Consiliul Naţional al Audiovizualului precizează că în ultimele cinci luni a aplicat radiodifuzorilor 15 amenzi şi 11 somaţii publice pentru emisiuni în care s-a discutat despre pandemie sau vaccinare şi în care au fost încălcate prevederi ale legislaţiei audiovizualului.
"Reunit în şedinţe publice, ce au avut loc uneori şi de trei ori pe săptămână, în ultimele cinci luni, Consiliul a analizat rapoartele de monitorizare întocmite pentru diverse emisiuni în cadrul cărora s-au abordat subiecte legate de pandemie sau de vaccinare şi, constatând încălcarea prevederilor legislaţiei audiovizualului, au fost aplicate radiodifuzorilor 26 de sancţiuni, dintre care 15 amenzi (în cuantum de 305.000 lei) şi 11 somaţii publice", informează CNA, luni, într-un comunicat transmis Agerpres.
Au primit amenzi şi sancţiuni posturile de televiziune Antena 3, România TV, Naşul TV, Realitatea Plus, Metropola TV, Kapital TV şi postul Radio Dobrogea pentru încălcarea unor prevederi din legislaţia audiovizualului referitoare la 'informare corectă', 'demnitate umană', 'xenofobie'.
Reprezentanţii CNA arată că, pe perioada pandemiei de COVID-19, au discutat atât cu reprezentanţi ai radiodifuzorilor, cât şi ai autorităţilor în privinţa respectării cu stricteţe a prevederilor legislaţiei audiovizualului referitoare la informarea corectă a publicului în reflectarea pandemiei.
După dezbateri în şedinţe publice, membrii Consiliului au luat măsuri punctuale şi, începând cu data de 16 martie 2020, au transmis instrucţiuni şi recomandări, prima dintre acestea fiind cea referitoare la asigurarea respectării de către furnizorii de servicii media audiovizuale a măsurilor dispuse pe durata instituirii stării de urgenţă.
"Chiar de la începutul pandemiei, în anul 2020, CNA a transmis tuturor radiodifuzorilor 12 recomandări referitoare la situaţia epidemiologică determinată de răspândirea COVID-19, printre acestea fiind campanii de informare a populaţiei cu privire la reducerea riscurilor de apariţie şi de răspândire a îmbolnăvirilor, încurajarea utilizării metodelor de plată electronice prin intermediul serviciilor ghiseul.ro, campanii precum 'Sunt doar un om', 'Sprijin pentru persoanele vulnerabile în contextul epidemiei COVID-19", #împreună privind dotarea cu aparatură a spitalelor din România etc. Au fost emise şi cinci recomandări care au ca obiect desfăşurarea campaniilor electorale în contextul pandemiei", precizează CNA.
În anul 2021, după ce Consiliul s-a putut reuni având cvorumul necesar (în perioada 9 februarie - 12 mai nu au putut avea loc şedinţele publice ale CNA, Parlamentul nefăcând numirile pentru posturile de membru rămase vacante) au fost emise cinci recomandări privind campanii de informare publică referitoare la vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2, adaugă sursa citată.

Publicat în National

Condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a cabinetelor medicale veterinare şi a firmelor din domeniul contabilităţii sunt mai restrictive decât cele necesare pentru desfăşurarea activităţii cabinetelor medicale umane, constituind bariere care afectează concurenţa.
Aceasta este principala constatare a Consiliul Concurenţei în urma finalizării unui studiu privind impactul prevederilor legale care obligă companiile din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale să fie deţinute şi/sau administrate de profesionişti în domeniu.
Astfel, la ora actuală, un cabinet medical cu personalitate juridică poate funcţiona dacă administratorul sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie sunt medici.
În acelaşi timp, un cabinet medical veterinar poate funcţiona doar dacă printre asociaţi se regăseşte cel puţin un medic veterinar care trebuie să fie şi reprezentantul legal al firmei.
Pentru ca o societate comercială de contabilitate/expertiză contabilă să poată funcţiona trebuie ca majoritatea acţiunilor sau a părţilor sale sociale să fie deţinute de contabili/experţi contabili, iar structura de administrare să fie aleasă în majoritate dintre aceştia.
Practic, legislaţia nu permite persoanelor care nu deţin calificare în domeniul medicinei veterinare sau contabilităţii, dar care deţin capital investiţional, să înfiinţeze firme pe această piaţă.
„Dacă în cazul serviciilor medicale umane, protecţia sănătăţii publice este adecvat asigurată doar prin impunerea unor cerinţe care vizează conducerea firmei, fără a impune vreo cerinţă cu privire la deţinerea capitalului, nu se justifică impunerea unor criterii mai restrictive pentru serviciile medicale veterinare şi pentru cele de contabilitate. În acest fel, se reduce concurenţa prin limitarea accesului operatorilor economici pe pieţele respective”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Ca urmare, autoritatea de concurenţă solicită modificarea legislaţiei privind înfiinţarea şi funcţionare companiilor din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale veterinare, astfel încât condiţiile să fie cel puţin similare cu prevederile din domeniul sănătăţii umane.
O astfel de modificare ar putea conduce la întărirea concurenţei şi la accesul mai multor furnizori de servicii pe piaţă. Asigurarea unor condiţii pentru stimularea concurenţei ar putea conduce la înregistrarea de eficienţă şi la creşterea calităţii serviciilor, contribuind la promovarea intereselor clienţilor.
Atât profesia de contabil, cât şi cea de medic fac parte din categoria profesiilor liberale, iar Comisia Europeană încurajează eliminarea reglementărilor care restricţionează în mod vădit şi nenecesar concurenţa şi care sunt disproporţionate în raport cu scopul urmărit (printre acestea regăsindu-se şi cerinţele care privesc deţinerea unei părţi din capitalul social), şi anume asigurarea unui nivel cât mai ridicat de calitate al serviciilor oferite la preţuri competitive, accesibile unui segment cât mai ridicat din populaţie/clienţi.
Totodată, studiile efectuate la nivel european au arătat că pieţele pe care nu există reglementări privind controlul intrării sunt mai dinamice, furnizează mai multă inovaţie şi se concentrează direct pe nevoile consumatorilor în ceea ce priveşte accesul şi serviciile oferite.
Varianta preliminară a studiului poate fi consultată pe pagina web a instituţiei timp de 30 de zile.
Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa dammc@consiliulconcurentei.ro. Observaţiile vor fi trimise şi în forma neconfidenţială, având în vedere că acestea vor fi publicate odată cu varianta finală a studiului, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în National

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) atrage atenţia asupra nerespectării legislaţiei în vigoare, la nivelul autorităţilor locale, prin diminuarea numărului de autorizaţii pentru taximetrie şi creşterea numărului de transportatori de persoane în regim „ride sharing”. Autorităţile statului român nu ţin cont de consecinţele grave ale acestui comportament îndreptat împotriva firmelor româneşti care aduc bani la bugetul de stat, spun reprezentanții COTAR.

„Ne plângem că nu sunt bani, dar lăsăm zeci de mii de maşini neimpozitate în transportul alternativ, în timp ce firmelor plătitoare de taxe şi impozite li se blochează conturile dacă uită să plătească un leu. Noi nu putem să închidem şi să redeschidem firmele, pentru a nu plăti taxe şi impozite, cum fac cei din transportul alternativ, pentru că nouă ni s-ar retrage licenţa dacă am proceda la fel ca ei. Noi nu putem practica tariful dinamic şi nici nu beneficiem de impozitarea făcută diferenţiat. Vedem că autorităţile statului român încurajează aceste practici şi susţin aceste firme, în defavoarea noastră, a celor care suntem plătitori de taxe şi impozite”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR.

Se încurajează, de asemenea, dezvoltarea aplicaţiilor care au intrat şi peste domeniul dispeceratelor, deşi acestea sunt reglementate, la fel ca şi taximetria. Deja sunt aplicaţii care s-au autorizat pentru o activitate, dar dau şi comenzi de taxi. Organele de control nu au făcut nimic pentru a opri aceste practici. În continuare vedem că singurele firme care sunt controlate sunt cele care plătesc taxe şi impozite conform legii, nu şi cele care au găsit modalităţi de a ocoli Fiscul, mai precizează sindicaliştii de la COTAR, care cer autorităţilor statului să rezolve această situaţie de discriminare din care companiile de transport în regim de taxi, dar şi statul român au de pierdut, în egală măsură.

Publicat în National