Legea privind utilizarea încărăctoarelor de tip USB-C la dispozitivele electronice vândute în Uniunea Europeană a intrat în vigoare.
Uniunea Europeană a lansat marţi, 27 decembrie 2022, legea care prevede ca toate dispozitivele electronice vândute pe piaţa unică să utilizeze un singur gen de încărcător, de tip USB-C, astfel că producătorii vor avea la dispoziţie doi ani pentru implementarea directivei, care va deveni obligatorie la finele lui 2024, potrivit Agerpres.
Scopul noii legislaţii comunitare este de „a face viaţa mai uşoară consumatorilor”, dar şi de a reduce deşeurile tehnologice generate în UE, începând cu telefoanele mobile, tablete, cărţi electronice, camere digitale, console video şi căşti.
Actualul sistem, în care îşi împărţeau terenul USB 2.0 Micro B, USB-C şi Lightning (exclusiv al Apple), datorită unui acord voluntar din 2009, contribuia la generarea a până la 11.000 tone pe an de reziduuri electronice, conform estimărilor Comisiei Europene.
Noul act normativ îşi propune să reducă această cifră, permiţând consumatorilor să cumpere noi dispozitive electronice fără a fi nevoiţi să achiziţioneze şi un încărcător în plus (cetăţenii vor economisi până la 250 milioane euro anual) şi egalizează şi viteza pentru dispozitivele care permit încărcare rapidă, fără a avea importanţă ce încărcător se foloseşte.
La început, laptopurile nu vor fi incluse în prevederile noilor normative, dar vor trebui să le respecte în termen de cel mult trei ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a directivei, adică de la mijlocul lui 2028.

Camera Deputaţilor urmează să voteze, săptămâna viitoare, un proiect de lege potrivit căruia şoferii vor primi amenzi şi li se vor ridica  maşinile dacă acestea sunt parcate ilegal pe trotuare. Proiectul a primit un raport pozitiv în Comisa Juridică din Camera Deputaţilor, astfel încât are şanse să fie adoptat de către deputaţi. Dacă acest proiect va fi adoptat, legea va ajunge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare, iar după publicarea în Monitorul Oficial legea va produce efecte, adică maşinile parcate ilegal vor putea fi ridicate chiar şi de pe trotuare.
Propunerea legislativă modifică alineatul 1 al articolului 64 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
„Poliţia rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar. Ridicarea şi depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate se realizează de către administraţiile publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz”, prevede proiectul, iniţiat de deputatul USR Cătălin Drulă.
Potrivit prevederilor aflate în vigoare, poliţia rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă.
Guvernul a transmis că susţine iniţiativa legislativă, sub rezerva condiţionării ca măsura ridicării să fie dispusă doar în cazul în care nu se respectă distanţa minimă de un metru pentru circulaţia pietonilor.
„Raţiunea este tocmai aceea că în România nu sunt suficiente locuri de parcare, iar ridicarea tuturor vehiculelor de pe trotuare ar fi practic imposibilă la ora actuală”, a precizat Alexandru Popa, reprezentantul Direcţiei Rutiere din Ministerul Afacerilor Interne.
El a spus că şi în prezent este interzisă parcarea pe trotuare, însă nu se dispune această măsură administrativă de ridicarea autovehiculelor.
Deputatul USR Stelian Ion a spus că se doreşte ridicarea tuturor maşinilor, inclusiv de pe trotuar, acolo unde nu sunt amenajate parcări pe trotuar.
„Înţeleg că se doreşte ridicarea tuturor maşinilor, inclusiv de pe trotuar, acolo unde nu sunt amenajate parcări pe trotuar, că legea permite amenajări cu respectarea distanţei de un metru astfel de parcări. Unii primari se ocupă de acest lucru şi permit parcarea pe trotuar şi pietonii să circule. Înţeleg că nu sunt suficiente locuri de parcare, dar dacă propunem acea condiţie, înseamnă că practic vom lăsa pe toată lumea să tragă pe trotuar”, a adăugat Stelian Ion.
Propunerea legislativă urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
„Ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar este o măsură eficientă ce poate fi dispusă de poliţie, mai ales în cazurile în care astfel de vehicule stânjenesc grav sau creează situaţii de pericol pentru participantii la trafic. În forma în vigoare a Codului Rutier, această măsură poate fi dispusă doar dacă maşinile sunt staţionate ilegal pe partea carosabilă. Prin urmare, dacă un vehicul este staţionat neregulamentar în întregime pe trotuar, poliţia nu poate în prezent dispune ridicare acestuia”, se menţionează în expunerea de motive.
În expunerea de motive a proiectului se mai arată că „poliţia este privată de un instrument eficient prin care poate înlătura pericolul creat, spre exemplu, de blocarea accesului de către o maşină parcată neregulamentar într-un spital sau o şcoală sau o grădiniţă”.
Un alt exemplu este dată şi situaţia în care, prin staţionarea vehiculului respectiv, pietonii – inclusiv părinţi cu copii mici sau persoane cu dizabilităţi – sunt forţaţi să folosească carosabilul pentru deplasare expunându-se astfel riscului de accidente.
„În toate aceste situaţii, din cauza formulării actuale a legii, poliţia nu poate dispune singura măsură care înlătură efectiv pericolul, adică înlăturarea acelui vehicul”.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că nu va aștepta modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a face investiții în sistemul de irigații din România, mai ales că există o lege și fonduri bugetare prevăzute în acest sens, dar va aborda acest subiect la Comisia Europeană împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
"Sunt două aspecte și eu vreau să fie clare pentru toată lumea. Eu nu aștept după PNRR. Nu aștept pentru că avem lege din acest punct de vedere, avem bani bugetari, trebuie să îi folosim, cum altminteri am folosit și banii de la Uniunea Europeană pe măsura 4.3 privind modernizarea sistemului secundar de irigații, în așa fel încât să putem iriga culturile. Al doilea aspect: obiectivul major pentru noi este acela de a face rețeaua principală de irigații cu banii statului pe care îi avem și avem aprobat prin lege acest program și în același timp avem și obligativitatea de a-l realiza", a declarat, pentru Agerpres, Petre Daea.
El a precizat că acum trebuie să executăm cât mai rapid lucrările de investiții, nu să așteptăm banii europeni.
"Pentru mine obiectivul imediat este acela de a folosi banii pe care îi avem și de a executa lucrările de investiții după un program pe care l-am stabilit, în așa fel încât să nu pierdem timpul. Eu nu stau acum să aștept. Sigur că abordez această problemă, de aceea am și avut o întâlnire și săptămânal avem întâlnire cu ministrul Boloș, cu echipa de consilieri a domniei sale, în așa fel încât să ne putem pregăti din punct de vedere tehnic și pentru o discuție la nivelul Comisiei Europene pentru a putea găsi și căi de susținere din sume prevenite de la Uniunea Europeană", a adăugat oficialul MADR.
Proiectul privind strategia de gestionare a apei, în valoare de 2,5 miliarde de euro, nu a fost acceptat la finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru că "nu era suficient de verde".
În ceea ce privește Planul Național Strategic (PNS) 2023 -2027, Daea a subliniat că au fost transmise la Bruxelles o serie de răspunsuri la observațiile Comisiei Europene, iar documentul se află în faza finală de negociere.
"Am avut o serie întreagă de observații, toate aceste observații le-am prelucrat zilnic cu echipa de specialiști din Ministerul Agriculturii. Ne decontăm în fiecare zi cu Comisia Europeană. În fiecare zi dăm explicațiile necesare și răspundem la întrebările pe care ni le pun cei de la Comisie, în așa fel încât să putem armoniza, pe de o parte, interesul nostru cu pretențiile metodologice ale Uniunii Europene. Noi trebuie să fim conștienți de faptul că luăm banii de la Uniunea Europeană, dar procedurile, metodele și obiectivele pe care le urmărește Comisia Europeană sunt obiective care condiționează banii europeni, iar folosirea acestora pentru noi este esențială", a transmis Daea.
Nu în ultimul rând, ministrul a precizat că urmează o discuție finală cu formele asociative pe modificările aduse PNS, subliniind că nu va rămâne restanțier în acest domeniu.
"Noi în fiecare zi armonizăm punctele de vedere ale Comisiei sau punctele de vedere ale noastre cu punctele de vedere ale Comisiei. Suntem într-o fază foarte avansată. Urmează să avem ultima discuție, cu formele asociative, să le spunem acum care au fost modificările, pentru că ministrul Chesnoiu a acordat foarte mult timp acestui proces de elaborare și de pregătire a Planului Național Strategic. Vreau să elimin orice semn de de îngrijorare din acest punct de vedere: nu voi rămâne restanțier în acest domeniu", a adăugat șeful MADR.
Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunțat pe 18 iunie că Planul Național Strategic al României este un document echilibrat, care va face tranziția între perioada 2014-2020 și 2023 - 2027 și nimeni nu va fi exclus dintre cei care pot să depună proiecte pe programarea viitoare. El a precizat că România a trebuit să răspundă unui număr de 370 de observații venite din partea Comisiei Europene pe marginea PNS, observații care necesitau o argumentare mai bună și o edificare în privința "intențiilor noastre de politici publice".
PNS a fost transmis la Bruxelles în data 28 februarie 2022.

Parlamentul german a abrogat recent o lege datând din perioada nazistă ce limita informaţiile despre avort şi condusese la condamnarea mai multor medici ginecologi, relatează France Presse. Controversatul paragraf 219a din Codul Penal, adoptat în 1933 la scurt timp după ce Adolf Hitler şi-a arogat puteri depline, interzicea "publicitatea" pentru întreruperea voluntară a sarcinii. Medicii care detaliau ce metode de avort foloseau riscau "până la doi ani de închisoare sau amendă". Partidele actualei coaliţii guvernamentale - social-democraţii (SPD), Verzii şi Liberalii (FDP) - au votat pentru eliminarea acestei interdicţii, în timp ce creştin-democraţii (CDU) şi extrema dreaptă (AfD) au votat împotrivă. "Este timpul" să abolim această legislaţie, a susţinut ministrul liberal al justiţiei, Marco Buschmann, în cadrul dezbaterilor parlamentare. El a considerat că este "absurd" şi "din alte timpuri" că "toţi trolii şi conspiraţioniştii" să poată vorbi despre avort, dar medicii să nu aibă dreptul să informeze corect publicul. Abrogarea paragrafului 219a a fost un angajament al contractului de coaliţie parafat în noiembrie de partidele la guvernare. Legea votată va face posibilă şi anularea condamnărilor la amenzi aplicate în ultimii ani medicilor care au furnizat informaţii despre avort pe site-ul lor. Printre practicienii urmăriţi penal se numără şi Kristina Hänel, medic generalist din Giessen (vest), care a devenit "imaginea" luptei pentru abrogarea acestei prevederi după ce a fost condamnată la o amendă de 6.000 de euro. În iunie 2019, Bettina Gaber şi Verena Weyer, doi medici ginecologi berlinezi, au fost amendate fiecare cu câte 2.000 de euro din acelaşi motiv. În acest context, medicii au preferat să elimine toate informaţiile pe această temă de pe site-urile lor şi au refuzat să apară în listele de planning familial furnizate. Guvernul fostului cancelar Angela Merkel a decis, la începutul lui 2019, să relaxeze puţin această legislaţie, permiţând ginecologilor şi spitalelor să anunţe pe site-urile lor că practică întreruperi de sarcină. În schimb, le era încă interzis să detalieze ce metode foloseau. Deşi vârf de lance al luptei pentru drepturile femeilor în anii 1970, avortul rămâne o practică presărată cu dificultăţi în Germania. O femeie care doreşte să facă avort în primele 12 săptămâni de sarcină trebuie să participe la o consultaţie obligatorie într-un centru autorizat. Obiectivul acestui interviu este "de a încuraja femeia să-şi continue sarcina", potrivit legiuitorului. Cu excepţii (punerea în pericol a vieţii mamei, violul etc.), avortul, al cărui cost poate ajunge la câteva sute de euro, nu este decontat de casele de asigurări de sănătate. Aproximativ 100.000 de avorturi sunt efectuate în fiecare an în Germania, dar tendinţa a fost în scădere în ultimii ani. (sursa Agerpres)

Legiuitorii din statul american New York au adoptat recent o lege care interzice armele în numeroase spaţii publice, inclusiv în Times Square, şi cere ca solicitanţii de permise de portarmă să-şi dovedească abilităţile de a folosi o armă şi de a-şi pune la dispoziţie conturile de social media pentru a fi evaluate, transmite Reuters.
Legea, aprobată în cadrul unei sesiuni de urgenţă a legislativului, a fost impusă după o decizie de referinţă a Curţii Supreme care a afectat legislaţia restrictivă din statul New York privind acordarea permiselor de portarmă. Majoritatea conservatoare din Curtea Supremă a decis pentru prima dată că actul fundamental al SUA, Constituţia, acordă unui individ dreptul de a avea asupra sa arme în public pentru autoapărare în orice loc din ţară.
Liderii democraţi ai statului New York au deplâns decizia, declarând că va creşte violenţa provocată de armele de foc dacă mai mulţi oameni vor putea purta arme. Ei au recunoscut totodată că vor trebui să relaxeze reglementările privind permisele de portarmă, în vigoare de un secol, pentru a se conforma deciziei Curţii Supreme, dar au încercat să menţină cât mai multe restricţii cu putinţă în numele siguranţei publice.
Curtea Supremă a SUA a decis că regimul anterior de acordare de permise de portarmă din New York, în vigoare din 1911, oferea oficialităţilor locale prea multe pârghii pentru a refuza emiterea unui astfel de permis.
Însă guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, o democrată care a cerut organizarea sesiunii extraordinare a legislativului, a amintit că reglementările privind permisele de portarmă din acest stat au făcut ca New Yorkul să aibă cea de-a cincea cea mai scăzută rată de decese provocate de armele de foc dintre cele 50 de state ale SUA.
"Statul nostru va continua să-i protejeze pe new-yorkezi, chiar în pofida acestei piedici din partea Curţii Supreme. Poate că-şi închipuie că ne pot schimba vieţile din vârful pixului, dar avem şi noi pixuri", a declarat ea, în cadrul unei conferinţe de presă în capitala statului, Albany, în timp ce congresmenii dezbăteau legea.
Conform legislaţiei adoptate de statul New York, este considerată o infracţiune purtarea armelor într-o serie de locuri considerate sensibile, precum: clădiri guvernamentale, centre medicale, centre religioase, biblioteci, locuri de joacă, parcuri, grădini zoologice, şcoli, universităţi, tabere de vară, centre pentru diverse tipuri de dependenţă, centre pentru persoanele fără adăpost, cămine de bătrâni, transportul public, inclusiv în metroul new-yorkez, locuri unde se consumă alcool sau marihuana, muzee, teatre, stadioane, centre de votare şi Times Square.
Legea adoptată - căreia i s-au opus reprezentanţii republicani, însă democraţii deţin majoritatea - urmează să intre în vigoare la 1 septembrie. (sursa Agerpres)

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a postat marţi, 05 iulie 2022, pe pagina proprie de internet, în procedură de transparenţă legislativă, forma iniţială a unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
Soluţiile legislative propuse asigură coerenţa şi corelarea conţinutului legii cu prevederile actelor normative în domeniul apărării şi securităţii naţionale nou intrate în vigoare.
Una dintre cele mai importante prevederi este adăugarea unei noi categorii de personal, militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale, precum şi crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora. Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. Ca urmare, cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României. Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare. La finalizarea programului de pregătire, aceştia vor primi o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.
O altă prevedere a proiectului se referă la crearea cadrului legal privind instruirea rezervei operaţionale pe timp de pace, similar rezerviştilor voluntari, avându-se în vedere necesitatea menţinerii aceluiaşi nivel de pregătire militară a acestor categorii de rezervişti care pot completa, în situaţiile prevăzute de lege, structurile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. Totodată rezerviştii pot fi concentraţi, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
Proiectul îşi propune, totodată, stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu. Elaborarea pe timp de pace a unui plan anual de recrutare-încorporare este necesară pentru fundamentarea documentelor de planificare operaţională, administrativă şi bugetară la nivelul structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum şi al celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
De asemenea, se abrogă prevederea privind obligativitatea prezentării cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor la centrul militar cu prilejul schimbării domiciliului, având în vedere că prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor se vor pune la dispoziţia structurilor Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii privind evidenţa recruţilor şi a rezerviştilor, informaţiile necesare pentru actualizarea bazelor de date proprii, inclusiv cele referitoare la schimbarea domiciliului.
Prin noua lege, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state şi, totodată, se va clarifica modalitatea prin care cetăţenii români, respectiv, cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii îşi exercită dreptul şi obligaţia constituţională de a apăra ţara. Astfel, în funcţie de starea excepţională instituită sau declarată, de locul în care îşi au domiciliul, în România sau în străinătate, precum şi de prezenţa/absenţa temporară în/din ţară, aceştia se vor prezenta pe baza înştiinţării în scris la domiciliul din România, în locul, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare sau în locul şi la termenul prevăzute de lege.
Alte prevederi din proiectul de lege includ reglementarea modului de păstrare a locului de muncă pe toată durata cât salariaţii participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, precum şi crearea cadrului legal prin care centrul militar poate chema de cel mult trei ori pe an cetăţenii încorporabili, recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea situaţiei militare.
Textul iniţial al propunerii legislative poate fi consultat pe pagina de internet a MApN, la următoarea adresă: https://tinyurl.com/2edchzrp.
După valorificarea propunerilor, sugestiilor şi opiniilor transmise de persoanele interesate pe timpul rezervat pentru perioada de transparenţă legislativă, şi primirea observaţiilor şi propunerilor, de la instituţiile avizatoare, proiectul va fi transmis de Guvernul României Parlamentului, pentru dezbateri şi adoptare, informează Biroul de Presă al MApN.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.
Prin această lege, activitatea economică desfăşurată ca PFA este recunoscută ca fiind vechime în muncă şi, după caz, vechime în specialitate.
"Perioada în care o persoană fizică autorizată desfăşoară activităţi economice în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă constituie vechime în specialitate cu îndeplinirea următoarelor condiţii: a) activitatea economică pe care o desfăşoară a produs venituri nete în anul supus recunoaşterii vechimii a căror valoare este cel puţin egală cu nivelul a de 12 ori salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii în anul respectiv; b) este înregistrată la registrul comerţului cu un singur cod CAEN de activitate sau cu codul CAEN principal de activitate pentru care se doreşte recunoaşterea vechimii", prevede legea.
De asemenea, vechimea în muncă şi, după caz, vechimea în specialitate este considerată perioada în care PFA a desfăşurat activitate economică şi a achitat contribuţiile, taxele şi impozitele legale, nefiind luată în considerare perioada în care PFA nu a avut activitate generatoare de venit sau a avut activitatea suspendată. (sursa Agerpres)

Modificarea sau completarea fără drept ori plastifierea certificatelor de stare civilă, adică a celor de naştere, căsătorie sau deces, este interzisă şi duce automat la anularea acestor acte, potrivit unei legi publicate în Monitorul Oficial şi care a intrat în vigoare începând cu data de 02 mai 2022.

Nulitatea acestor documente va fi constatată de către ofiţerii de stare civilă, funcţionarii din cadrul direcţiei de evidenţa populaţiei sau din cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor ori ofiţerii de stare civilă din cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României.

Plastifierea reprezinta acoperirea documentelor în format tipărit cu un strat de plastic protector, de cele mai multe ori, prin aplicarea la cald a unei astfel de pelicule.

Legea nr. 105/2022, publicată în Monitorul oficial nr. 412 din 29 aprilie 2022, modifică Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă prevede: „Se interzice modificarea sau completarea fără drept ori plastifierea certificatelor de stare civilă. Certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt nule. Nulitatea se constată de către ofiţerii de stare civilă, funcţionarii din cadrul D.E.P.A.B.D. sau din cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor ori ofiţerii de stare civilă din cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României”.

Aceeaşi lege stabileşte şi că părinţii nu vor mai putea pune copiilor mai mult de trei prenume.

Nu în ultimul rând, legea aduce o simplificare a procedurilor din domeniul actelor de stare civilă, ceea înseamnă, de fapt, reducerea timpului alocat soluţionării cererilor în legătură cu acestea.

Cei 2.000 de specialişti angajaţi în perioada stării de alertă declarată în contextul pandemiei COVID-19 în direcţiile de sănătate publică şi în serviciile de ambulanţă vor putea fi menţinuţi în sistemul de sănătate.
Prin Hotărârea de Guvern aprobată astăzi, 11 aprilie 2022, a fost stabilit cadrul legal pentru organizarea examenelor în vederea ocupării posturilor pe perioadă nedeterminată pentru personalul angajat pe perioada stării de alertă pe cele 2.000 de posturi aprobate pentru personalul contractual din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi al serviciilor de ambulanţă judeţene şi Serviciului de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov.
De asemenea, documentul aduce o serie de modificări ale structurii organizatorice în vederea eficientizării activităţii şi a creşterii capacităţii administrative a Ministerului Sănătăţii.
În cadrul ministerului se va înfiinţa o structură de specialitate în vederea implementării reformelor şi de monitorizare a stadiului de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor cu privire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mecanism prin care România poate accesa fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

Guvernul a adoptat miercuri, 6 aprilie 2022, o ordonanţă de urgenţă care a fost publicată în Monitorul oficial astăzi, 7 aprilie 2022, şi deci este în vigoare de astăzi, prevede menzi grele şi chiar pedepse cu închisoarea pentru cei care incendiază orice tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect, precum şi cei pentru care îngroapă deşeuri.
„În acelaşi timp, pentru abandonarea deşeurilor am venit cu o clarificare a definiţiei şi am majorat amenzile. Amenda pentru persoană fizică începe de la 10.000 de lei până la 20.000, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 la 70.000 de lei”, a spus ministrul Mediului, Tanczos Barna.
În ceea ce priveşte arderea miriştilor, ministrul a anunţat că amenzile pentru persoanele fizice vor fi cuprinse între 7.000 şi 15.000 de lei, iar pentru persoanele juridice între 50.000 şi 100.000 de lei, potrivit Mediafax.
Jurnaliştii i-au solicitat Ministrului Mediului, lămuriri cu privire la incendierea deşeurilor, în condiţiile în care în textul legii se vorbeşte despre incendierea ”oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect” şi există deja reacţii în spaţiul public potrivit cărora dacă un om face un grătar sau mâncare la ceaun în curte ar putea să fie amendat.
„Nu aş vrea să folosesc cuvinte dure, este o abordare şi interpretare total inexactă. Orice obiect trebuie reglementat pentru că poate spune oricine, dând foc la trei cauciucuri, că nu sunt deşeuri, sunt cauciucurile personale, tocmai a vrut să le folosească pentru maşină, dar nu sunt deşeuri, sunt obiectele. Deci poate să spună oricine că obiectele incendiate nu sunt deşeuri din punctul lui de vedere”, a răspuns ministrul.
”Cine nu se pricepe să nu facă comentarii. Garda de Mediu ştie exact ce înseamnă încadrarea unor bunuri sau obiecte la categoria deşeuri”, a adăugat acesta.
Întrebat, concret, dacă oamenii care fac un grătar pot fi amendaţi sau nu, Tanczos a răspuns: „Nu comentez prostii”.