Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a susţinut miercuri că Viorica Dăncilă, care a fost angajată la BNR la mijlocul lunii mai, "lucrează de la birou şi este foarte disciplinată", menţionând totodată că nu a luat locul nici unui specialist din Banca centrală.
"Motivele ca şi politica de resurse umane ale Băncii Naţionale au fost explicate pe larg de directorul resurselor umane şi se găsesc pe site-ul băncii. Nu am nimic de adăugat. Şi chiar vă rog să le citiţi că acolo sunt trecute. În ceea ce priveşte domeniul în care dânsa lucrează fac două precizări. Nu a luat locul nici unui specialist din Banca Naţională. Domeniul în care dânsa lucrează, şi anume economia verde, este un domeniu relativ nou şi pentru dânsa, dar pentru oricine. Nu avem absolvenţi de facultate sau de orice studiu în domeniul acesta şi împreună cu colegii care formează grupul respectiv studiază şi probabil că în toamnă când grupul respectiv, care este încă în formare, va termina o lucrare va ieşi în public cu materialul respectiv", a spus Mugur Isărescu, întrebat care sunt motivele pentru care Viorica Dăncilă a fost angajată drept consultat în cadrul BNR.
De asemenea, el a mai precizat că domeniul în care lucrează Viorica Dăncilă nu este unul dominat de bărbaţi.
"Şi ca să vă mai dau o informaţie despre economia verde şi finanţarea în acest domeniu, inclusiv poziţia băncilor centrale, uitaţi-vă la ce este în lume şi veţi vedea că această mişcare nu este câtuşi de puţin dominată de bărbaţi. Avem şefa Fondului Monetar Internaţional, şefă la Banca Centrală Europeană, şefă la Comisia Europeană. Deci este un domeniu nou în care ne adaptăm şi noi, să vedem ce se va întâmpla", a afirmat Mugur Isărescu.
Întrebat dacă o vom vedea pe Viorica Dăncilă în BNR şi dacă lucrează de la birou, Isărescu a răspuns: "lucrează de la birou şi este foarte disciplinată". (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).O rată anualizată a inflaţiei de 5,2% nu a mai fost consemnată din luna aprilie a anului 2013.Potrivit INS, rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 - aprilie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 - aprilie 2017), calculată pe baza IPC, a fost de 2,8%.Determinată pe baza IAPC, rata medie a fost, în aprilie, de 4,3%.Creşterile anualizate de preţuri au fost, în aprilie, de 4% la mărfurile alimentare, de 7,2% la mărfuri nealimentare şi de 2,8% la servicii.Banca Naţională a României (BNR) a majorat uşor, de la 3,5% la 3,6% prognoza de inflaţie pentru luna decembrie 2018, menţinând-o la 3% pe cea pentru decembrie 2019.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că majorarea salariilor este inevitabilă, dar se va reflecta în preţuri.„Nu cred că cineva mai poate opri creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece, dacă nu le mărim salariile? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, create de tensiunile de pe piaţa muncii, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”, a spus recent, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei pe trimestrul I 2018.În ediţia anterioară a Raportului, prognoza de inflaţie pentru decembrie 2018 era de 3,5%, cu un vârf de 5% în trimestrul II; în actuala ediţie, prognoza pentru decembrie este de 3,6%, cu oscilaţii în jurul valorii de 5% în trimestrele II şi III, urmată de o temperare în trimestrul IV.

Publicat în Economie

Efectele generate de actuala situaţie politică din România, după depunerea mandatului Executivului, vor depinde de rapiditatea cu care se va forma un nou guvern şi de deciziile ulterioare ale acestuia, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a precizat că situaţia macroeconomică este stabilă.

Şeful băncii centrale a fost întrebat la ce efecte se aşteaptă în perioada următoare, până la formarea unui nou guvern, având în vedere că Legea bugetului pe 2016 este suspendată, iar cea a salarizării bugetare nu este finalizată. "Cred că vor depinde (efectele - n.r.) de rapiditatea cu care se va forma noul guvern şi deciziile pe care le va lua noul guvern. Ceea ce pot să vă spun este că, în prezent, situaţia macroeconomică, pe care noi o monitorizăm şi de care răspundem că este stabilă, în general poziţia economică a ţării este bună şi că, inclusiv prin deciziile de astăzi, dar şi prin prudenţa pe care am manifestat-o în trecut, ne-am creat acel câmp de acţiune şi acea poziţionare pentru a face faţă unor situaţii mai dificile", a afirmat Isărescu la briefingul susţinut după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe teme de politică monetară.

Totodată, având în vedere că se vorbeşte tot mai mult de un guvern condus de un tehnocrat, cel puţin pe o perioadă de un an, Isărescu a fost întrebat dacă acesta poate proveni din rândurile BNR. "Avem rezerve de cadre aici, deci da", a răspuns guvernatorul. 

Publicat în National

Ţinta stabilită pentru aderarea României la zona euro, respectiv anul 2019, nu mai este fezabilă, iar Banca Naţională a României (BNR) va propune Guvernului şi Preşedinţiei ca, înainte de anunţarea unei noi date, să se stabilească o foaie de parcurs care să fie acceptată prin consens naţional, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit. 

„Ţinta 2019 nu mai este fezabilă nu numai pentru că a trecut vremea, dar ar fi trebuit ca, de la 1 ianuarie 2016, cel târziu la 1 iunie 2016, să intrăm în ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.). Pregătirea pentru această anticameră este complicată”, a explicat guvernatorul BNR.

În opinia sa, acest lucru nu mai este posibil nici măcar din punct de vedere tehnic şi, chiar dacă, prin absurd, România ar intra în ERM II până la jumătatea anului viitor, mai este o problemă.

„Perioada de 2 ani cât trebuie să rămână o ţară în această anticameră a euro este cea minimă. Deci, nu garantează nimeni că intrăm în 2019 şi nici nu cred că este momentul să forţăm”, a mai spus Isărescu.

În acest context, şeful BNR a atras atenţia că este mai important ca, înainte de anunţarea ţintei, să se traseze o foaie clară de parcurs.

„Vom propune Guvernului şi Preşedinţiei ca, înainte de orice decizie privind o dată, să ne facem o foaie de parcurs care să fie discutată politic, să fie însuşită şi de opoziţie, de toate partidele, pentru că la anul suntem în alegeri. Foaia de parcurs ar trebui acceptată într-un consens naţional, pentru ca societatea românească să înţeleagă că nu este vorba doar de un schimb de bancnote”, a precizat guvernatorul BNR.

Publicat în National

Banca Naţională a României (BNR) trebuie să redefinească traiectoria politicii monetare, în cazul în care Codul Fiscal rămâne în forma actuală, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a raportului trimestrial asupra inflaţiei.

"Aveam un program de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) care este întrerupt. Eram mai corelaţi cu situaţia inflaţiei, cel puţin cu aceasta vizibilă. Dacă mă întrebaţi în urmă cu un an ce fac dacă inflaţia devine negativă, spuneam: 'Bineînţeles că mă duc cu dobânda în jos'. Dar acum, ne uităm în spate şi vedem că fierbe ceva ...şi minusul este dat de o singură măsură: reducerea TVA la alimente. Şi atunci trebuie să schimbăm traiectoria", a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, deciziile viitoare ale Băncii Centrale depind de ceea ce se va întâmpla în Parlament cu Codul Fiscal.

"După mine, vorbind, repet şi eu obsesiv, ca un economist raţional: sunt nu N variante, dar multe combinaţii, dacă se depăşeşte acest impas mental - 1 (ianuarie), 6 măsuri cu cifre mari. De exemplu, la taxa pe stâlp, poate ne gândim să mai rămână ceva. Acum e 1%...o reducem la 0,5%. Poate că merită când ai redevenţe atât de mici în această ţară. Ia să ne gândim puţin! Nu este un capăt de ţară şi nu va descuraja investiţia... Dar asta vor face aleşii poporului şi Ministerul Finanţelor, nu BNR", a adăugat guvernatorul BNR.

În opinia sa, la toate cele şase măsuri există mai multe combinaţii care se pot negocia.

Mugur Isărescu nu este de acord nici cu ipoteza potrivit căreia o reducere a impozitelor va diminua veniturile statului şi îl va forţa să se restructureze de la sine, devenind, astfel, eficient.

"După mine, această idee este cel puţin naivă şi nu m-aş exprima atât de tranşant dacă nu am fi trăit anul 2010. Am văzut ce înseamnă aparatul de stat, că trăim în aceeaşi ţară. Păi, acum lumea vorbeşte de majorări de salarii, şi nu orice fel de majorări, iar dumneavoastră spuneţi: 'Hai să reducem impozitele, să îi calmăm pe cei de la stat!' Nu îi calmăm. Se va reflecta din nou în sănătate, în educaţie, în faptul că reducerile promovate se vor dovedi inaplicabile. Ca să spun aşa, ne vom face din nou de râs, pentru că, după ce vom face reducerile, vom constata că nu merg şi le anunţăm şi vom reveni din nou pe ele. Doar am trăit cu toţii această situaţie", a explicat Isărescu.

Potrivit guvernatorului, atâta timp cât veniturile nu depăşesc 32% din PIB, iar solicitările de cheltuieli ale statului român nu scad sub 40% din PIB, mărirea acestui decalaj este o greşeală.

"Ce greşeală facem? Vă spun în calitate de fost premier: avem nişte economii dintr-un drum care nu a fost terminat... nu înseamnă decât o plată amânată pe bugetul de la anul. În schimb, reducem venituri permanente", a arătat oficialul BNR. 

Publicat în Economie

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că, în condiţiile actuale, ar ura monedei naţionale viaţă mai lungă. Declaraţia vine în contextul negocierilor tensionate din zona euro privind criza din Grecia, care are şanse să devină primul stat care părăseşte uniunea monetară, punând sub semnul întrebării ireversibilitatea procesului de aderare şi credibilitatea euro.

 "În urmă cu 10 ani i-am urat leului nou, greu, tare, să aibă parte de sănătate. Se vede că i-a prins bine această urare, pe care o reînnoiesc astăzi. Atunci nu i-am spus să aibă viaţa scurtă, am găsit o formulare aşa, de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţa mai lungă, este moneda noastră", a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu marţi, la un simpozion organizat de banca centrală cu ocazia aniversării a 10 ani de la trecerea la leul nou (RON).

"Trecerea la euro este un proces mult mai complicat şi cea mai mare eroare în care ar putea să pice societatea românească e să creadă că trecerea e o simplă schimbare de bancnotă. Schimbăm bancnotele de polimer, din nou trecem la cele de hârtie şi dăm cu banul şi vedem la cât e cursul, că e 4,1, 4,4, 4,5".

"Acum 10 ani, în această sală vă adresam următoarele cuvinte: «Vă rog să-mi îngăduiţi să vă urez bun venit la BNR, gazda simpozionului Ziua leului nou». Vă repet aceeaşi urare, cu deosebirea că acum nu mai e un leu nou, e un leu matur", a spus Isărescu.

Banca Naţională a României a trecut mult mai uşor peste criza financiară care a început în 2008 cu leul greu, a a mai spus Isărescu. Altfel ar fi stat lucrurile cu leul cu multe zerouri.

"Suntem la oră de bilanţ: am îndrăzneala să spun că acţiunea a fost bine pregătită şi, în final, a fost o acţiune de succes. Banca Naţională, conducerea Băncii Naţionale a trecut mult mai uşor de criza financiară din 2008 cu leul greu decât ar fi trecut cu leul cu multe zerouri. S-a câştigat foarte mult la nivelul societăţii prin simplificare (prin denominare n.r.). În economie s-a câştigat credibilitate şi încrederea într-un nou început. În 2005, România se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă şi intra pe o curbă a productivităţii şi profitabilităţii", a subliniat guvernatorul BNR.

Potrivit guvernatorului, pe lângă faptul că în utlimii zece ani inflaţia a coborât la o singură cifră şi se menţine la niveluri scăzute, leul a devenit o monedă de încredere. În plus, românii economisesc predominant în lei, iar împrumuturile tind să fie, şi ele, denominate preponderent în monedă naţională. Guvernatorul BNR a precizat că denominarea a contribuit la aceste evoluţii, cel puţin la nivel de percepţie.

În ceea ce priveşte rezultatele comensurabile ale denominării, Mugur Isărescu a menţionat chestiunile legate strict de noile monede şi bancnote, mai mici, mai rezistente, mai uşor de manevrat şi depozitat, costurile casieriilor scăzând datorită simplificării operaţiunilor.

Guvernatorul a amintit şi obiectivele avute în vedere în momentul adoptării deciziei de tăiere a patru zerouri din coada leului, respectiv marcarea încheierii unui ciclu inflaţionist lung, marcarea faptului că preţurile în România sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, uşor de comparat, exprimarea indicatorilor valorici, de genul PIB, PIB pe locuitor, producţiile, consumul şi aşa mai departe în lei noi, pentru a fi mai uşor de comparat cu ce se întâmplă în Europa, dar şi pregătirea trecerii la euro.

Publicat în National