Ministerul Educaţiei a anunţat că la simularea probei de limba română de la bacalaureat, sesiunea 2021, organizată luni, au fost prezenţi 112.153 de elevi. Dintre aceştia, cinci au fost eliminaţi din cauza unor tentative de fraudă, potrivit unui comunicat de presă.
Nu au putut participa elevii din 78 de unităţi de învăţământ liceal aflate în localităţi în care rata incidenţei cumulate la nivelul localităţii este mai mare sau egală cu 6/1000 locuitori, reprezentând aproximativ 5% din numărul total de unităţi, se mai precizează în comunicat.
În plus, conform procedurii cu privire la asigurarea condiţiilor de egalizare a şanselor, au fost aprobate 76 de solicitări de desfăşurare a examenului în condiţii speciale (la domiciliu, cu prelungirea timpului de lucru, cu asigurarea unui interpret mimico-gestual).
Amintim că, în cazul localităţilor carantinate, ministrul Educaţiei a anunţat că pot fi organizate de către inspectorat simulări ale bacalaureatului 2021 până pe 15 mai, după ieşirea din carantină.
În 2020, simulările examenelor naţionale nu au avut loc, din cauza pandemiei.

Ce trebuie să ştie elevii

Elevii care participă la simularea bacalaureatului 2021 - română pot intra în clase până la ora 08.30, iar proba începe la ora 09.00, când se deschid plicurile sigilate cu subiecte. Vor avea timp de lucru 3 ore pentru rezolvarea subiectelor la simulare BAC 2021.
Ca măsură sanitară, elevii de la clase diferite nu se vor amesteca. Ei vor fi aşezaţi în ordine alfabetică şi vor sta câte unul în bancă, se precizează într-un document transmis joi şcolilor. Nu au voie cu rucsacuri sau ghiozdane, manuale, foi etc., nici cu telefoane sau tablete.
Proba este supravegheată audio-video, aşa cum se întâmplă şi în cazul examenelor de bacalaureat şi evaluare naţională.
Evaluarea lucrărilor la simularea BAC 2021 va fi făcută de doi profesori evaluatori. În situaţia în care nu sunt suficienţi profesori de specialitate, în unitatea de învăţământ, preşedintele comisiei de organizare a simulării examenelor naţionale solicită comisiei judeţene/ a municipiului Bucureşti nominalizarea unui profesor de specialitate din afara unităţii de învăţământ, se arată în procedura de organizare transmisă pe 8 martie către şcoli.
Rezultatele obţinute la simulările naţionale nu se contestă. Ele sunt comunicate elevilor şi analizate la nivelul fiecărei clase, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor.
Notele obţinute la simulările bacalaureatului 2021 nu se trec în catalog. Prin excepţie, la solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui, notele obţinute la simulările naţionale pot fi trecute în catalog.
Simulare Bacalaureat 2021 - Disciplinele la care se vor organiza simulări: limba şi literatura română, maternă, matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, psihologie, economie, sociologie, filosofie. (Sursa hotnews.ro)

Publicat în National
Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Mai puţină română şi latină deloc

Noul minister al Educaţiei a dezvăluit propunerile sale de reformă privind ciclul gimnazial. Nu vom intra în detalii (nici nu merită), ci vom prezenta doar propunerile care au atras atenţia. Una dintre ele este în tonul declasării progresive care caracterizează educaţia în limba română de multă vreme: elevii de clasa a V-a, care fac 5 ore de limba română pe săptămână (una pe zi!), vor face de aici înainte numai 4.

De ce ar trebui reduse orele de limba română? Evident, nu ni se oferă nicio explicaţie. În răstimp, constatăm cu toţii că limba vorbită în public, la televiziune, la tribuna Parlamentului şi în toate ocaziile este tot mai săracă, mai trivială, mai deficitară. Cu câţiva ani în urmă, CNA a avut excelenta iniţativă de a mobiliza câţiva universitari pentru a monitoriza felul în care se vorbeşte la TV şi de a aplica sancţiuni pentru greşelile repetate. Din echipa de monitorizare au făcut parte figuri remarcabile ale filologiei româneşti, dar tot ceea ce se întâmplă acum la Ministerul Educaţiei merge exact împotriva acelei inţiative. Noul minister condus de ”tehnocraţi” (cineva va trebui la un moment dat să explice ce înseamnă acest termen) este complet insensibil la fenomenul degradării limbii vorbite şi scrise, semnalată de foarte mulţi intelectuali de primă mărime. Dimpotrivă, ministerul pare încredinţat că se pierde prea mult timp cu studiul limbii materne şi că, în locul ei, ar trebui introduse discipline cum ar fi: ”Educaţie interculturală”, ”Educaţie pentru cetăţenie democratică” şi alte asemenea etichete vagi.

În treacăt fie spus, de ce nu se studiază la şcoală Constituţia, de ce nu se discută anumite articole în corelaţie cu cunoştinţele de istorie modernă şi contemporană? Sau chiar antică? În mod surprinzător, Constituţia nu este considerată materie de studiu, dar sunt inventate în schimb discipline care par scoase mai curând din arsenalul ideologic al corectitudinii politice. În loc să fie dezvoltată gândirea critică, comparativă, ministerul Educaţiei propune o îndoctrinare pe linia stângii progresiste. Iar paradoxul este că o asemenea ”educaţie pentru cetăţenie democratică”, va crea un mare risc pentru democraţie câtă vreme va avea pretenţia că predă ”adevărul” despre societate.

Singura disciplină nouă care vine în întâmpinarea unei nevoi reale este ”Educaţia economică”. Dar ar fi bine să se evite incongruenţele de până acum. La clasa a IX-a, de pildă, se face în prezent ”Educaţia antreprenorială”, în timp ce elementele de bază ale ştiinţei economice se predau abia în clasa a X-a. Elevilor li se spun în prima clasă de liceu tot felul de lucruri care au ca premisă că ei ştiu deja ce este preţul, ce este piaţa, inflaţia etc., dar în realitate ei habar nu au.

În sfârşit - se va spune - ”educaţia pentru cetăţenie democratică” şi celelalte noi discipline tot în limba româna vor fi predate. E adevărat, dar în ce limbă română? Aceasta este întrebarea. Nu cumva într-o nouă limbă de lemn împănată cu anglicisme indigeste şi formulări standardizate, făcute să fie preluate de-a gata?

Suntem pe deplin conştienţi că limba română nu este o limbă de circulaţie mondială şi că lumea de mâine pretinde deschideri care până ieri păreau nu doar inutile, dar şi neverosimile. Omul nu trăieşte doar în cadrul ferecat al naţiunii sale şi, prin urmare, o nouă paideia nu ar trebui să facă prea mult caz de limbile vernaculare. Suntem de acord, cu micul amendament că a vorbi bine limba maternă este echivalentul unei bune autostrăzi care leagă Bucureştiul de Arad traversând munţii, că este asemenea unui excelent mecanism de asistenţă medicală sau a unui nou urbanism care să te facă să fii mândru de oraşul în care trăieşti. Cultivarea limbii române înseamnă cultivarea proximităţii în toate sensurile ei, căci fără o prezenţă îngrijită în lume, niciun individ nu poate exista cu deplină demnitate.

Admiţând totuşi că societatea românească are încă nevoie de o deschidere mai largă către lume, de ce nu au fost înmulţite orele de limbi străine? Ministerul propune reducerea orelor de limba română, dar nu propune în schimb mai multe ore de engleză, germană sau franceză!

Nu în ultimul rând, reformatorii dau o nouă lovitură educaţiei în sensul ei vechi de formaţie umanistă. Singura oră de latină din clasa a VIII-a va fi eliminată. E tot mai clar că ”specialiştii” din acest domeniu sunt de fapt nişte ideologi care urăsc tradiţia şi care vor să extirpe tot ce este legat de genealogie şi de dimensiunea istorică a omului. De ce există o statuie a lui Ovidiu la Tomis? Nici măcar acest lucru nu se va mai şti, dar ce importanţă are câtă vreme portul Constanţa va fremăta de cargouri încărcate cu bunuri de consum până la refuz?

Publicat în Regional
Miercuri, 30 Septembrie 2015 00:00

Eu „nu prea ştie să vorbeşte” româneşte

Acum câţiva ani, noi, colegii de presă pe domeniile administraţie şi politică, ne amuzam împreună cu unul dintre politicienii momentului, vorbind despre cei care mergeau departe de România şi cam uitau cum e pe aici. E vorba de actualul consilier judeţean Dan Lilion Gogoncea, la acea vreme preşedinte al Consiliului Judeţului. Gogoncea va rămâne în istoria Galaţiului ca unul dintre primii oameni care au înţeles cât de important este să priveşti spre alte ţări şi să te pregăteşti pentru europenizarea României. Noi, nişte pârliţi de jurnalişti de provincie, l-am privit iniţial cu scepticism, când ne povestea cât de importante vor fi în viitor contactele „afară” şi cât de util ne va fi un departament care să ne promoveze. Am făcut ceea ce ar fi făcut orice jurnalist avid de audienţă: i-am contabilizat plecările în alte ţări, i-am verificat însoţitorii şi i-am analizat cheltuielile. Nu l-am văzut niciodată să se supere pentru ceea ce se scria despre el, cum că stă mai mult prin ţări străine şi toacă banii judeţului. Ne povestea molcom ce a văzut pe unde a fost, ce i-au relatat oamenii cu care a stat de vorbă... şi apoi strecura un „cum se zice la voi, la România...”. Ne amuzam... Gogoncea vorbea, totuşi, absolut corect româneşte, în ciuda deselor plecări afară. 

Am scris rândurile de mai sus ca un preambul, pentru a se înţelege foarte clar ceea ce vreau să spun. Am prieteni mulţi „afară”, unii stau de peste un deceniu în ţări străine. Puţini sunt, însă, cei care stâlcesc limba română. Mai mult se strâmbă, bagă câte un cuvânt în limba străină, să se dea importanţi în faţa noastră, a celor care am rămas „acasă”. Chipurile au uitat „cum se zice la noi, la România” la un lucru sau altul. Sunt şi situaţii în care chiar simt că au folosit involuntar un cuvânt străin, poate pentru că e prea asemănător cu echivalentul în limba română şi, după atâţia ani, e normal să mai confunzi cuvintele. Am văzut, însă, zilele trecute, interviurile acordate de românii stabiliţi în America şi care participau la întâlnirea cu preşedintele României. Vorbeau româneşte absolut corect, fără accent, chiar. Preşedintele Iohannis, însă, m-a dezamăgit. Discursul lui a fost plat, rostit tărăgănat, într-o română stâlcită pe alocuri, din cauza accentelor puse greşit. Şi citea de pe o hârtie... Nu sunt specialist, dar eu cred că acesta e un semn că Iohannis nu gândeşte în limba română, ci în limba sa maternă. Am dezbătut această chestiune într-o discuţie cu una dintre prietenele mele plecate de mult timp „afară”, care mi-a spus că ea vorbeşte (şi i se vorbeşte) 14 ore pe zi în italiană şi petrece alături de familia sa cel mult două ore pe zi, discutând româneşte. „Dar gândesc în limba română!”, mi-a spus. Are un mic accent, mai mult nişte inflexiuni ale vocii pe anumite cuvinte, dar nu cred că mi-a scăpat, de-a lungul a ore întregi de discuţii, mai mult de două cuvinte în italiană. „Sunt româncă! Da, dacă mă întrebi acum, îţi spun clar: nu mă mai întorc în ţară, pentru că nu mai am nimic şi pe nimeni acolo... dar sunt româncă şi nu renunţ la limba mea, cum nu am renunţat la numele meu pur românesc. Ar însemna să renunţ la o bucată din mine”, mi-a spus prietena mea. Şi atunci am înţeles: nu-i putem cere unui membru al unei comunităţi conlocuitoare în România să renunţe la limba sau la numele său, nu-i putem cere să gândească în altă limbă decât cea maternă... Şi cu toate astea, nu mă simt confortabil când îl ascult pe preşedintele MEU vorbind ca un străin abia venit în România. Poate mă voi obişnui, totuşi... 

Publicat în Editorial