protejate) şi cartofi (producţie primară, condiţionare şi marketing) - înfiinţare, extindere, modernizare, AFIR a selectat 95 de cereri de finanţare în valoare de 86,3 de milioane de euro.
De asemenea, în cadrul pachetului 4.1.8 Condiţionare, procesare şi marketing - legume, cartofi - modernizarea exploataţiilor agricole, au fost selectate pentru finanţare 17 proiecte de investiţii însumând 19,7 milioane de euro.
"Pragul de calitate lunar aferent celei de-a doua etape a sesiunii (25 noiembrie - 24 decembrie 2021) a fost de 60 de puncte pentru pachetele 4.1.1 şi 4.1.4, respectiv 50 de puncte pentru restul componentelor. Precizăm că anul trecut au fost lansate simultan mai multe sesiuni de primire a proiectelor prin care s-au depus numeroase solicitări pe toate liniile de finanţare deschise pentru fermierii, procesatorii şi antreprenorii români, ceea ce a determinat prelungirea perioadei de evaluare şi de selecţie a proiectelor, cât şi analizarea ulterioară a contestaţiilor depuse la nivelul AFIR", se spune în comunicat. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Bugetul municipiului Galaţi pentru anul 2022 a fost aprobat în şedinţa de astăzi, joi, 10 februarie 2022, a Consiliului Local. „Bugetul de anul acesta este unul echilibrat. Continuăm dezvoltarea oraşului, dovadă fiind faptul că avem peste 100 de obiective de investiţii şi în acest an, iar bugetul pentru dezvoltare este cu 40 la sută mai mare decât anul trecut. La capitolul funcţionare, prioritatea este să asigurăm servicii de calitate gălăţenilor şi alocăm astfel sumele necesare pentru străzi, şcoli, spitale, salubrizare, transport sau iluminat public”, a declarat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.

Cum vor fi distribuiţi banii

Bugetul general consolidat al municipiului în 2022 este de 1.072.286.190 lei, din care 414.988.550 lei pentru dezvoltare şi 657.297.640 lei pentru funcţionare, distribuit pe indicatori astfel: Servicii publice - 336.732.490 lei; Sănătate - 288.418.810 lei; Transporturi - 196.192.340 lei; Asistenţă socială - 120.216.350 lei; Învăţământ - 74.328.200 lei; Cultură - 29.714.000 lei; Sport – 18.665.000 lei; Energie termică - 8.019.000 lei.

Bugetul de dezvoltare, cu 40% mai mare

Bugetul de dezvoltare al municipiului Galaţi a crescut cu aproape 40%, de la 300.441.000 lei în 2021 la 414.988.550 lei în 2022. Pentru anul acesta, Primăria Galaţi şi-a propus peste 100 de obiective de investiţii pentru învăţământ, sănătate şi infrastructură. Subliniem că municipalitatea are anul acesta în derulare şi peste 50 de proiecte cu finanţare externă în valoare de peste 730 de milioane de lei pentru şcoli, spitale şi infrastructura rutieră, alte 36 de proiecte în valoare de peste 200 de milioane de lei fiind acum în evaluare.

Cele mai importante obiective

Printre cele mai importante obiective se numără: modernizarea cartierelor (Micro 38, Micro 39A, Micro 39B, Micro 39C, Mazepa I, Mazepa II, Ţiglina I, Micro 19, Micro 20, Micro 21 Aurel Vlaicu I, II şi Siderurgiştilor); modernizarea str. Traian Vuia, Henri Coandă şi George Coşbuc; modernizarea str. Domnească (între str. Gamulea şi str. Gării); modernizare Alee P-uri (între Elice şi str. Navelor); punerea în valoare a sitului Tirighina-Barboşi; Parc Aventura la fosta Uzină de apă nr. 1; reamenajare Inel de Rocadă; modernizare şi realizări de locuri de joacă; modernizare Parc Carol (fost CFR); crearea de noi locuri de parcare; modernizare de licee, şcoli şi grădiniţe; modernizarea celor trei spitale din administrare (Maternitatea, Spitalul pentru Copii şi Spitalul de Psihiatrie); un nou centru medical de permanenţă (Micro 20); modernizarea sistemului de iluminat public; noi staţii de încărcare maşini electrice etc.

Publicat în Știrea zilei

Bugetul general al judeţului Galaţi pentru anul în curs a fost aprobat astăzi, marţi, 08 februarie 2022, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi.

Astfel, CJ Galaţi va avea, în 2022, un buget de 924.262.820 de lei, cu 8% mai mare faţă de anul precedent. „Am aprobat astăzi cel mai mare buget pe care l-a avut Consiliul Judeţean în ultimele decenii. De asemenea, anul acesta, judeţul Galaţi va avea un buget record pentru investiţii, de aproximativ 670 de milioane de lei, adică aproape trei sferturi din tot bugetul pe 2022. Cea mai mare parte din acest buget de dezvoltare sunt fonduri europene atrase de către Consiliul Judeţean, adică nu mai puţin de 450 de milioane de lei”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În 2022, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 72% pentru dezvoltare şi 28% pentru funcţionare. „Am reuşit, în mai puţin de şase ani de mandat, să creştem bugetul de investiţii de aproape 60 de ori, de la 12 milioane la aproximativ 670 de milioane de lei. Astfel, în 2016 investiţiile reprezentau undeva la 6% din buget, iar astăzi am reuşit să ajungem la 72% din totalul bugetului. Anul acesta, cele mai mari sume, adică peste 300 de milioane de lei, vor fi investite în infrastructura rutieră. Bugete mari de investiţii avem şi pentru protecţia mediului şi sănătate, respectiv 180 de milioane de lei pentru sistemul de management al deşeurilor şi 162 de milioane de lei pentru spitalele gălăţene”, a precizat Costel Fotea.

În bugetul pe 2022 sunt prevăzute sume pentru demararea studiilor de specialitate în vederea realizării unui aeroport internaţional la Galaţi, precum şi pentru realizarea expertizelor şi a documentaţiei tehnice necesare construirii unui corp nou de clădire la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi. De asemenea, deoarece se lucrează deja la pregătirea mai multor proiecte de investiţii la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, au fost prevăzute fonduri pentru studii de teren, expertize, studii de fezabilitate şi alte documente tehnice, astfel încât, în momentul în care spitalul va trece prin hotărâre de Guvern în administrarea CJ Galaţi, să fie demarate imediat toate aceste proceduri.

Bugetul de investiţii prevede şi fonduri pentru realizarea unui centru de îngrijiri paleative, demararea mai multor investiţii de modernizare a drumurilor judeţene, fonduri pentru restaurarea Bibliotecii „V.A Urechia” sau construirea unei baze de agrement în Pădurea Gârboavele. De asemenea, vor fi continuate toate investiţiile aflate în plin proces de implementare, atât cele cu fonduri europene, cât şi cele finanţate cu fonduri proprii sau de la bugetul de stat, menţionează CJ Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Ministerul Energiei a publicat lista cu investiţiile care pot fi finanţate începând din acest an cu fonduri din PNRR, Fondul de Modernizare şi bugetul de stat, totalizând 16 miliarde de euro.
Astfel, PNRR asigură o alocare estimată la 1,62 miliarde euro, iar perioada de implementare este până în august 2026.
Din această sumă, 460 de milioane de euro vor merge pentru susţinerea capacităţilor de producţie din surse solare şi eoliene cu o putere totală de 950 MW. 400 de milioane de euro vor fi utilizaţi pentru realizare a 1.870 km de infrastructură nouă de distribuţie pregătită pentru mixul de gaze naturale cu hidrogen şi alte gaze fără carbon. 115 milioane de euro vor fi alocate unor proiecte de 100 de MW pentru producerea de hidrogen şi/sau utilizarea acestuia pentru stocarea de energie. De asemenea, un milion de euro va fi utilizat pentru suport tehnic privind dezvoltarea Strategiei naţionale pentru hidrogen.
Tot din PNRR, 300 de milioane de euro vor merge către schema de susţinere pentru centrale flexibile şi eficiente pentru producţia de energie electrică şi termică pe gaz cu emisii maxime de 250 gr. CO2/kWh (CHP) în vederea atingerii unei decarbonizări adânci; 80 de milioane de euro pentru 240 MW de stocaj energie electrică; 150 de milioane de euro pentru sprijinirea lanţului de producţie şi reciclare a bateriilor; 50 de milioane de euro pentru pentru sprijinirea dezvoltării lanţului industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a celulelor şi panourilor fotovoltaice.
PNRR mai finanţează şi 50 de proiecte privind stimularea eficienţei energetice în industrie, cu suma totală de 64 de milioane de lei.
Fondul pentru Modernizare are o alocare estimată în prezent la peste 15 miliarde de euro (în funcţie de cotaţia viitoare a certificatelor CO2) cu o perioadă de implementare până în decembrie 2030.
Se pot finanţa proiecte privind stocarea energiei, înlocuirea cărbunelui şi echilibrarea reţelei, modernizarea şi construcţia de noi tronsoane de infrastructură energetică, hidrogen verde, cogenerare de înaltă eficienţă, modernizarea reţelelor de termoficare, energie nucleară, eficienţă energetică, biocarburanţi.

Programul de finanţare "ElectricUp", o nouă etapă în 2022

În ceea ce priveşte programul de finanţare "ElectricUp", acesta va avea o nouă etapă în 2022, iar întreprinderile mici şi mijlocii şi domeniului HORECA vor primi finanţare pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27kWp şi 100kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de 22KW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in.
Ministerul Energiei este în negocieri cu Comisia Europeană pentru a continua abordarea privind schema de ajutor de stat, similar mecanismului prevăzut prin OUG nr. 81/2019 pentru a susţine în continuare industriile energointensive. Peste 130 milioane de euro au fost alocate marilor consumatori de energie, iar numărul total al societăţilor care au beneficiat de ajutorul de stat conform OUG nr. 81/2019 este de 33, toate cu capital 100% privat, dintre care 12 societăţi cu răspundere limitată şi 21 societăţi pe acţiuni.
Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru proiecte de energie şi în cadrul Politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, unde există o axă dedicată, alocarea estimată fiind de circa 0,9 miliarde euro, respectiv în Programul Operaţional Tranziţie Justă care vizează sprijinirea diversificării economice a celor mai afectate teritorii, sprijinind totodată transformarea proceselor industriale necesară pentru o tranziţie spre o economie neutră, concomitent cu menţinerea sau creşterea numărului locurilor de muncă din aceste sectoare. Lansarea apelurilor de proiecte va avea loc după aprobarea de către Comisia Europeană a documentelor programatice (Acordul de Parteneriat şi Programele Operaţionale), negocierile cu Comisia fiind în sarcina Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
"Aşa cum ne-am asumat prin programul de guvernare, dar şi cu privire la atingerea ţintelor de decarbonare asumate de România, avem nevoie de investiţii serioase în domeniul energiei. Resurse financiare există, iar anul acesta vom lansa mai multe call-uri de proiecte în vederea accesării acestor fonduri. La Ministerul Energiei s-a lucrat deja şi avem aproape finalizate mai multe ghiduri pentru call-urile de proiecte, dar şi scheme de finanţare. De exemplu, în luna martie intenţionăm să lansăm apel pentru RES (Renewable Energy Sources) şi pentru producţia de Hidrogen - achiziţie de electrolizoare. Avem deja pregătit proiectul Ordonanţei de Urgenţă pentru stabilirea detaliilor Fondului pentru Modernizare. Există fonduri şi am încredere că anul acesta şi anii următori vom începe să investim cele peste 16 miliarde de euro pentru viitorul Energiei şi asigurarea securităţii energetice a României", a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

La Spitalul de Boli Infecţioase „Sf. Cuvioasa Parascheva” Galaţi şi Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci se vor investi 29.641.195 de lei, fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, în cadrul axei de creştere a capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19. 9% din valoarea proiectului reprezintă sume recuperate din fonduri europene pentru achiziţii realizate de cele două unităţi medicale în această perioadă de pandemie, iar restul sumei reprezintă bani europeni atraşi pentru achiziţionarea de aparatură medicală şi diverse materiale sanitare, informează Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi.

„Am reuşit să atragem peste 11,7 milioane de lei, bani europeni, pentru Spitalul Municipal din Tecuci, în condiţiile în care această unitate medicală încă nu se află în administrarea Consiliului Judeţean, fiind nevoie de o hotărâre a Guvernului pentru ca Spitalul Municipal «Anton Cincu» Tecuci să treacă în administrarea CJ Galaţi. Este prima oară când pentru acest spital sunt atrase fonduri europene importante, care vor fi investite în dotarea cu aparatură medicală modernă şi materiale sanitare de protecţie. Vorbim de achiziţionarea a zeci de echipamente medicale, inclusiv a unui computer tomograf performant, a unei game variate de ecografe şi a unui aparat mobil de radiologie. Mai mult, lucrăm deja la un alt proiect cu bani europeni pentru spitalul din Tecuci, cu o valoare de aproximativ 30 de milioane de euro, astfel încât, în momentul în care această unitate medicală va intra oficial în administrarea Consiliului Judeţean, să putem depune proiectul pe noul buget al Uniunii Europene. Şi Spitalul de Boli Infecţioase «Sf. Cuvioasa Parascheva» Galaţi va beneficia, tot în cadrul acestui proiect de gestionare a crizei sanitare COVID-19, de investiţii cu fonduri europene de aproape 18 milioane de lei. Cea mai mare parte din această suma va fi investită în achiziţionarea de noi echipamente medicale, inclusiv a unor dotări pentru viitoarea secţie modulară de terapie intensivă pentru care avem depus deja la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene un proiect cu fonduri europene de peste 10,6 milioane de lei. De asemenea, banii care au fost cheltuiţi deja pentru achiziţionarea de materiale de protecţie în această perioadă de pandemie şi pe care am reuşit să-i decontăm din fonduri europene vor merge tot către investiţii în echipamente medicale”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În acest moment, în cadrul acestui program care vizează creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19, sunt în analiză la ministerul de resort alte trei proiecte pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”, Spitalul de Boli Infecţioase şi Spitalul de Pneumoftiziologie, în valoare totală de aproape 63 de milioane de lei, urmând să fie depus încă un proiect pentru Spitalul de Pneumoftiziologie, cu o valoare de 8.695.461 de lei, potrivit CJ Galaţi.

Publicat în Eveniment

În cadrul şedinţei Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi de marţi, 21 decembrie 2021, a fost aprobat protocolul de colaborare dintre CJ Galaţi şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în vederea pregătirii şi implementării în comun a unor investiţii majore în infrastructura de transport.
 „Vom lucra împreună cu specialiştii de la Bucureşti pentru a accesa fonduri europene şi pentru a elabora documentaţia necesară în vederea modernizării şi dezvoltării reţelei de drumuri naţionale şi drumuri expres. De asemenea, vom colabora cu cei de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru a implementa o serie de investiţii majore pe drumurile de interes naţional, cu finanţare de la Guvern, acest aspect fiind deja discutat cu ministrul Transporturilor în cadrul vizitei pe care a realizat-o la Galaţi la începutul acestei luni”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.
Proiectele cu fonduri europene ce vor fi pregătite împreună cu reprezentanţii CNAIR vor fi propuse spre finanţare în cadrul Programului Operaţional de Transport.

Publicat în Eveniment

La nivelul Consiliului Judeţean Galaţi se lucrează la proiecte de modernizare pentru aproape 190 de km de drum judeţean. Deja pentru unele investiţii se lucrează la documentaţia tehnică, în timp ce pentru altele s-au aprobat indicatorii tehnico-economici şi au fost depuse cererile de finanţare.
„În acest moment, se lucrează deja la partea de proiectare tehnică pentru modernizarea a peste 61 de km, pe ruta DN24D - Bălăbăneşti - Bălăşeşti - Ciureştii Noi - Cotoroaia - Cerţeşti - Blânzi - Corod - Valea Mărului - Slobozia Conachi - Schela (ferma de la Greaca) - intersecţia cu DN25 (pod sat Traian). Pentru această investiţie, avem deja certitudinea că vom obţine fondurile necesare prin Programul Operaţional Regional 2021-2027. De asemenea, am trimis către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei cereri de finanţare pentru modernizarea a încă aproape 100 de km de drum judeţean, în cadrul Programul Naţional de Investiţii «Anghel Saligny»”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
Astfel, pe acest program s-au depus spre finanţare următoarele drumuri:
- DJ 242 D Băneasa - Rogojeni;
- DJ 240 Munteni - Ţigăneşti - Ungureni - Negrileşti - Slobozia Blăneasa - Talpău - Ghidigeni - Gefu;
- DJ 253 Umbrăreşti - Cudalbi;
- DJ 242 H Zărneşti - Rădeşti;
- DJ 255 A Pădurea Garboavele - Odaia Manolache;
- DJ240A Cârlomăneşti - Gârbovăţ;
- DJ 252G Ţepu - Tecucelu Sec;
- DJ 242H Lunca - Jorăşti;
- DJ 251A Matca - Corod;
- DJ 253 Băleni - Viile.
În plus, se pregătesc proiecte şi pentru modernizarea a 30 de km de pe:
- DJ 255  intersecţia cu DN25 - Slobozia Conachi;
- DJ 241 Berheci - Gohor;
- DJ 241 A Gohor - Corcioveni;
- DJ 241 G Corcioveni - Brăhăşeşti.
Valoarea estimată pentru toate aceste investiţii este de aproximativ 120 de milioane de euro, informează Consiliul Judeţean Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Românii care vor dori să ia un credit pentru investiţii imobiliare în 2022 vor fi nevoiţi să achite un avans de 25% în cazul unui împrumut în lei, 35% în cazul unuia în euro şi 50% în cazul unuia în alte valute, prevede un proiect de regulament publicat joi, 21 octombrie 2021, de Banca Naţională a României (BNR).

BNR propune astfel majorarea cu 10 puncte procentuale a ponderii avansului la creditele acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului.  Regulamentul prevede reducerea cu 10 puncte procentuale a ponderii valorii creditului de investiţii imobiliare în valoarea garanţiei ipotecare, ceea ce echivalează cu majorarea avansului cu procentul respectiv.

”În cazul creditelor acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului, limitele prevăzute la alin. (1)-(3) se reduc cu 10 puncte procentuale”, se arată în Regulamentul pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare.

Conform legislaţiei în vigoare, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 85% din valoarea garanţiei în cazul creditelor în lei, 75% în cazul celor în euro şi 60% în cazul împrumuturilor în alte valute.

Conform noilor reglementări, pentru contractarea unui credit investiţie imobiliară în lei, debitorul va trebui să achite un avans de 25%. La accesarea unui credit în euro avansul va fi de 35%, iar în alte valute de 50%.

Noile prevederi nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.

Schimbarea condiţiilor de creditare

De asemenea, BNR propune o completare a condiţiilor de creditare. Astfel, în evaluarea unui potenţial client, o bancă va trebui să aibă în vedere ”modalitatea de organizare a activităţii de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice, inclusiv modelele interne de evaluare a capacităţii clientului de rambursare a creditului şi competenţele de aprobare a creditelor, precum şi, atunci când este cazul, condiţiile de garantare pe fiecare tip de credit, modul de evaluare a garanţiilor, precum şi limita maximă admisă pentru valoarea finanţării în raport cu valoarea garanţiei”.

De asemenea, banca centrală introduce o nouă reglementare în privinţa condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru ca băncile să acorde credite în cazul cărora se depăşeşte nivelul maxim al gradului total de îndatorare, de 40%.

”Pentru acordarea creditelor vizate de prevederile prezentului articol, împrumutătorii stabilesc prin normele proprii de creditare nivelurile maxime admise pentru gradul de îndatorare, cu luarea în considerare a riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii şi a riscului de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului”, prevede regulamentul pus în dezbatere.

Publicat în Economie

Depunerea proiectelor pentru investiţii în exploataţii agricole se va realiza începând din 25 octombrie până în 25 ianuarie 2022 iar alocarea financiară este de 760 milioane euro, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă lansarea sesiunii de depunere pentru submăsura 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole" din cadrul Măsurii 4 "Investiţii în active fizice", în perioada 25 octombrie 2021- 25 ianuarie 2022. Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 760 milioane euro, împărţită în opt componente", precizează MADR printr-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Pentru 'Achiziţii simple de utilaje agricole şi/sau irigaţii, drenaj, desecare la nivelul fermei - vegetal' este alocată suma de 125 milioane euro.
Totodată, pentru condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie (vegetal), exceptând legumicultura şi cartofii, este alocată suma de 55 milioane euro, iar pentru condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie (zootehnic) suma de 55 milioane euro.
De asemenea, pentru 'tineri fermieri - achiziţie utilaje' este alocată suma de 75 milioane de euro, pentru 'Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) - Naţional - 240 milioane de euro, iar pentru 'Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing)' - Montan - 60 milioane euro.
Potrivit Ministerului Agriculturii, pentru 'Legume (inclusiv în spaţii protejate) şi cartofi (productie primară, condiţionare şi marketing) - înfiinţare, extindere, modernizare' se alocă 100 milioane euro, iar pentru 'Condiţionare, procesare şi marketing - legume, cartofi - modernizare exploataţie' se alocă 50 milioane de euro.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 3