Aproape jumătate (47,7%) dintre angajatorii care vor face concedieri în perioada următoare vor renunța la toți angajații part-time, arată rezultatele unui sondaj întocmit de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), privind impactul noilor măsuri fiscale adoptate de Guvern.
Potrivit sursei citate, la întrebarea "Aveți salariați care lucrează doar part-time în societatea dumneavoastră, încadrați la nivelul salariului minim?", 45,3% dintre cei chestionați au menționat că nu au angajați part-time cu salariu minim, iar 47,4% că au între unu și patru angajați.
În acest context, respondenții au indicat măsurile pe care le vor adopta ca urmare a modificării regimului fiscal pentru angajații part-time (plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru 8 ore). Astfel, 47,7% din totalul angajatorilor intervievați care au evidențiat că vor face concedieri, au declarat că vor renunța la toți angajații part-time, 26,1% că vor renunța la un angajat, iar 22,5% că vor concedia între doi și cinci angajați.
Referitor la măsura prin care se schimbă regimul fiscal al microîntreprinderilor, prin reducerea plafonului de la un milion de euro la 500.000 de euro, 35,8% dintre respondenți au indicat că sunt afectați în mare măsură, 26,8% în mică măsură, în timp ce o pondere de 37,4% dintre cei chestionați au declarat că nu au fost afectați.
De asemenea, la întrebarea "Ați fi preferat aplicarea cotei de impozitare de 3% din venituri pentru toate microîntreprinderile indiferent de numărul de angajați, în locul scăderii plafonului pentru microîntreprinderi?", peste jumătate (54,2%) au oferit un răspuns afirmativ, iar 45,8% au afirmat că nu ar fi preferat această alternativă.
Sondajul CNIPMMR indică faptul că peste o treime dintre firme (37,4%) nu au fost afectate, 15,2% afectate într-o mică măsură, iar 47,4% în mare măsură.
Totodată, reprezentanții din domeniul HoReCa au evidențiat că, în urma modificării Codului Fiscal de la 1 ianuarie 2023, vor opta pentru plata impozitului pentru veniturile microîntreprinderilor (54%) și pentru plata impozitului pe profit (46%).
Ca urmare a măririi impozitului pe dividende de la 5% la 8%, o pondere de 55,5% dintre respondenți susțin că vor aplica ambele măsuri, 28,3% dintre aceștia vor reinvesti profitul pentru a beneficia de scutirile prevăzute de Codul Fiscal, iar 16,2% vor plăti dividende cu aplicarea impozitului de 8%.
În plus, acordarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit va determina o pondere de 41,9% dintre participanți să reinvestească profitul în aceeași măsură ca anul precedent, 38,2% dintre aceștia vor mări procentul de profit alocat investițiilor, în timp ce 19,9% că vor reinvesti întreg profitul.
Ca urmare a creșterii impozitului pe clădiri raportat la grila notarială, 47,6% dintre întreprinzători au indicat că nu vor adopta nicio măsură, 30,9% că vor reduce investițiile pentru a achita impozitul, iar 12,6% se vor reloca într-o clădire mai mică și 8,9% vor vinde bunurile imobile deținute.
La întrebarea privind echitatea introducerii unei "taxe de solidaritate" pentru companiile cu o cifră de afaceri de 100 milioane euro în vederea creșterea fiscalității pentru IMM-uri, o pondere de 71% dintre întreprinzători consideră că este o măsură echitabilă, spre deosebire de 29% dintre aceștia care au dat un răspuns nefavorabil privind această taxă.
În contextul actual, respondenții consideră ca Guvernul ar trebui să adopte următoarele măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat: reducerea cheltuielilor bugetare prin diminuarea aparatului bugetar (87,40%); eliminarea pensiilor speciale (76,60%); creșterea eficienței colectării prin digitalizarea ANAF (70,70%), reducerea evaziunii fiscale (74,90%); realizarea de investiții publice în economia reală (68,10%).
CNIPMMR a realizat în perioada 25-28 iulie 2022 o consultare sub forma unui sondaj derulat prin intermediul Google Forms, la care au participat 1179 de respondenți din toate cele patru categorii de întreprinderi care formează sectorul IMM-urilor: microîntreprinderi - cu până la 9 salariați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la două milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mici - între 10 și 49 de salariați și cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mijlocii - între 50 și 249 de salariați și cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
La chestionar au participat și reprezentanți din întreprinderile mari, ONG-uri, PFA-uri și cabinete medicale.
Conform Ordonanței 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuția de asigurări sociale și cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.
De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care: elevii, studenții cu vârsta până la 26 de ani, persoanele cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de baza minim brut pe țară. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Una din cinci organizații a ajuns în pragul insolvenței după un atac cibernetic, iar aproape jumătate (48%) a raportat o breșă de securitate în ultimele 12 luni, în creștere față de o pondere de 43%, în 2021, relevă datele centralizate într-un raport publicat de asigurătorul global Hiscox, citat de blogul din România al producătorului de soluții antivirus Eset.
Conform cercetării, șapte din cele opt țări chestionate consideră atacul cibernetic drept principala amenințare la adresa afacerii lor, în timp ce 19% din totalul celor chestionați au raportat un atac ransomware, în creștere de la 16%, de la an la an, iar două treimi dintre victime au plătit răscumpărarea în urma atacurilor.
De asemenea, peste (55%) dintre victimele atacurilor informatice consideră securitatea cibernetică o zonă cu risc ridicat, dar cifra scade la doar 36% pentru cei care nu au experimentat încă un atac de compromitere de date. În mod similar, 41% dintre cei atacați spun că expunerea lor la risc a crescut, dar pentru celălalt grup cifra este mai mică de un sfert (23%).
Specialiștii Eset subliniază faptul că un alt element interesant din raport evidențiază că infractorii cibernetici par să vizeze din ce în ce mai mult companiile mai mici. Astfel, cei cu venituri între 100.000 și 500.000 de dolari se pot aștepta la tot la fel de multe atacuri precum cei care au o cifră de afaceri între 1 și 9 milioane de dolari, anual.
Raportul de specialitate arată că o cincime dintre firmele respondente care au fost atacate spun că solvabilitatea lor a fost amenințată în acest an, cu 24% mai multe decât în 2021.
În acest context, bugetele medii pentru securitatea cibernetică ale companiilor respondente s-au majorat cu 60% în ultimul an, până la 5,3 milioane de dolari, respectiv cu 250% față de 2019.
Rezultatele raportului relevă că principalii vectori de atac sunt: Serverele cloud (41%), e-mailurile business (40%), serverele corporative (37%), serverele cu acces de la distanță (31%), dispozitivele mobile deținute de angajați (29%) și atacurile de tip DDoS - Distributed Denial-of-Service (26%).
Totodată, scorurile de pregătire cibernetică ale companiilor estimate de Hiscox au scăzut cu 2,6% de la an la an, ceea ce a condus la o scădere bruscă a numărului de firme clasate drept "experte" - de la 20% la doar 4,5%.
"Proporția companiilor clasate ca începătoare a scăzut de asemenea semnificativ, astfel că majoritatea firmelor au fost desemnate ca "intermediare". Pregătirea cibernetică contează, după cum se poate demonstra, costurile medii ale atacurilor ca procent din venituri fiind de două ori și jumătate mai mari pentru firmele clasificate drept "novice cibernetic"", notează sursa citată.
Raportul Hiscox a fost realizat pe baza unor interviuri la care au participat 5.000 de companii din SUA, Marea Britanie, Belgia, Franța, Germania, Spania, Olanda și Irlanda. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie